Page 59 - 1897-05
P. 59

Nr. 307.—1897."                                                           GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina 3


           tnl,  că.  Românii  macedoneni,  având  înore-                A  P  E  L  ,                vară  am  plănuit  şi  câte-va  escursiuni  cu  co­  Pe  lista  Nr.  92  a  oontribuit  d-na  oo­
           dere  în  Albanezi,  a  căror  sârte  este  ase­  cătră publicul român din Braşov şi jnr.  rul  de  copii  în  localităţile  din  jurul  Braşo­  leotantă Aneta Caleiunariu, Orşova 1 fi.
          menea  ou  a  lor,  au  propus  Turciei  Tripie-                                            vului  (Zârnescî,  Săcele,  Bran,  Rîşnov  eto.)   Pe  lista  Nr.  194,  d-l  Mib.  Străjan  din
                                                             Este  un  adevăr  probat,  că  musica  şi
           dul,  adecă  un  imperiu  turcesc  susţinut  de                                            fiind  convins,  că  din  întreprinderea  mea  Craiova  a  trimis  cărţi  didaotice  în  valore
                                                        căutarea  sunt  factori  de  mare  importanţă                                              de  50  lei:  10  exsmpl.  Poetică  â  3  lei,  10
          Români  şi  Albanezi,  oarl  vor  servi  de  sen­                                           vor  lua  bun  îndemn  şi  domnii  preoţi,  în­
                                                        îd educaţiunea poporelor.                     văţători  şi  alţi  oonducătorî  ai  poporului  ex.  Estetică  â  1  leu  60  bani,  10  exempl.
          tinele  graniţelor  dinspre  Nord  şi  Sud  ale
                                                             In  speoial  nouă,  Românilor,  ni-au  fost   nostru,  îuceroând  şi  domnialor  înfiinţarea  începutul  Renascerei  la  Români  â  0-50  bani
          imperiului.  Orl-cc  curent  ă4r,  care  vizeză
                                                        musioa  şi  cântarea  un  tesaur/  de  oare  nu
          acum  o  atingere  Statului  turcesc,  este  contrar                                        astorfel  de  coruri  de  oopii.  Din  parte-mi,  = 50 lei.
                                                        am  putut  şi  nu  ne  putem  lipsi,  precum  nu                                                                             (Va urma.)
          Românilor  macedoneni,  prin  urmare  contrar                                               voiu  servi  cu  oea  mai  mare  plăcere  ou  în­
                                                        ne lipsim de pânea de tâte cjilele.
          Românismului, şi ca atare nu ar trebui sil fie                                              drumările  şi  sprijinul,  oe  le  pot  da  la  oas
                                                             Musica  nostră  naţională  este  atât  de
          susţinut în capitala României,                                                              de lipsă.                                             ULTIME SOIRI.
                                                        frumâsă  şi  bogată!  Dumuefieu  ni-a  dăruit
                La  1884,  după  cât  am  putut  să  mă                                                    B  r a ş o v ,  14(26) Mai 1897.
                                                        aoest  tesaur  naţional  nepreţuit,  deol  dato­                                                 Londra,  25  Maiu.  Lui  „Standard"
           informez,  se  fondâză  în  Buouresoî  o  socie­                                                                 Ou tot respeotul,
                                                        ria  nostră  este  să  o  întrebuinţăm  şi  culti­                                         i-se  anunţă  din  Atena,  că  guvernul
           tate  albaneză,  prima  societate  ou  soopul  de                                                               Timotei Popovicî,
                                                        văm cum se cuvine.                                                                         grecesc  a  înaintat  o  notă  verbală
           a  răspândi  cultura  printre  fraţii  lor  din                                                            prof. de mus. 1 a şcolele ce ntrale
                                                             înfiinţarea  de  coruri  de  copii  este  unul                 rom. din Braşov.       cătră  puteri  în  care  le  asigură,  că
           Turcia.  Cu  oâţl-va  ani  după  aceea,  socie­
                                                        din  mijloeele  cele  mai  eorăspuDZâtâre  şi                                              nicî  nu  intenţionâză,  nici  nu  doresce
          tatea  desohide  în  Buouresoî  o  şcolă  alba-
                                                        naturale  pentru  a  ajunge  prin  musioă  şi                                              a  trata  asupra  păcii  în  mod  ne­
           neză-română,  care  avea  menirea  să  prepare                                                  NECROLOG.  Subscrişiicu  inima  frântă
                                                        cântare  scopul  educativ,  ce  trebue  să-l                                               mijlocit  cu  Porta,  ci  râgă  pe  pu­
           corpul  didactic  pentru  şcâlele  albaneze  din                                           de  durere  anunţă  tuturor  consângenilor,
                                                        aibă  ea.  Condus  de  aceste  oonsideraţiunl,                                             teri  se  urgiteze  tratările,  de6re-ce
           Turoia.  Acea  societate  şi  şcâla  pe  oare  o                                           amicilor  şi  cunoscuţilor  trecerea  la  oale
                                                        am  înfiinţat  ia  şcoîele  române  din  loo  un                                            Turcii ameninţă cu reînceperea ostilită­
          ■susţine,  au  ajuns  astăcjt  la  minimul  posi­                                           eterne  a  preaiubitei  lor:  soţiă,  mamă,  fioă,
                                                        cor  de  copii  (pe  3  voci)  oompus  din  băeţî                                          ţilor.
           bil  şi  se  di°®)  oă  causa.  acestei  deoaderi  ar                                      noră,  soră  şi  cumnată  Rosalia  Duma  n.
                                                        şi  fetiţe  (60  la  număr)  recrutaţi  din  cursu­                                              Constantinopol,  25  Maiu.  Aici  se
          fi  prigonirea  ce  o  pun  la  oale  Albanezii                                             Justian,  oare  după  un  morb  greu,  împăr­
                                                        rile  primare  şi  câţiva  din  prima  şi  a  2-a                                          crede,  că  Sultanul  s’a  adresat  împă­
           bogaţi  din  ţâră  oontra  membrilor  acestei                                              tăşită  fiind  ou  sfintele  sacramente  ale  mu­
                                                        gimnasială şi reală.                                                                       ratului  Germaniei  în  afacerea  con-
           societăţi;  şi  ceea  oe  e  mai  rău,  aceste  pri­                                       ribunzilor,  afli  la  4  ore  p.  m.  şi-a  finit  our-
                                                             Resultatul, oe  am  putut obţinâ ou aoest                                             diţiunilor  pentru  pace,  rugându-1  se-i
           goniri  sunt  datorite  faptului,  că  societatea                                          sul  vieţei  în  anul  al  24  le-a  al  at.ăţei  şi  al
                                                        oor  este  acela,  că  deja  de  înainte  de  Pasol                                        dea  sfat,  că  în  posiţia  de  putere  în-
                                                  u
           „Dritta",  prin  organul  său  „Sohipitari ,  a                                            7-lea  al  fericitei  căsătorii.  Rămăşiţele  pă-
                                                        acest,  cor  funcţionâză  regulat  la  serviciul                                           vingetore,  în  ce  chip  ar  putâ  să  câş­
          -vorbit  contra  Ruşilor,  oontra  Grecilor,  toţi                                          mântesol  ale  scumpei  nâetre  defuncte  se
                                                        divin  în  biserica  Sf.  Nioolae  din  Soheiu                                             tige recunoscinţa puterilor.
           oreştini,  şi  pentru  Turci.  Dâcă,  ou  adevă­                                           vor  aşefia  după  ritul  biseriosi  gr.  ort,  din
                                                        Activitatea  acestui  cor  însă  nu  se  restrânge
           rat,  acesta  este  motivul  perseouţiunilor,  nu                                          Jabeniţa.  JabinUa  10  (22)  Maiu  1897.  Va-     Atena,  25  Maiu.  Conducătorii
                                                        numai  la  oultivarea  cântării  bisericesol,  ci
           putem decât să i regretăm.                                                                                                              armatelor  din  Creta  au  însărcinat
                                                        el cultivă şi oântarea naţională.             silie  Puma  preot  gr.  ort,,  ca  soţ:  Georgiu
                Societatea  „Dritta"  susţinând  pe  Turci                                            Edoesiu,  Maria,  Eugenia,  ca  fii  ;  Teodor  şi   pe  colonelul  Staikos  să  predea  gu­
                                                              Şi  pentru  ca  onoratul  public  român,
           şi  având  ca  scop  cultivarea  Albanezilor,                                              Maria  Justian,  ca  părinţi;  Georgiu  şi  Au­  vernului  grecesc  o  notă  în  care  de­
                                                        părinţii,  rudeniile  şi  prietenii  acestui  oor  să
           era  un  puternic  sprijin  pentru  ajungerea                                              relia  Duma,  ca  soorii;  Aurel,  Emil,  Yaler   clară,  că  şi  după  retragerea  trupe­
                                                        aibă  ocasiune  a  apreoia  modestele,  dâr  şi
           planului Românilor macedoneni.                                                             Justian,  Amalia  Justian  ou  soţul  Simeon   lor  grecesc!  din  insulă  sunt  firm  ho-
                                                        primele  resultate,  la  oarl  am  putut  ajunge                                           tărîţî  de-a  încerca  tot  posibilul  pentru
                Albanezii  nu  datorase  culturei  gre-                                               Pintea,  Alexandru  Şuteu  ou  soţia  Sofia  n.
                                                        pe  terenul  musioal  cu  acâstă  fragedă  gene-                                           unirea Cretei cu Grecia.
           cesol,  mai  mult  decât  Românilor  macedo­                                               Cinteşan,  Ana  Şuteu,  loan  Duma  ou  soţia
                                                        raţiune,  m’am  decis,  ca:  în  cţiu a   de  21  Mai
           neni,  der  trebue  să  ne  înţelegem.  Decă                                               Ana  n.  Rus,  Ana  Duma  cu  soţul  loan  Mi-
                                                        st.  v.  a,  c.  (Ziua  s-ţilor  Constantin  şi  Elena)
           Greoii,  instrucţiunea  pe  care  ni-au  dat’o                                             hâilaş.  Maria  Duma  cu  soţul  Simion  Oen-
                                                        la  3  ore  d.  a.  sil  dau  un  concert  în  sala  fes­                                              L i 4 © a f au ir* ă»
           ni-o  da  aşa  numai,  ca  să  ne  lumineze  pen­                                          ger, ca fraţi, surori, oumnaţl şi cumnate.
                                                        tivă  a  gimnastului  nostru,  în  oare,  pe  lângă
           tru  că  eram  creştini,  cu  tote  că  le-am  plă­                                                                                           „Revista  critică  literară"  ce  apare  în
                                                        părţi  alese  din  cântările  liturgice,  se  vor
           tit  în  destul  şi  ou  bani  şi  cu  viaţa  multor                                                                                    fiă-care  lună  sub  direcţiunea  d-lui  prof.  Ar.
                                                        oânta şi 4-5 cântece naţionale.                Dare de semă şi mulţămită publică.
           eroi  armâni  şi  albanezi  căcjuţl  în  luptele                                                                                         Densuşianu  în  Iaşi  strada  Butu  28,  anul  V
                                                              Acest  concert  se  va  încheia  cu  un
           pentru  independenţa  Greoilor,  totuşi  am                                                                  Deva, 22 Maih n. 1897.     Nr. 4 cuprinde:
                                                        „cor  mixt“,  la  care  va  oonluora  şi  corul
           primi  să-i  ajutăm  în  viitor  şi  să  le  fim  re­                                           Ştim. D-le Redaotor! Ia urma apelului         Tradiţiunea  literară  din Psaltirea  Sohe-
                                                        studenţilor.
           cunoscători;  dâr,  dâoă  au  făcut’o  ou  soo­                                           ' Reuniunei Femeilor Române din comitatul     ianu,  de  Ar.  Densuşianu;  Etimologii  ro-
                                                              Aducând  aoâsta  la  ounosoinţa  onora­
           pul  de  a-şl  crea  din  nouă  instrumente  ou                                            Hunedorei, adresat publicului rooaâneso, au   mâDescl  de  Ov.  Densnşianu  ;  Glosă  asupra
                                                        tului  publio  român  din  Braşov  şi  jur,  îmi
           cari  să-şi  sa-tisfaoă  poftele  lor  de  cucerire,                                       inours listele de mai jos, pe care Yă rog    lui  „îndărăpta"  de  Ar.  Densuşianu;  Stega-
                                                        iau  libertate  a-1  ruga  totdeodată,  ca  prin
           vom  regreta  ceea  ce  au  fâout  ai  noştri  pen­                                        a-le publioa în preţuitul D.-Yâstre cfi -    riul  dela  Oustozza  de  Ar.  Densuşianu;  Li­
                                                                                                                                        ar
                                                        presentă  numerouă  să  dea  un  semn  de  în­
           tru Greoi şi-i vom despreţul pe viitor.                                                         Făcând  aoâsta,  nu  pot  întrelăsa  să  nu   teratură  populară:  Iana  Simcjiana  şi  Sorele,
                                                        curajare  „micilor  concertanţi   la  aoest  prim
                                                                                    11
                Să  analisăm  puţin  faptele  oa  să  ne                                              esprim  cea  mai  viuă  reounosointă  tuturor   din  Coleoţ,  de  Nio.  Densuşianu;  Desoâutece
                                                        debut el lor!
           convingem de adevăr:                                                                       contribuitorilor  pentru  genereositatea,  cu   din  Coleoţ.  dâ  S.  Crainiou,  Cronică,  Bi­
                                                              Intr’adevăr,  sacrifioiile,  ce  ou  atâta                                            bliografia.
                Pentru  oa  un  sat  românesc  sâu  alba­                                             oare au întâmpinat apelul nostru.
                                                        buourie  le  aduo  aceşti  mici  ieniceri,  ou                                                   Abonamentul    pentru:   Austro-Unga-
           nez  să  aibă  şcolă,  pănă  la  1868—70,  tre­                                                 Tot-odată  rog  pe  acei  Stimaţi  Domul
                                                        cari  mi-am  început  lucrarea  în  direcţia  in­                                          ria 6 fi.
           buia  să  angajeze  un  institutor  grec  pe  con­                                         şi  Dâmne,  oarl  au  mai  primit  asemenea                        *
                                                        dicată,  sunt  vrednice  de  înourajare,  ba
           tul  lor.  Imî  aduc  bine  aminte,  când  la  des­  trebue chiar răsplătite.              liste, să binevoesoă a rai-le reînturna.
           chiderea  şcolei  române  tu  Gopeşi  o  mul­                                                   Pentu  Reuniunea  Femeilor  Române            Istoria  Pedagogiei  de  V.  Gr.  Rorgovan
                                                             In  vederea  aoâsta  mi-am  propus  oa,                                               a  eşit  deja  de  sub  tipar  în  editura  libră­
           ţime  de  baeţl  săraci  au  părăsit  şcdla  grâoă   din  venitul  ourat  al  aoestui  concert,  să  pun   din comitatul Hunedârei:     riei  H.  Steinberg  din  Buouresoî  (Strada
           şi  au  venit  la  cea  română,  pentru  că  acolo   basă unui fond menit pentru trebuinţele aces­           Elena Pop Hossu-Longin,    Şelari  18),  Preţul  3  lei.  Se  pote  prooura  şi
           trebuia  să  plătâsoă  câte  15  Fr.  pentru  ins­  tui  cor,  din  care  —  oând  sa  va  putâ  —  (şi           presidentă.            prin administraţia Ziarului nostru.
           titutori  şi  alţi  câţi-va  Fr.  pentru  cărţi,  er   sperez  că  în  timpul  cel  mai  apropiat)  mai   Listele contribuiţilor pentru fondul „Ren*
           aici totul era gratuit.                      întâiu  de  tâte  să  procur  pe  sâma  tuturor   niunei Femeilor Române“ din comitatul
                Ya  să  cjieă,  pănă  când  Românii  şi  coriştilor  costumurl  naţionale.  Oostumurile               Hunedorei.
          .Albanezii  nu  aveau  cum  se  instrui,  ca  să  vor  fi  proprietatea  corului,  având  coriştii   Pe  lista  Nr.  104.  (Ooleotantă  D-na   Originea  lui  Edhem-paşa.  Edhem-paşa,
           capete  uu  învăţător  grec,  trebuia  să-l  plă-  şi  coristele  a  beneficia  de  ele  numai  la  Luisa  Pop  protopopâsă  în  Hunedora)  au  oon-  învingătorul  ostei  grecesol,  este  de  origine
           tâscă,  âr  dnpă-oe  pentru  Românii  macedo­  ooasiunl  mai  însemnate  şi  numai  cât  sunt  tribuit:  Amalia  Dima,  Iuliu  Mureşan,  Ru-  Grec  şi  oopilul  unor  păriuţî  oreştini.  Ed-
           neni  fraţii  lor  liberi  li-au  venit  în  ajutor  — cum s’ar cjice — în funcţiune.      dolf  Mureşan  câte  2  fi.,  Luisa  Pop,  Teofil  bem-paşa  s’a  năsout  pe  insula  Cbios  şi  de-
           cu  mijioce  oa  să-i  oultive,  atunci  şi  Greoii   Aceste  costumurl  vor  fi  răsplata  cea  Tulea,  Ioau  Pop  protop.,  Sofia  Stoiohiţa,  ore-ce  după  suprimarea  luptei  pentru  li­
           au început să faoă aoâsta gratuit.           mai  mare  pentru  dânşii;  căci  cum  se  voj  Petru  Moisin,  S.  Borba  câte  1  fi.,  Nic.  Ma-  bertate  a  Greoilor,  locuitorii  acelei  insule
                Decă  Grecii  nu  urmăreau  deoât  culti­  mândri  ei,  când,  îmbrăcaţi  în  uniforma  ro-  crea,  I.  Vlad  câte  50  or.,  Indescifrabil  50  au  fost  măcelăriţi  de  Turci,  între  jertfe  a
           varea  nâstră,  de  ce  nu  s’au  retras  bucu­  mânâscă,  în  frumosul  nostru  costum  naţio­  or., la olaltă 13 fi. 50 or.           oăZut  şi  părinţii  lui  Edhem-paşa.  Pe  co­
           roşi,  îndată  ce  ne-au  văcjut  în  stare  să  ne  nal,  sa  vor  presentă  în  publio  cântând  cân­  Pe  lista  Nr.  106  (coleclaută  D-şora  pilul  rămas  în  viâţă,  de  present  Edhem-
           cultivăm  fără  sprijinul  lor;  de  ce  prin  or­  tări naţionale!                        Constanţa  Dănilă,  Hunedâra)  :  Elisaveta  Dă-  paşa,  Rbossev-paşa  l’a  dnş  ou  sine  în  Cons-
           ganele  lor  —  arohiereii  —  au  făcut  atâtea   Der  oât  de  mult  ne  va  plăoe  şi  nouă  nilă,  Maria  Muntean,  Surorile  Dănilă  oâte   tantinopol.  Paşa  Rhossev  trimise  pe  mioul
           intrigi,  încât  primii  institutori  români  au  oând  vom  vede  un  grup  de  50—60  copi­  1  fi.  50  cr.,  Amalia  Buda,  Maria  Oprea,  Greo  în  Paris,  unde  îu  timp  de  4  an!  a
           avut  să  sufere  un  adevărat  martiragiu;  de  laşi  de  ai  noştri  îmbrăoaţl  românesee;  şi  Sofia  Cbira,  Sofia  Stoiohiţa,  Tiţia  Moisin,  absolvat  cu  suooes  eminent  şcolile  institu­
           ce  Turcii  ne  lasă  să  avem  şooll  româuesoi,  plăcerea  nâstră  va  fi  mai  mare,  oânrl  din  Elena  Tulea,  Maria  Sobuster,  Ida.  Mureşan,   tului  Barbet  şi  îu  alţi  patru  ani  absolvă  şi
           âr  arohiereii  ne  opresc  de  a  ceti  în  limba  piepturile  acestor  oopilaşl  vom  aucji  isbuc-  Elena  PopovicI,  Salvina  Muntean,  Maria  şcâla  de  montanistică.  După  aoâsta  călători
           nostră  prin  biBsrioî;  de  ce  patriarohul,  unde  nind  ou  nevinovăţia  cânteoele  nostre  dulci  Muntean,  Maria  Riinbaş,  Luoreţia  Subajda,   prin  Francia,  Germania  şi  Elveţia  şi  se  re-
           influenţa  grâoă  este  atât  de  puternică,  pre­  şi fermeoătâre!                        Luiza  Milos,  Anna  Dima,  Sofia  Szabo,  Ma­  întorse  ârăşl  la  Constantinopol,  unde  Sul­
           feră  să  ne  vadă  schismatici  în  loo  să  dea   Posibilitatea  realisării  acestui  plan  al  ria  S.  Boldin  câte  1  fi.,  Sim.6on  Cistean  60  tanul  în  curând  îl  înainta  la  rangul  de  că­
           ascultare  delegaţilor  poporului  român,  care  meu  însă  depinde  dela  sprijinul  binevoitor  or.,  Romul  Gomboş,  Maria  Popovio),  Nio.  pitan  al  statului  major,  âr  la  1849  a  ajuns
           de  5  ani  îi  cere  un  episcop?  Apariţiunea  al onoratului public.                     Mareea,  Sofia  Dima,  Dr.  Absolon  Eeier  oâte  adjutant  al  Sultanului.  In  1877  după  exi­
           armatelor  grecesol  la  frontiera  Tesaliei  şi   Apelez  deol  la  D-vâstră,  fiind  oou-  50 or., la olaltă — 24 fi. 60 cr.          larea  lui  Midbat-paşa  îl  numi  mare  vizir.
           în  Epir  ne  dă  adevăratul  răspuns:  Albane­  vins,  oă  —  apreoiând  bine  soopul  oe  urmă­  Pe  lista  Nr.  155  ooleotantă  D-na  lo-  După  cum  scrie  „Westminster  Gazette",
           zilor  !  nu  neglijaţi  a  lua  în  sâmă,  că  îm­  resc  prin  acest  ooncert  —  nu  veţi  besita  hanna  Rădilă,  Sibiiu):  Br.  Urs  Colonel,  Edhem-paşa  e  uu  mohamedan  fanatic,  care
           preună  cu  ooupaţiunea  grâoă  înoepe  peri-  a-ml da mână de ajutor!                     Iobanna  Moldovan,  lobacna  Bâdilă  câte  urăsoe  pe  oreştini  şi  pe  străini.  După  râs-
           rea  limbei  vostre;  prin  persecuţiunî  sâu     Pentru  a  evita  obeltuelile,  invitări  spe­  10  fi.,  I.  Papiu,  I.  Hanni3,  Berta  Preda  boiul  ruso-turo  el  a  fost  ultimul  ministru,
           prin  alte  mijlâce  asimilai'ea  sâu  peirea  ele­  ciale  nu  se  vor  face,  er  programa  concertului  oâte  5  fi.,  Dr.  II.  Puşcariu,  M.  Brote,  văd.  care  şl-a  dat  învoirea  la  încheierea  păcii.
           mentului  român  şi  albanez  este  singura  ga-  (preoum  şi  alte  eventuale  informaţiunl)  se  Anna  Frâncu  oâte  3  fi.,  Emilia  Tiiea,  Nina  Fratele  mal  mare  a  lui  Edhem-paşa,  muri
           ranţiă  a  existenţei  unui  stat  grec,  care  ar  va  publioa  la  timp  în  „Gezeta  Transilva­  Dunca,  Constanţa  Pop  câte  2  fi.,  la  olaltă  acum  oâţl-va  ani  în  Constantinopol  ca  preot
           cuprinde şi Epirul şi Albania.               niei",  âr  în  cjiua  concertului  se  va  distri­  — 60 fi.           '                  catolic.
                                                  u
                                       („Liga Rom. )    bui între participanţi.                            Pe  lista  Nr.  107  (eoleotant  D-l  Ştefan
                                                             In  legătură  cu  acâRta  îmi  permit  a  Rădic  protopop,  PetroşenI):  Yasiliu  Ianza,
                                                                                                                                                    Proprietar: Dl’. Aurel Mwreşiaiiu.
                                                        aduce  ia  cunosoinţa  onoratului  public  (mai  Ştefan  Radio  câte  2  fi.,  loan  Vassiu,  Louis
                                                        ales  din  provincia),  că  pentru  vacanţele  de  Ciuoiu câte 1 fi., la olaltă 6 fi.       Redactor responsabil: G-regorlu Maior.
   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64