Page 58 - 1897-05

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 107.—1897.

t6te militeză pentru susţinerea ei“. Cred este împărţită în teritorii după naţionali­ proprietatea prinţului moştenitor Oonsfcanfcrn. Leontin Simonesou, Ioa» Meţianu, Ioan
!
oeea-ce a c}is d-1 ministru de justiţiă, şi tăţi şi de aoeea modificarea lai Şerban, Astfel au fost mai multe uniforme, obiecte Popescu, Sîiă Măcelăria, Dr. Aurel Maniu,
d-vostră încă veţi crede, de6re-oe am pro­ care vorbesoe despre „ţinuturi locuite de de echipament, ordurî, însemnele cartieru­ Gligor MateiO, Vinoenţiu Babeş, George
gresat aşa de mult în acest stat constitu­ Români *, n'are loo. lui general, doi câni, oei mai favoriţi a Pop de Băsesol, George Bariţiu, Petru
1
ţional şi sub aceste guverne liberale, încât La votare § se primesce nemodificat. prinţului Constantin, oâte-va stindarde mici Nemeş, Ioan Pbpa, Dr. Ioan Moga, Cons-
se aduoe o lege sanoţionată de monarch şi de signal, multe săbii ofiţeresc!, ohipinrî jtantin Popasu, I<oan George Ioan, Panta-
garantată de legislaţiune — din oare lege etc. Tote aceste obiecte au fost duse în lion Lucuţa, George B. Popp, Idan Ro­
însă cinstitul guvern nu esecută nici un pa­ Yldis-Kiosc şi arătate Sultanului, oare a man, Alexandru Lebu, Simeon Demian,
ragraf. dat ordin să se păstreze separate într’un George Dima, Ioan Papiu şi Dr. Nioolae
— 14 (26) Maiu.
Der după-ce este absurd în state con­ pavilion. Vecerdea. In fine în partea textului', unde
Consistorial archidiecesan din Sibiin
stituţionale a aduoe legi şi apoi a nu le se vorbesee despre funoţionarii institutu­
a ţinut în 12 (24) Maiu o şedinţă plenară
respecta şi a nu-le aplica; şi deâre-oe Diamantul cel mai mare din lume, după lui, se află portretul d-lui Parteniu Goarna,
extra-ordinară, în care asesorii onorari din
acesta se opune constituţionalismului: mă oum se anunţă din Haiderabad (India an- derectorul esecutiv, şi al d-lui Valeriu Bo-
senatul şcolar Vasiliu Damian protopresbiter teriâră), a fost furat din tesaurar şi în lo­
voifi ooupa cu acesta la alt loo şi ou altă loga, dirigentul Filialei din Braşov.
al Zaraudului şi Vasilie Voina, protopop cul lui a fost pus altul fals, fără valâre.
ocasiune; âr astăzi mă provoo deoât tot Tote portretele sunt fârte reuşite şi
onorar în Braşov, precum şi asesorul ono­ Acest diamant este greu de 277 carate,
la şedinţa de Sâmbătă. D-1 ministru de jus­ bine esecutate.
rar în senatul epitropeso Galaoteon Şagău
tiţiă a flis, în aprobările majorităţii, cu aşa că întrece pe tâte diamantele din pro­
au depus jurământul presoris. In aoeeaşl Textul începe orintr’o reprivire gene­
mare pathos, următâreie: „în sângele popo­ prietatea împăratului Austriei, regina An­
şedinţă, protopresbiterul Nioolae Ivan, în rală asupra avântului spiritalui de asooiare
rului maghiar este independenţa, neatârna­ gliei şi cele ale Ţarului Rusiei. Istoria aces­
urma alegerei sale ca controlor şi referent ia diferite popâră şi a împrejurărilor, în
rea, aşi putâ fiice îndîrjirea — şi nu este tui diamant este ouuosoută numai din 1845.
ordinar în senatul epitropeso, şi-a dat di- oare s’au pus temeliile „Albinei**, ca pri­
putere, care să le pâtă stîrpi pe acestea *. El a fost aflat pe câmp de un copil de
1
misia din ofioiul de protopresbiter al trao- mul institut de bani la Români. Aoest ar-
Ei bine, dâeâ d-1 ministru de justiţiă înoă păstor. Nizamul din Haiderabad a voit să-l
tului Albei-Iulie şi de administrator al trac- ticul e întitulat „După 25 de ani“ şi e
© Maghiar, atunci aibă atâta curagiu şi cinstâscă reginei Angliei din incidentul ju­
tului Orăştiei. Oonsistoriul, fiioe „Tel. Rom.**, scris de d-1 autor Petra-Petresou. Urmâaă
mârgă la Majestatea Sa — nu trebue să bileului ei.
a primit abfiicerea şi a instituit de admi­ apoi date privitore la înfiinţarea institutu­
facă escursiune la Yiena, se află aici în
nistratori: pentru traotul Albei-Iulie pe ad­ Cadavru într’un geamantan, pilele aceste lui cu mai multe acte ; Primul an de ges­
Pesta, ducă-sa în Budavâr şi spună Majes-
ministratorul protopresbiteral al Abrudului se descoperi îa magazinul gărei din Kis- tiune (1872—3); Dasvoltarea progresivă a
tăţii Sale: „Majestate! Se află aiol în Un-
Petru Popoviciu, âr pentru tractul Orăştiei Kust o faptă înfiorătore. In 19 a 1. o. sosi institutului dela 1874--1896, arătându-se
garia între altele o lege, care s’a adus în
pe protopresbiterul Sebeşului Sergiu Medean. în gara din Kis-Hust un tren de persâne, în acest capitul toţt ramii de afacere, pre­
1868 la espresa dorinţă a Majestăţii Tale
ce venea de oătră Kirâlyhaza şi într’un cum şi istoricul Filialei din Braşov; Modi­
pentru fericirea poporelor, şi din care lege Societatea pentru crearea unui fond cupeu de ol. III s’a aflat un geamantan ficarea statutelor; Urcarea capitalului so­
noi guvernele liberale nu respectăm nici un de teatru naţional român, ţiuându-şi ăst an
suriu de piele. Acest geamantan, neavând cial ; Realităţi (casa institutului şi realită­
paragraf. Legea acesta nu e bună, poftişi şi adunarea generală ia 13 şi 14 Iunie st. n.
stăpân şi fiind-oă nici nu l’a reclamat ni­ ţile dela gara Braşov); Măsuri de precau-
o ştergeţi**. (Vii aprobări în stânga şi stânga 1897 în oraşul Orăştie, P. T. Domnii, cari
meni, a fost pus în magazinul gării şi acolo ţ.iune; Organele de administrare şi exeou-
estremă). Dâoă d-1 ministru va face acesta, binevoieso a participa la aoâsta, sunt ru­
a şi rămas. Odată însă âmenii, oe umblau tive; Funoţionarii institutului; Scopuri cul­
atunol mă închin înaintea numelui său, dâr gaţi a-se insinua pănă în 8 Iunie st. n.
prin magazin observară, oă din acel gea­ turale si de binefacere ; Acte de reounos-
dâcă nu va faoe-o, atunci îmi voiu lua eu subscrisului membru în secţia pentru în-
mantan se răspândesee o putore de nesu­ oinţă. In partea din urmă se află vre-o 18
ocasiune şi o voiu face. Der şi pănă când ouartirare şi primire, ca astfel de ou timp
ferit. S’a făcut arătare la direcţiunea gării, adnexe (O sorisore a lui V. Roman oătră
va face aoâsta d-1 ministru de justiţiă, noi să se potă lua măsurile de lipsă ou înouar-
oare a lăsat să se desouie geamantanul; consilierul Iaoob Bologa; Rugămintea pen­
să ne nisuim a pune în consonanţă legile tirarea publicului participant. Orăştie, la
oând colo ce să vefil, o faptă grâznică s’a tru aprobarea statutelor; Programul „Al-
ce le aducem cu cele-ce s’au adus. 25/V 1897. Dr. Romul Dobo.
desooperit. In geamantan era oadavrul unui binei“; Registrul coleotanţilor de acţiuni;
Şi fiind-oă e necesar, ca nu numai
Oficiul matl’icular din Braşov aduce copil mic îngropat între nisce bucăţi de Un apel al comitetului fundator; Consem­
judecătorul, ci şi juratul să cunâscâ limba
la ounosoinţa celor interesaţi, oă deorece ţigle şi de var şi învălit cu sdrenţe. Po­ narea primilor acţionari; Consemnarea pri­
acusatului, propun oa în locul ouvintelor
caşurile de nascere se anunţă forte nere­ liţia a pornit cercetare. melor depuneri spre fructificare; Statutele
„limba oficiâsă a statului** din respectivul
gulat, de aici încolo, în sensul §. 35 res­ „Albinei** atât în textul original cât şi în
§., să se pună „in ţinuturile locuite de Ro­ Lovit de trăsaeî. Din Beoloherecul-mare
pective 39 a iegei matrioular8, nou născuţii cel modificat; Regulamentul de serviciu
mâni, în limba română** (Contraflicarl şi se telegrafeză: asupra oomunei Nagy Gâj
sunt a-se anunţa la oficial matrioular în pentru funcţionari; Statutele fondului de
sgomot în drâpta şi stânga). din comitatul Torontai s’a deslăntuit alal-
timp de o săptămână, âr cei cari s’au năs­ pensiune; Masa studenţilor; Voci din
Iuliu LnkiîCS fiice, că dela guvernul tăerl o furtună grâznică cu grindină, oare
cut morţi în prima fii a săptămânei urmă- pressă eto. etc.
aotual Dr. N. Şerban nici n’a putut să în­ a nimicit total sâmănăturile. In timpul aces­
târe. Neobservarea §-ilor de mai sus se va Acest reasumat indioă destul de clar
veţe, ce va să fiică ideia de stat maghiar. tei furtuni păstorul Uie BalicI a fost lovit
pedepsi în bani pănă la 600 corone. cuprinsul bogat şi complet al monografiei.
Răsfoiască însă istoria şi va vedâ, oă ea a de trăsnet.
esistat, vefll Domne, sub Zapolya, Bethle- Smolenski Român? E vorba de colo­ Lucrarea d-lui Petra-Petresou, singu­
Petrecere de vară în Cluşiu. Tinerimea
nesoî, Bocskay, Rakoczy eto. contra oă- nelul Smolenski, oare ÎDtre toţi comandanţii rul funcţionar, oare a servit institutul „Al­
rora tot-dâuna s’a luptat naţionalitatea armatei grecesc! s’a dovedit mai harnio şi română din Cluşiu învită la petreoerea de bina** dela fundarea lui ne’ntrerupb şi oare
vară, oe se va aranja Joi, în 3 Iunie 1897
la care aparţine Şerban. Nu vor înţelege mai ouragios. Ou privire la el sorie co­ astfel a urmărit ou proprii săi oohl ores-
în sala hotelului „Central**. începutul la
ideia de stat maghiar aceia, cari duo Me­ respondentul „Epooei** din Atena: Colo­ cerea şi desvoltarea aoes.tui institut în timp
morand la împăratul în Viena. nelul Smolenski este Român? Etă oe oe- 8 âre sâra. Preţul de întrare 1 fi. de per- de 25 de ani, a avut oa scop a ne da o
sână. Venitul curat e destinat pentru fon­
Dr. N. Şerban: Miniştrii d-vostră merg teso în biografia acestui ofioer, publioată ioână despre viâţa şi peripeţiile, prin cari
în t6te flilele la Viena; noi am mers nu­ fiilele aoeste în Atena: „După informaţii dul oasinei române din Cluşiu. Suprasolvi- a trecut „Albina** dela înfiinţarea ei pănă
mai odată! mai sigure neamul lui Smolenski îşi are rile se primeso ou mulţămită şi se vor auita afli.
în publio. Toalete simple. Comitetul aran­ Istoricul, ce l face, este predat cât se
Eug. Zicliy: crede, că momentul fun­ originea în satul Smola al Macedoniei de
jator: President: Dr. Cassiu Mauiu, v.-pre-
damental al oe8tiunii ideii de stat maghiar Nord, nume oare pe românesce însâmnă pâte de viu, bine împărţit, cu o nuanţare
sident: Drd. Sigismund P a p ; seoretar: Va­
zace în aoeea, că toţi să porte în inima smâlă (catrami gr.)...“ Cu alte cuvinte satul variată, aşa oă atrage şi esoitâ interesai
ier Moldovan; cassar Nicolae Bobescu, con­ cetitorului. Astfel lucrarea, după părerea
lor aoâstă ideiă. din care se trage Smolenski este românesc,
trolor: Liviu Pandrea.
de vreme ce are şi nume românesc. Atunol nâstră, şî-a atins pe deplin ţinta, de-a marca
Dr. Carol ScUmidt: flioe, că e neapă­
Smolenski este Român Macedonean? \ un period de desvoltare din incidentul ju­
rat de lipsă, oa juraţii se înţeUgă limba Conceri. Musioa orăşenâseă va con­
bilării de 25 de ani. Niol nu putea să aibă’
statului. Atât e de ajuns, şi mai mult e de Bivisiunea navală a Dunărei. Luni a certa Joi sâra în grădina otelului „Pomul
prisos a-se cere dela ei. Nu e necesar de plecat din Galaţi spre Turnul Severiu divi- verde**, la oas de timp nefavorabil în pa­ altă ţîntă o scriere ocasională, făcută sub
pildă ca juraţii să scie ceti şi scrie ungu- siunea română navală a Dunărei, sub comanda vilionul de sticlă. începutul la 7 / ore. auspiciile Direcţmnei institutului. De aoeea
1
2
reşce, fiind-oă prin o astfel de pretensiuue Intrarea 30 or. părerea, ce s’a lansat în fâia „Trausilvania**
d-lui maior Poenaru. Divisiunea navală are, încă înainte de-a fi cunosout publioul aoâstă
s’ar esohide multe persâne capabile. între alte în9ăroinărî ,şi pe aceea de a ri­
Ioszif Madarăsz: Înveţe unguresce. dica harta malurilor Dunărei între Galaţi Monografia institutului de cre­ mouografiă, că ea trebuia sâ fiă o istoriă
1
Dr. O. Sclimidt: Va veni şi timpul, şi T. Severin. Ea se oompune din urmă- dit .şi economii „Albina“, scrisă din in­ critică a aotivit&ţii şi desvoltărei „Albinei *,
oând toţi din aoâstă patriă vor soi ceti şi ţârele bastimente: Aviso România, coman­ cidentul jubileului de 25 de ani ai acestui nu o aflăm de loo justificată. Nici carac­
scrie limba maghiară. Legea aoâsta nu dat de căpitanul Ciuchi, având ca secund institut şi publicată din însăroinarea Direc- terul lucrărei, nici ooasiunea, care i-a dat
vatămă generaţia viitâre, oi numai genera­ pe sub-loootenentul Nioulesou Mateih. Ca- ţiuuei, de d-1 Nicolae Petra-Petrescu, a apă­ nasoere, cu atât mai puţin faotorul de oă-
ţiile de afli, cari nu şi-au putut însuşi nouierele: Bistriţa, sub comanda d-lui că­ rut în Tipografia archidiecesană din Sibiiu. tră oare a fost iniţiată nu admiteau, de­
limba maghiară în şcâlo. Legea de naţio­ pitan Focşa, seound sub-locotenent Ionesou ; Este o luorare, care atât în formă, oât şi oât o monografia aşa, oum s’a făcut. Alta
nalitate flioe, oă limba de agende a jude­ este, ca materialul preţios, adunat în aoâstă
Oltul, comandat de loootenent Pantazi, se­ în fond se presentă cât se pote de bine, monografia, să servescă pentru o viitâre
cătoriilor este cea maghiară, dâr spune şi
ound sub-loootenent Miolesou ; Şiretul, co­ având înfăţişarea unui elegant album, ou istoriă critioă, oare ca să-şi ajungă scopul,
aceea, că orl-oine pâte să-şî de-a plânge­ mandant loootenent Lupaşcu, seound sub- nn cuprins bogat şi bine arangiat şi ou o
rile şi în limba sa maternă. Acestă diapo- va trebui să fiă făcut cu totul independent
loootenent Oprişan; Şalupele torpiloare: eseouţiune techuică, oe nu lasă nimic de de timp şi de factorii oonducătorl ai ins­
siţiune a legii ar fi vătămată prin noul
Trotuşul, locotenent Gabrilesou; Argeşul, dorit. titutului.
proiect, dâoă s’ar primi textul paragrafului
sub-loootenent Stoianoviel; Vedea, sub-lo­ Pe pagina primă se află portretul pri­ Monografia „Albinei**, sşa cum ni-se
din oestiune.
ootenent Opresou şi Vulturul, loootenent mului director esecutiv Visarion Roman, presentă, este in tote privinţele reuşită şi
Bela liarabâs: faoe observări lui Şer­ Tăutu. pe a doua pagină casa institutului, âr după face onâre d-lui Petra-Petresou, care a
ban şi Schmidt şi fiice, oă dela cel oe vrâ asta urmâză textul, în care se află interoa-
Baronul 'Nopcsa, intendentul Operei soris’o.
să fiă membru în juriile de pressă să pâte late portretele următorilor membri funda­
maghiare din Budapesta, şi-a dat dimisia
pretinde scie unguresce pe deplin. Suntem tori şi iniţiatori ai institutului: Alexandru
din acel post, cerând tot-odată oeroetare Albanezii şi Aromânii.
stat maghiar şi fiă-oare cetăţân e în pri­ Moosonyi, Antoniu Moosonyi, Iaoob Bo-
disoiplinară în contră-i.
mul loo cetăţean maghiar. Statul dă drepturi loga, Timoteiă Cipariu, Ioan.Hannia, Paul — P i n e . —
tuturora, de aceea toţi trebue se înveţe un­ Trofeele Turcilor. Din Constantinopol Dunoa şi David Br. Urs de Margine. In Pentru toţi aoeia, cari cunosc cestiu-
guresce, apoi pâte vorbi şi în altă limbă se scrie, că begul Kenand, adjutantul Sul­ partea textului, unde se vorbesoe apoi des­ nea macedoneană înainte de • 1894, este
cum îi plao8.
tanului, a sosit de pe oâmpul de luptă in pre organele de administrare şi executive soiut, că Româuii macedoneni preferă sta-
I. A8bot,h: nu primesce modificările Constantinopol cu trofeele luate dela Greoi. se sflă portretele următorilor membri în di­ tid quo orl-oarei ooupaţiunl din partea ve­
propuse de Şerban şi Schmidt. Ungaria nu Intre aoeste o mulţime de obieote au fost recţiune: losif Şterca Şuluţiu de Cărpeniş, cinilor creştini; mai este cunoscut şi fap-