Page 61 - 1897-05
P. 61
Micţim AdmihtntLutt, gazeta" iese în flă-care di,
ţi TUmirsiii Abonamente pentru Anstio-Dngarta:
Ss'sşov, piaţa ae.ru S?. 8(0. Pe un an 12 fl., pe şăse ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
BeriBoci nafi-asnate mu *a
jsiic.1153, — Hamufcriirte nu an N-rii do Dumlnaoă 2 8. pe an.
Mfarijnofc. Pentru România si străinătate;
IkSEHaTH se primoso la Adml- Pe un an 40 franol, pe ţăeo
clstraţluncln Braţoy ai la uv- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mâtărolo Birouri de Miuaolili'l: N-rii de Dumineoă 8 franol.
In Yiena: X. Jhtkts, Semrich
Schaltk, Rudolf Moşit, A. OpptlAi 80 prenumără la t6te ofioiele
Haohfolger; Anton Opptiitt, J. poştale din întru şi din aiarâ
Banmbcr, în Budapesta: A. 7. şi la dd. ooleotori.
Qoldbergtrg, Jgeksiein Bemat: în Wi'naieatnl pentru Braşov
Bucureeoi: Agince Savas, 3uo- administraţiunea, piaţa mare,
oursalo de Boumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bui(,: Karoig» <t Liebmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Ineerţlunilar: o seria luni 5 fl„ pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Itarmond pe 0 colini 8 or. di .A. 2bT "CT Ij 3L.2SL Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbru pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 8., pe trei luni
care. Publicări mai deeo duşi 3 fl. Un esemplar 6 cr. v. a.
tarifa şi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Se o lame pe patima a 3-a o tele oăt şi inserţiunile sunt
aoriă 10 cr. său. 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 108. Braşov, Vineri 16 (28) Mai 1897.
a
Congres catolic. soluţia, că noul congres va trebui tolic. Din condiţiile amintite, puse pentru oongresul bisericesc, iritaţiunea ce
se aibă în vedere împrejurările schim pentru revisuirea statutului de au mare, oe domnesoe între Sârbi, fiind vorba
înainte cu vre-o patru-cincl bate, apoi drepturile de preaînalt pa- tonomia votat la 1871, trebuia se de păstrarea autonomiei bisericesoî „sin
44
săptămâni, — vorbind despre resul- tronagiu şi inspecţiune, şi în fine reiasă învederat, că „împrejurările gurul sout al existenţei nâstre naţionale .
41
tatul conferenţei de atunci a episco- organisaţia bisericei romano-catolice. schimbate se refer şi la intacta In aceste cjile oritioe — <jioe mai departe
pilor catolici, ţinută în Budapesta, la Se cercetăm mai de-aprope în- respectare a autonomiei deosebite, apelul — trebue să înoeteze tâte certele
(
care, ca de obiceiu de un şir de ani semnătatea condiţiilor acestora, în ce a fost garantată Metropoliei ro dintre partide; ou buouriă se anunţă deci,
încdce, au luat parte şi archiereii care monarchul doresce se se facă mâne unite, şi acâsta cu atât mai că representanţii partidei liberale şi radi-
bisericei române unite, şi despre im revisuirea proiectului de organisare, vârtos, fiind-că alegerile pentru noul oale s’au înţeles şi oă în t6te cercurile
portanta comunicare, ce a făcut’o elaborat de congresul catolic din congres sunt ordonate tot pe basa electorale se vor sprigini una pe alta.
ministrul de culte acelei conferenţe 1871, — însemnătatea lor faţă cu regulamentului electoral dela 1869, Liberalul „Branik* dă espresiune te
episcopescî în privinţa apropiatei în cestiunea, decă şi întru cât nouele prin care se atacă făţiş acele drep merii. că la viitorul congres bisericesc gu
truniri a unui nou congres catolic disposiţiunî ating şi provincia me turi autonome. vernul voesoe să-şi asigure atot puternioia
pentru revisuirea statutului de autono- tropolitană greco-catolică de Alba- Cu alte cuvinte, resoluţiunile sa şi pe terenul autonomiei bisericesoî sâr-
miă votat de congresul din 1870—71, Iulia. preaînalte, reînoind pentru congresul besol. Radioala „Zastava susţine, oă între
14
— am 4ÎS) că se deschide perspectiva Este sciut, că congresul catolic viitor basele dela 1869, confundă de guvern şi hierarchia sârbcscă s’a stabilit o
unor noue lupte, ce va trebui se le dela 1871 şi-a arogat dreptul, de-a fapt biserica română unită cu bise înţelegere privitdre la rdstrîngerea autonomiei,
pbrte clerul şi poporul bisericei ro supune potestăţii şi jurisdicţiunei rica catolică din Ungaria, fără de-a sperâză însă numita fâie, oă poporul prin
mâne unite pentru-aperarea indepen sale şi diecesele Metropoliei române o aminti în special. atitudinea sa unanimă la viitârele alegeri
denţei acesteia. unite. Este sciut mai ales, că la După 25 de ani am ajuns der va zadarnioi acest atentat.
Curând s’a împlinit ceea ce s’a acel congres, ţinut înainte cu 25 de erăşî la punctul, unde am stat în
fost pus în vedere de cătră guvern. anî, au fost învitate a-şî trimite re- 1870—71, cu deosebirea, că în tim Qăluscele croate, oe au trebuit să
Numai înainte cu câte-va cjfi 0 am presentanţî preoţesc! şi mireni şi pul acesta s'au petrecut lucruri, cari le înghită guvernanţii unguri, cam fierbinţi,
publicat preaînalta resoluţiune, prin diecesele române unite, şi că, deşi după natura lor pot fi mai mult stri- ou ooasiunea alegerilor pentru dieta Croa
care Maiestatea 8a dispune a se con Românii uniţi au protestat şi nu au căciâse, decât priincidse causei in ţiei, i-au făout dârjî şi i-au indispus mult.
voca congresul catolic cu scop, de-a luat parte la congres, afară de doi dependenţei bisericei. Nu e luoru puţin oând foia guvernului,
stabili basele pentru „organisarea archierei rătăciţi, cari au rămas însă „Nemzet , atacă din acest inoident ohiar
K
autonomiei bisericei catolice din Un cu totul isolaţî, congresul catolic A cumpăni şi a esamina cu pe arohiepiscopul din Agram Posiloviol,
44
garia , în timp de şese luni. dela 1871 totuşi a estins proiectul t6tă seriositatea situaţiunea, cum se l imputându-i veleităţi oposiţionale şi acu-
Cu privire la convocarea con său de organisare a autonomiei şi presentă ea în faţa celor petrecute sându-1 chiar, că spriginesoe nisuinţe poli
gresului, Maiestatea Sa dispune a se asupra bisericei române unite, fapt, şi a celor ce urmeză a se desfăşura tice, cari „tind a rupe unitatea sfintei co-
în prejudiţiul drepturilor nbstre bi
1
lua ca directivă punctele cuprinse în contra căruia clerul şi poporul sericesc!, este datoria de frunte, ce r6ne ungare *. „Nemzet“ face tot odată o
în resoluţia preaînalta dela 29 No- român unit au protestat din nou şi incumbă acjî pressei nostre. Noi alusiune ironioă, că arohiepiscopul din
emvre 1895. la Corână, reclamând un congres vom căuta a-i satisface după putinţă, Agram ar vrea să imiteze pe Strossmayer,
In acesta resoluţiă se dispune: deosebit bisericesc pentru Metropo- având în vedere, că se tracteză aici dâr, (fio ; Strossmayer e tot Strossmayer
0
1) ca congresul, ce va avă se se în- lia română de Alba-Iulia. nu numai de-o ceatiune bisericescă, ou t6te greşelile sale, pe oând arehiepisoo-
trunâscă în tomna viitâre, se fia com Acăsta s’a întâmplat la 1871. ci tot-odată şi de o cestiune de pul de Agram ar faoe bine să nu se bu«
pus pe basa statutului electoral apro De atunci au trecut peste 25 de interes vital naţional. oure, când unii vor să-l identifice ou agi
bat de Maiestatea Sa la 25 Octomvre anî. Ce s^a făcut şi ce s’a lucrat în taţiunea croată oposiţională.
1869; 2) ca acestui nou congres se acest lung interval pentru apărarea
’i se presenteze operatul congresului şi garantarea independenţei biseri Congresul bisericesc al Şerbilor
dela 1870—71 pentru revisuire. cei române unite, şi oare este resul- din Ungaria se va conohiema, după cum Dualismul în pericul.
E de notat, că preaînalta reso tatul? asigură foile guvernamentale, printr’un res- Sub titlul acesta „Budapester Tagblatt
11
luţiă, care indică punctul de mai Preaînalta resoluţiă, despre care oript prea înalt pe cjiua de 14 Iulie n. se ocupă de stările parlamentare din Aus
sus privitor la revisuirea statutului vorbirăm mai sus, ne desluşesce în anul curent, oare resoript va fi publioat tria şi de machinaţiunile guvernului ungu
votat la 1871 de congresul de atunci, privinţa acâsta de-ajuns. Decă stă peste câte-va (file. Acest congres va ave resc contra libertăţilor constituţionale şi
arată tot-odată anumit, în ce con- ruinţele clerului şi poporului pen să se ocupe în speoial de organisarea au în speoial a libertăţii pressei, în urma că
diţiunî noul congres catolic va avă tru autonomia bisericei sale ar fi tonomiei biserioesol serbesol. rora ameninţă să isbucnâsoă obstruoţiunea
se „esamineze şi cumpănâsca din avut efectul dorit, atunci acesta tre Foile serbesol publioă tâte fără, deo şi în dieta ungară.
44
nou acel operat şi se facă modifi buia să se vadă acuma, cu ocasiu- sebire de partid, un apel electoral, în oare Obstracţioniştii din parlamentul vie-
cările trebuinciâse. Spune adecă re nea convocărei noului congres ca se accentuâză importanţa viitârelor alegeri nes, ijice numita fâi.e, mărturisesc pe faţă,
FOILETONUL „QAZ. TRANS. 14 se ocupă şi de metropolitul Şuluţiu, apoi nostru nu ne pote arăta un bărbat, oare în gura şi inima naţiunei nostre române ?
şi de persâna mea, într’un mod oât se pâte din leagăn pănă în mormânt, să se fi jert las’ să judece posteritatea 1
4
de „obiectiv şi „serios* . La oapitlul 3 pe fit ou mai multă desinteresare, abnegaţiune
14
„Aşi dori însă, oă dâcă mă va afla, oă
Superficialitatea şi şovinismul în pag. 60 vorbind despre alegerea episoopu- şi ouragiG, pentru ţâră şi popor, de cum am fost naţiunei mele un mădular folosi
literatură. )ui Alesandru Steroa Şuluţih între altele era metropolitul ŞuluţiQ, începând de pe tor, atunci oând eu voih înoeta a fi, dâoă
cjice nrmătârele : timpul, oând poporul român gemea în lan nu-mî va pute fi mie mulţămitâre, să
De Iosif Sterca Şuluţiă. ţurile solăviei, er guvernul voia să impună
„S’a ales der’ la postul de episcop, nu-şi uite de oei mai de aprâpe şi demni
14
S i b i i u , 1897. protopopului Şuluţiu, „perpetuam silentium , din familia nostrâ. Oftările tale, ou ale fâ-
cel mai fanatic bărbat, care a fost un duş
înainte cu 3 ani apăruse în Timişâra pentru de a’l abate dela apărarea poporu miliei tale cea drăgălaşe, ou bucuriă şi
man declarat al maghiarismului. Despre ro
o carte ou titlul „Şâpte-spre-dece ani din lui ; care la mârtea sa şi-a dăruit tâtă ave mulţămită mare le primeso eto. („Memo-
M
lul politio al acestui bărbat, vom avă oca-
istoria Ardealului, 1849, 19 Iulie—1866, 17 siune a ne ocupa mai pe larg în partea a rea sa naţiunei, lipsind ohiar pe cei mai riul“ partea II p. 75.).
41
Aprilie . Cartea e împărţită în 21 oapjt- aprâpe dintre oonsângenl, numai să pâtă Că metropolitul ŞuluţiQ, oare pănă
doua a istoriei nostre, ne mărginim de astă
lurl, pe 645 pag. Autorul e Urmosey La- ferioi naţiunea. In firmă oredinţâ, oă lu la mârtea sa a luptat oa un leu pentru
dată la simpla constatare a alegerei den
jos din Cluşiu. 44 mea tâtă e bună şi nobilă, sinoeră şi mo autonomia Ardealului, care este — precum
sului .
In prefaţă autorul clioe oă: „A mai destă, precum era el, âtă oe’mî sorisese la cjice el — negaţiunea ideii de stat naţio
Cred, că oetitorul mă va dispensa,
amânat edarea opului, din oausă, oă unii anul 1864 în 21 Decemvre: nal unitar maghiar, âr’ statul naţional ma
de a urmări pas de pas istoria d-lui Ur-
dintre aoeia, oarl au dovedit o purtare ne- „........De-am făcut şi eu ceva pentru ghiar unitar este negaţiunea esisteuţei na
mossy, despre activitatea politioă a metro-
ooreotă, se mai află în vieţă, nu e oausă naţiune şi cler, n’am făout să iau mulţă- ţiunei române ca atare, oă aoel metropo-
politului ŞuluţiQ, oi se va mulţămi ou oa-
suficientă. Cruţarea faţă ou purtarea nepa mita seolului present, — care s’a arătat lit, c}io, să fiâ privit de cătră Maghiari de
raoterisarea „seriâsă şi „obiectivă , ce o
14
14
triotică, n’are loc. Constat însă, oă am ob tot-deuua, cătră toţi binefăcătorii săi ne- un „patriot neoorect , aoâsta o înţelegem
44
faoe istorioul maghiar metropolitului Şu-
servat obiectivitatea şi am espus faptele mulţămitor — oi am făcut că mi-am iubit noi Românii fârte bine...
luţiă.
ou totă seriositatea eto.“ naţiunea, pentru oare am fost şi sunt gata Tot atât de bine înţelegem: oine
44
Scopul meu nu e a face oritica aces Yiâţa şi activitatea metropolitului Şu- pentru dânsa a-ml jertfi tote, însâ-şî şi sunt „bunii patrioţi . Şi dâcă n’am înţe
tei scrieri, nici o recensiune, vrâu însă să luţih, pe terenul naţional, este nu o pa vidţa. De am făcut ceva, şi oât am făout? lege-o, atunci ou adenoă durere sufletâsoă
arăt „obiectivitatea şi seriositatea acestei gină din istoria contimporană, oi este în- şi sunt demn — precum cjiol tu — să’ml aşi fi silit să esolam şi eu: „Oh! nu’ml spu
44
istorii faţă cu Românii, mai ales pentru-că să-şl istoria oontimporană. Istoria nămului rămână memoria numelui şi după morte-ml neţi mie, oă se arată o raijă de speranţă
