Page 6 - 1897-05
P. 6
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIE]; Nr. 96.—1897.
popul Nioolae Maneguţiu în n-rii 90 şi 91 de Patrie şi fidelitatea oătră Tron ne-a ră nului a da răsunet rugăciunilor de mai
ai „Gazetei Transilvaniei“. Escelenţa Sa mas în prea scumpă moştenire de la ai înainte ale vârstei m»le fragede, despăr
Metropolitul răspunse, că Gonsisfcorul va noştri moşi şi strămoşi, cari cu crunta su- ţindu-mă de aceste ziduri sacre subt a — 1 (13) Mai.
lua măsurile necesare şi-şi va face dato- dore a feţei lor rodite au făcut ţarinile căror boltă mărâţâ şi la a căror umbră Din Abbazia. Regele Carol a primit
rinţa. Interpelantul s’a declarat mulţămit aoestui pământ cari cu al lor sânge ou sărit sîută învăţat-am din prunoie a lăuda pe Vineri în audienţă la Abbezia pe contele
cu răspunsul. la apărarea lui în cursul vâourilor şi ale Domnul în graiul dulce al maioii mele, Herbert Bismnrclc, cu oare s’a întreţinut
căror 6se binecuvântate tot în aoest pământ despârţîndu-mă da aoeste ziduri sacre unde aprâpe o oră. Iu aceeaşi, 4i Sa a primit
Referada comisiunei financiare în afa
u
cerea „Telegrafului 2iomân şi a Foiei Pe iubit aştâptă (fiua gloriosei lor înviărl. astă4l împreună şi cu oolucrarea preoţâsoă în audienţă şi pe contele Welsersheimb,
r
u
dagogice! ârăşî a dat ansă la o disoutiă Căutând acuma drept în faţa Ta, î. P. a Prea veneratului Capitlu metropolitan şi fost ministru plenipotenţiar în Buouresoî şi
mai lungă. Conform hotărîrei sinodului S. DD. al nostru Venerat Arohiepisoop şi în presenţa bunăvoinţii vostre a tuturora, aotualmente şeful seoţiunei politice la mi
preoedent, aoeste foi s’au impus din par Metropolit, ou fiâsoă gratitudine depun la o Prea iubiţilor mei fraţi şi ospeţl stră nisterul afacerilor străine din Viena.—Sâm
tea Consistorului tuturor preoţilor şi învă pioiorele tale tributul mulţămirilor mele luciţi, presta capul meu s’a săvârşit marea bătă Regele Carol a visitat fabrica de tor
ţătorilor din archidieoesă, preţul însă nu celor mai profunde pentru tote, câte ai fă taină ». religiunii, — despărţindu-mă eu, pile Whitehead din Fiume, şi a asistat la
l’a redus dela 8 la 6 fi. de temerea unui cut mie, pentru marea bunăvoinţă ou care mai 4ic ârăşî, de aceste ziduri sacre, rogu- experienţele oe se fac de comisiunea ro
prea mare defioit. — Cav. Puşcariu nu pururea m’ai îmbrăţişat, m’ai distins, m’ai vă şi pe voi toţi membrii ai Prea Vene mână asupra noului aparat numit girosoop,
crede, că ar fi bine să se scadă preţul abo onorat, pentru învăţămintele salutare, cu ratului Capitlu metropolitan pe voi ai mei propus pentru manevrarea torpilelor. Co
namentului. oăcl prin asta ar soădâ şi va- oari ai îmbogăţit sufletul meu, pentru rara fraţi şi învăţători prea iubiţi, pe voi iluştri misiunea de experienţe se oompune din
lorea foii. Propune să se facă „Telegra ospitalitate, cu care m’ai ocrotit sub aripile purtători ai autorităţii statului, (pe voi os- d-nii Robert Whitehead, proprietarul fa-
u
ful Român fdiă cuotiăiană. Acâstă propu unei dragostl cu adevărat părinţesol, si peţl distinşi, pe voi toţi credincioşi ai lui brioei, oomitele Hoyos, John Whitehead,
1C
nere a căcjut, întrunind numai patru vo spre a 4 © totul, pentru pânea de tote Christos, rogu-vă cu stăruinţă ca să primiţi directorul fabrioei şi oficerii români locob.-
turi. S’a primit propunerea comisiunei, de c]ilele, cu care ai hrănit în timpul din urmă, şi voi tributul mulţumirilor mele celor mai oolonel Coslinscbi, căpitan Boieresou şi
a-se lăsa abonamentul la 8 fi. (nu 6 fi.) dâr fârte îndelungat, nu numai forţele tru căldurâse, şi uitării în rugăciunile vâstre să loootenent Ştefănescu. Resultatul experien
Din suma de 13,000 fi. cât sunt a se în- pului meu, ci şi sărace afecţiunile iniooei nu mă daţi când inimile vostre odihna lui ţelor a fost forte favorabil.
cassa în anul aoesta ca abonamente pen mele, ss apropia de mulţimea bogăţiilor Christos vor căuta ârăşî subt acoperămân
Exposiţiunea din Bruxela a fost des
tru „Tel. Rom.", abia s’au înoassat pănă tale spirituale cu dorul ferbinte de a se tul lor, unde viu veţi găsi pururea spiri chisă numai Duminecă, preoum soim, din
acum vre-o 2309 fi. întări spre a nu se clătina în momentul tul meu.
oausa doliului ourţii pentru mOrtea vioti-
pleoării mele pe drumurile grele dâr su Profund este aşişderea, Eseelenţâ Ilus-
Se primesoe propunerea deputatului raelor dela catastrofa din Paris înrudite cu
blime ale Apostolatului creştinesc. Siliu- strisim şi Reverendissim ) omagiul gratitu-
1
P, Cosma, privitdre la zidirea unei biserici ea. Regele Belgiei a fost salutat la sosire
du-mă a-ţî mulţămi pentru tote aoeste, ne- diuei ce ţi-1 aduc plecându-mă înaintea
catedrale în Sibiin, dâr în aşa, oa Consisto- de miniştri şi de membri corpului diplo
putinoio3 văd graiul buzelor mele spre a feţei tale, căci din mare depărtare ai bine
rul să raporteze la proxima sesiune sino matic. Din oausa doliului însă, salutarea a
V6Sti laudele tale dâr fii asigurat, că viu voit a alerga spre a asista la desfăşurarea
dală asupra looului, unde ar fi să S9 zi- fost forte sourtă şi mai mult tăcută. Re
este glasul rugăciunii ce-l îndreptez spre
gâscă catedrala. acestei ceremonii sânte. Presenţa ta şi a gele după ce a traversat despărţământul
cela ce cu ceriul răsplătesoe şi un păhar acelui ilustru representant. al Prea Vene
Comisiunea organisatâre referâză asu belgian a trecut în despărţământul aus
de apă dat în numele său, şi dela nemăr ratului Capitlu din BucurescI în mijlocul
pra raportului consistorial, prin oare se triac şi apoi îa oel unguresc. Pretutindeni
ginită bunătatea lui cer ou umilinţă pentru nostru, odată mai mult dovedesca frumu-
arată, oă printr’un resoript ministerial din a fost salutat de cătră diraotorii despăr-
tine 4^9 îndelungate, ca să poţi purta pănă seţa admirabilă a Bisericei lui Christos, în
Octomvre 1897 i-se cere Eseelenţei Sale ţemintelor, cărora le-a mulţămit cu cuvinte
la sfârşit sarcina iui pusă pe puternicii tăi oare unitatea credinţii înohegată prin sin
Metropolitului: a) consemnarea fondurilor căldurose. Majestatea Sa a visitat mai
umeri, ca să poţi adauga glorii preste glorii ceritatea dragostei străluoesce ou mărire
şi a fondaţiunilor archidiecesane, arătând mult timp şi despărţământul bosniac şi a
la triumfurile secerate lui Christos de ve prin diversitatea riturilor ce o împodobesc.
şi menirea lor; b) raport despre starea lor promis, oă va atrage atenţiunea reginei,
nerabila câtă a străluciţilor tăi înaintaşi pe Bine-voind a primi la olaltă cu acei repre-
actuală ; c) de aci înainte estras anual des (care rămase acasă din oausa doliului) la
scaunul de oare te-ai apropiat în aplausele sentanţî distinşi aoest omagiu călduros al
pre raţiociniile lor. Consistorul în rapor frumseţele haremurilor bosniace şi a şto
cele mai însufleţite ce le-a şoiut da o turmă gr atu ti dinei mele, lasă-mă să adaug măr
tul său consideră aoâsta preteusiune a gu felor bosniace. Sâra a fost strălucită ilu
ouvântătora prea iubitului său Păstor. turisirea, că participarea ta la aotul cel
vernului ca un nou atac la autonomia bise- minaţii- Oraşul întreg era împodobit cu
Căutând spre Tine în acest moment mai însemnat din viaţa mea, întărind dul
ricei. Metropolitul n’a putut oeda, ci a adus drapele. Pe teritoriul esposiţiei era o mul
cestiunea înaintea Sinodului, oare a hotărît, sărbătoresc, împărtăşind bucuriile tale şi cele amintiri ce le-am adus cu mine dela ţime imensă de visitatorî.
vestind laudele tale, eu carele am fost che
oa rescriptul să se presante congresului pompâsa ta mirâsă, întăresce t-ot-odată şi
mat a-ţî fi următor, ridicu-ml încă odată neperitâre fao9 sentimentele mele de stimă Constatări îngrijitor©. S’a constatat pe
naţional bisericesc, oa acesta să stărue a
glasul rugător cătră oeriu, 4t°end ca şi şi de veneraţiune cătră tine, şi cătră atât base de date statistice, că în auii din urmă
împedeca o ingerinţă necompetentă în afa
Eliseu cătră Elie: Să fiă Spiritul care este de ilustrul tău însoţitor * 2 ) şi al meu pururea numărul tinerilor osîndiţl pentru crime în
cerile autonome ale biserioei.
în tine, îndoit întru mine! amio prea iubit. Ungaria a înoeput să orâsoă în mod forte
Din lipsa de mijloce, Consistorul n’a
Cătră voi după aceea, Iluştri Arohie- îngrijitor. Aşa de esemplu în anii 1881—
putut esecuta conclusul din anul trecut, Pe urmă îndreptându-ml privirea min
1885 numărul iodivi4ilor mai tineri de 16
rei împreună slujitori, se îndreptâză ou- ţii mele spre Mirâsa ce mi-s’a dat mie şi
privitor la zidirea unui nou seminar, ci
s’a mulţămit cu clădirea unei nouă aripe vântul recunoscinţii şi mulţumirilor mele ale cărei graţii binevoitore năuă aicea mi- ani, osîndiţl pentru crime şi delicte, era
la seminarul actual. celor mai ferbinţî, căci na-ţl oruţat nici le-au adus o alesă câtă diu fii! săi conduşi cam de 889 la an, între cari 162 fete. In
ostenâla depărtărilor, niol venerabila greu de cela, ce la veneratele sale bătrâneţe 1895 însă acest număr s’a urcat la 1661,
Spesele acestai sinod s’au statorit ou
tate a anilor oa vă apasă umerii, nici tim esemplu strălucit este tuturora de muncă între oarl 298 femei. Cvescerea este aşa-
2514 fi. 5 cr. Tote şedinţele au fost presi-
pul, nici marile vostre ouprinderl spre a neobosită pentru înflorirea ei Ilustrissimul dârâ de aprope 100°/ . Numărul osîndiţilor
0
date de Escelenţa Sa Metropolitul.
alerga la acâsta metropolă istorioă a Pro şi Reverendissimul Domn Ştefan Moldovan, între anii 16—20 ai etăţii la 1881 — 85 era:
7-739, în 1895 însă a fost 9-957; cresoerea
vinciei nâstre bisericesc!, oa înşirându-vă — îndreptrndu-mî privirea spre iubita mea
Sfinţirea de episcop în Blaşiu. împrejurul gloriosului ei cap nemijlocit să Mirâsă, spre Biserica ce s’a încredinţat v* să 4ioă este de vre-o 30°/o* E surprin-
înălţaţi cu presenţa şi ou colucrarea vostră oonducerei mele. şi oare nu este decât o 4ător, oă acest spor rapid se arată numai
Vorbirea episcopului Dr. D. Radu,
strălucirea uneia din sărbătorile cele mai alâsă parte diu Biserica oea adevărată a la tinerime, ceea ce dovedesee, că tinerimea
ca răspuns la vorbirea I. P. S. S. Metropolitului. mari ale Biserioei creştine. Indurându-vă lui Isus Chsistos, eu cuvântul Psalmistului se demoralisâză în Ungaria pe 4* 00 merge.
a primi acest omagiu al sincerităţii inimei trebue să-l împrumut spre a-i putea desco In total, numărul tinerilor osîndiţl este în
Înalt Prea Sânţite Ddnme Ddmne al nostru
mele, permiteţi, Escelenţa Reverendissime, peri tot ce zace la inima mea, spre a o Ungaria a4l de 11,000, pe oâud în Anglia,
Prea Venerat Archiepiscop şi Metropoht!
ca şi în viitor să sperez ou tărie la marea asigura de nestrămutata mea hotărîre de a unde se află aşa oraşe mari şi poporaţiunea
(Fine). este atât de dâsă, înoă la 1866 abia se aflau
vostră bunăvoinţă faţă ou mine, ea unu] mă jertfi fără de niol o orutare pentru bi
Cunosou-ml în al doilea loc, Prea oarele din oartea vramilor trecute am în nele şi înflorirea ei. O da, Prea Sântă Bi- 10,000 âr în anii din urmă acest număr
mărite Domne, şi grava datorinţă de a văţat, oă în timpuri de grele încercări, serioă a lui Christos, de te voiţi uita p9 n’a ajuus niol la 2000. Aoeste cifre vor
manifesta sentimentele mele cele mai oăl- după darul Domnului, nimica n’a contri tine, de voiţi uita învăţăturile tale, de voifi besc destul de eloouent şi ar putâ servi oa
durose de fidelitate, de supunere şi de de buit mai mult la asigurarea biruinţelor os- uita datorinţa mea sacră de a-le vesti pe bogat material de studiu „părinţilor patriei",
votament oătră Augustul nostru Suveran tirei saore, decât dragostea, frăţâscă înţe ele poporului tău, uitată să fiă drâpta mea. oarl se îngrijesc numai de maghiarisare.
împărat şi Rege Apostolic, Franciso losif legere, ajungerea la identitatea părerilor, Şi limba mea de gâblegiul meu să se li-
Congresul bisericesc serbesc se va în
I şi oătră Preagloriosă Dinastia sa. Depa armonia şi oooperarea împrumutată între pâscă de nu-mi voifi aduce aminte de tine,
truni, după cum se anunţă din Carlovăţ,
nând ou spiritul la treptele înaltului său aceia pe cari Spiritul Sânt i-a pus să pască de nu voifi lucra pentru strălucirea ta, de
pe la mijlocul lunei lui Iulie a. o. Nouăle
Tron aoest tribut al sincerităţii sentimen Biserioa lui Dumne40U, să oondueă părţile na voifi osteni pentru mântuirea suflete
alegeri peutru congres se vor face în de
telor mele, fericit mă simt şi mă voiu simţi împrăştiate, dâr pururea orânduite ale lor fiilor tăi, şi de nu te voifi înălţa pe
cursul lunei lui Iunie. Comitetele centrale
pururea, silindu-mă din tote puterile mele aceleaşi paclnice oştiri. Permiteţi, Esoe- tine, nonăle Ierusalime, peste oea mai de
ale partidei liberale şi radicale sârbessl au
a mă întrece cu Clerul şi cu poporul în lenţe, încă odată, ca aducându-vă acest frunte din bucuriile mele: de te voifi uita
avut deja conferenţe comune în Neoplanta,
credinţat păstoririi mele întru a-I dovedi tribut al reouuosoinţei mele, inspirându-mă pe tine, uitată să fiă drâpta mea! în oare s’a sfătuit asupra unui plau comun
lealitate şi credinţă şi alipirea cea mai viuă, de aceste idei, îmbărbătându-mă de esem- Şi acum âtă eu, terminavoifi ou Apos- de prooedere ca şi asupra loandidaţilor, ce
întru a munci la rândul nostru ou însufle plul vostru şi folosindu-mă de ouvintele 1 toiul, legat fiind ou spiritul merg în Ieru sunt a se numi pentru diferitele oerouti elec
ţire şi cu statornicie, pentru înflorirea măreţe ale fericitului Metropolit Ioan, de" salim, nesciind oele ce mi-se vor întâmpla
scumpei nâstra Patrii, întru a ne ridica ou oarl au resunat o altă dată zidurile aoeoie mie întru el... Ci niol de una nu bag torale.
umilinţă glasul rugăciunii oătră împăratul saore să vă asigur sărbătoresoe, că pe par sâmă, nici am sufletul meu mai scump de- Diurnişiii. Ministrul de finanţe Lukacs
vâourilor cerând, să faoă, să străluoâscă tea mea alăturea cu voi voifi fi împrejurul oât mine însu-ml fără numai ca să pli a presentat, dietei un proiect de lege pri
faţa sa preste el, preste faotorii constituţio ilustrului nostru conducător spre e. con nesc alergarea mea ou buourie, şi slujba, vitor la îmbunătăţirea stării a diurniştilor
nali al statului şi preste obştea cetăţenilor lucra cu puteri unite cu zel ne a,dormit, care am luat-o dela Domnul Isus a mărtu aplicaţi la oficiile de stat conform acestui
săi, şi pe toţi să-I miluâscă îmbogâţindu-I ou abnegare de mine însu-ml la acea ţintă risi Evanghelia darului lui Dumne4eu*). proiect, diurniştii, după uu sarvioiu satis
cu bine-ouvântările sânte, oa să aibă vieţă comună, oare este prosperarea Jieligiunei făcător de un an vor avâ pe 4* minimum
fericită în lumea aoâsfca şi şi în ceealaltă. şi a moralităţii în ţinutul Provinoiei nostre în Budapesta 1 fi. în provinoiă 80 or. Dâoă
Şi vom faoe aoâsta şi în viitor ou deplină bisericesol şi susţinerea drepturilor acestei *) E. S Monseniorele de Hornstein se îmbolnăvesc, şi dovedesc aoâsta prin
sinceritate şi ou eonsoiinţa bună; pentru- metropola venerande ! Archiepiscopul latin de BucurescI. atestat, primesc în luna primă diurna în-
câ pe hotarele acestei Patrii stau întinse Despărţindu-mă apoi de. aceste ziduri 2 ) Reverend. Domn Canonic losif Beaud. 0
trâgă, in oele două luni următore 5O°/ din
sântele altare, la oarl Dumnezeului nostru sacre, unde suspirmrile po'jăinţii mele în- Vicarul General. diurnă. Dâoă boia durâză mai mult de trei
servim şi ne închinăm; pentru-că iubirea ceroatu-s’au de atâtea ori dela altarul Dom . *) Act. 20, 24. luni, se sistâzâ diurna, dâr numai dâoă