Page 62 - 1897-05

Pagina 2 G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 108.—1897.

oă purtarea lor, oe provocă în cameră soe- nea Nemţilor contra aoestei ordinaţiunî ia oamerei, că mai bine se va spâncţura, decât apărut în nr. 137 al „Tribunei din a. tr.,
44
nele oele mai turbulente, are de soop a proporţii tot mai ameninţătâre. Lupta să omită aoest paragraf. astăfll s’a făout o nouă oeroetare. A fost
face imposibilă orl-oe lucrare parlamentară. oontra acestei ordinaţiunî nu se continuă Deolaraţiunea aoâsta a făcut rea im- ascultat la judele instructor Godri d-nul
Nu ne-ar păsa mult de t6te aoeste, numai în parlament, oi şi afară de par­ presiune chiar şi asupra mamelucilor gu­ Dr. JE. Dâianu, ca martor. Judele instruc­
44
flioe „Bad. Tgblatt. , deoă n’am vedea în lament. vernamentali şi se consideră, oa o prostă tor a încuirat asupra corespondenţilor, cari
ele un perioul fârte serios şi nu un pericul, Piarul ceh „Rlas Naroda spune, că ameninţare la adresa oposiţiei. au descris măoelul şi asupra manuscripte­
u
oe ameninţă cabinetul Badeni, oi un peri­ ministrul-preşedinte Badeni ar fi fâout un Judeoând din cele ce scriu foile ma­ lor lor .
14
oul ce ameninţă dualismul. După cum stau raport monarchului în Budapesta asupra ghiare, şedinţele parlamentului din Buda­
lucrurile afli, este ameninţată înoirea pactu­ situaţiunei oreate de aoeste agitaţiuni, şi pesta au să fiă fârte viforose. Din partea membrilor români ai con-
lui între Ungaria şi Austria, oăoi e olar, şi-a fi cerut dimisia. Monarchul însă i-ar gregaţiunei comitatului Arad s’a înaintat re­
curs în contra oonclusului luat în congre­
oă o’un parlament ca oel de afli austriao fi răspuns, că la aşa oeva nici să nu se
S C I U I L E Ş i L E L gaţia dela 10 MaiCi n. o. privitor la con­
nu se pote face paotul. Nu soim cum se gândâsoă afli. „ Vei râmând şi vor râmând
va termina luorul în Austria şi dâoă nu va şi ordinaţiunile pentru limbă a c)is mo- tractarea unui împrumut de 106,000 fi.
u
1 — 15 (27) Maiu.
fi de lipsă să fiă disolvat Reichsrath-ul. narohul. pentru înfiinţarea de şoâle ungurescl de
Boia prinţului Ferdinand al României,
Atunci însă pote fi şi mai puţină vorbă de Nemţii însă nu dau îndărăt. După stat îu acel comitat. In reours se arată, oă
după cum oetim în foile de dinoolo, s’a conclusul nu s’a adus prin vot nominal, —
o înoire a paotului, deore-oe Ungaria în scandalele, ce le-au provooat în şedinţa
agravat mult. Marţi sâra medicii Dr. Can-
sensul oonstituţiei sale p6te încheia pact dela 24 Maiă a parlamentului, se aştâptă o neregularitate, ce din punct de vedere
taouzino şi Buioliu au publicat un buletin
numai ou o Austriă constituţională. Dua­ nouă scandale. Ei au organisat mai ales formal în sine e de ajuns pentru a-se con­
prin oare arată, că situaţiunea în oursul sidera conclusul adus în o asemenea ces-
lismul cere, oa pactul să se încheie şi dâoă lupta oontra limbei cehioe în Bohemia pe
acelei flile era fârte gravă. Marţi noptea spre
aoâsta va fi imposibil, atunol întregul dua­ întrâga liniă. 150 bărbaţi de încredere ai Ger­ tiuoe oa nevalid; majoritatea membrilor,
MierourI prinţul a luat trei băi reci şi după
lism este de fapt in pericul, abstrăgend dela manilor din Bohemia au ţinut alaltăerl o con- cari au votat pentru contraotarea împru­
fiă-care baie i s’a făout injeoţiă de pilo-
nisuinţele federaliste, cari în Austria îşi ri- ferenţă, în oare au aprobat întru tote ati­ mutului, n’au fost în olar ou afacerea,
oarpină şi cafeină. Deja Marţi dimiuâţa
dioă aoum tot mai cutezat capul şi cari tudinea deputaţilor germani din parlament deorece comisiunea permanentă a misti­
bolnavul a început să se simţă mai rău şi ş’a
a d ft au mai mari şanse de succes ca vre-odată. şi şi-au esprimat bucuria, că şi alţi mem­ ficat starea lucrului şi a presentat afa­
esprimat dorinţa de a avâ la căpătâiul său
„Bud. Tagblatt treoe apoi la stările brii din Reiohsrath au apărat punotul de cerea astfel, oa şi cum municipiul n’sr
u
un preot. .In primul moment nu i s’a îm­ lua nici o îndatorire asupră-şî, ci tâtă în­
din Ungaria şi condamnă tendinţele des­ vedere al Germanilor. Toţi primarii comu­
plinit acâ9tă dorinţă, dâr la stăruinţele Re­
potice ale cabinetului Bâuffy, care atacă nelor germane din Bohemia vor fi provo­ datorirea cade asupra ministrului, având
ginei după amiafll s’a dus la patul augus­
acuma chiar şi libertatea pressei. Deja, caţi să nu se supună ordinaţiunei şi se re- însu-şl să amortiseze împrumutul diu bud­
tului bolnav preotul Testa dela catedrala
flice, oposiţia maghiară să pregătesce a fuse resolvarea aotelor ofioiâse şi în limbo getul statului, pe când el nu pâte dispune
face şi ea obstruoţiune. „Obstrucţiune şi cehioă. Au hotârît mai departe să convâoe oatolică. A. S. R. prinţesa Maria adâno asupra budgetului decât numai pe cât timp
dincâoe şi dincolo. In asemeni împrejurări îu luna viitâre o mare adunare germană mişcată de bâla soţului ei, a descins Marţi e la guvern şi numai în măsura oe ’i se
sera din Palat în biserioa din curte, unde votâzâ din partea oamerei. Apoi în comi­
voaso să înoheie un pact! 44 în Eger, din care deputaţii germani vor fi
singură numai a înălţat rugăciuni pentru
„E trist , esolamă „Bud. Tagblatt , provocaţi să dea la o parte neînţelegerile tatul Aradului nu se simte de loo lipsa
44
44
însănătoşarea iubitului ei soţ. S’a telegra- de-a se( înfiinţa nouă şoâle poporale şi încă
„oât de departe au dus’o aoeste două gu­ dintre ei şi în rânduri strînse să lupte fat şi la Sigmaringen după părinţii prinţu­
verne (cel din Ungaria şi din Austria) în pentru causa germană. tocmai şcâle de stat. In reours se înşiră
lui, dâr au primit răspuns, că şi ei sflân- vre-o 16 comune, în care inspeotorul şoo-
despopularisarea dualismului.
du-se amândoi bolnavi, nu pot veni. M. S,
Dinoolo bellum omnium contra omnes; Regina, oare a petreout aprâpe totă fliua lar ungureso a declarat, că e necesar a-se
la noi un stat poliţieneso, oare sub masoa Obstrucţiune contra §. 16. înfiinţa şoole de stat, pe când tâte acele
de Marţi la palatul din CotrocenI în apro­ comune au şcole confesionale corăspunflă-
constituţională să desvâltă mereu, falsifi­ Soim, că pe la începutul lui Martie
pierea bolnavului, era forte abătută îşi târe, unele chiar câte 2—3 şcâle, âr în
când oonstituţia, care în loc de a câştiga ministrul unguresc de justiţiă a presentat
adese-orl se retrăgea la ferâstră, ca să-şi unele se mai află şi şcâle de stat. Prin ur­
ideii de stat maghiar aderenţi şi amici, dietei din Budapesta un proiect de lege
ştârgă lacrimile, ce o podideau. Totă cjiua mare raportul inspectorului e nebasat. Pe
oontribue a o face tot mai. urgisită în cer­ privitor la introducerea procedură penale.
de Marţi ofioiul telegrafic dela CotrocenI
curile oontrarilor ei. Intenţionata ciuntire Aoest proieot de lege, oare stabilesoe în basa acestor motive se cere în recurs anu­
a funoţionat primind întrebări şi trimiţând
a libertăţii pressei; strioteţa draconică în oe caşuri are să judece jcurtea ou juraţi, larea condusului.
răspunsuri tuturor Suveranilor din Europa
condamnarea studenţilor, uneltirile poliţie­ cuprinde la §. 16 disposiţiunea după care
despre starea principelui moştenitor. Iufor- Bn viceşpan suspendat. Din Timişâra
nesc! ou soop de a suprima mişcarea în calumniârile şi vătâmările de ono're, comise
matiunl şi-au luat între Biţii împăraţii Frau- se scrie, că vioeşpanul Aohill Deschan din
contra uroârii ouotei, par a avea de scop pe calea pressei în contra personelor pri­
oiso Iosif şi Wilhelm, apoi principele de comitatul Timişului a fost suspendat şi pus
a provoca o erupţiune, ca să se câştige vate, se scot de sub competenţa curţilor cu
Neapole, moştenitorul de tron din Italia, sub cercetare disciplinară. Ordinul de punere
apoi un protest pentru a lua măsuri reac­ juraţi şi se supun judecăţii tribunalelor. Mi­
amio bun al bolnavului. In tote biserioele sub cercetare disciplinară l’a dat ministrul
ţionare. La aoeste se mai adaug stările în nistrul şi-a motivat acestă disposiţiune a
s’au oficiat servicii religiose pentru însănă­ de interne, âr suspendarea dela oficiu a
Croaţia, asupra cărora aruncă o lumină proieotului cu aceea, oă nu voesoe să se
toşarea augustului bolnav. „Timpul*, oe deoretat’o comitetul oomitatens cu unani­
oiudată resultatul alegerilor, întru cât adecă atingă de libertatea pressei, oi vre numai
l’am primit afli, mai spune, că agravai’ea mitate de voturi. Se flioe, oă suspendarea
oposiţia a oresout dela 12 la 29 membri. să ia în apărare viaţa familiară şi onârea
bâlei prinţului a fost provocată de o'oom- lui s’a făcut, pentru-că ar fi împiedeoat sol-
De vom lua în oonsiderare tote aceste, va privată faţă cu acel soiu de fliariştl, oarl
plioaţiune pulmonară, care totdâuna în ase­ virea sumei de 93,000 ft, oa rată din chel-
trebui să mărturisim ori cât de mari opti­ abusâză de arma pressei, şi sub persone
menea împrejurări presentă un prognastio tuelile avute ou deschiderea liniei ferate
mişti am fi, că un popor mulţămit nu private înţelege numai pe aoele, oarl nu
fârte grav. Temperatura, oare soăfluse oe- Timişora-Lipova-Radna.
esistă nici dinoooe, niol dincolo şi oă ou- ocupă o funcţiune publică, sâu oficiu publio.
vaşl Marţi diminâţa a înoeput să i-ee urce
ventul crudei despre monarohia cu termin Oontra acestui § se ridică acum două de nou şi bronoho-pneumonia ameninţă să Dueluri. Faimosul baron Nopcsa a
de abflioere, are cu mult mai multă în­ dintre partidele oposiţiouale din dietă: par- se întindă, fiind infecţio3ă. Medicii luptă avut erl un duel ou Bartok Lajos. Duelul
dreptăţire, decât speranţa într’un pact, dita lui Kossuth şi partida lui Apponyi.
din răsputeri pentru a oombate oomplioa- a fost cu sabia, fără bandagiu, cu permi­
oare să potă mulţămi tote părţile. Uq paot, Aoeste două partide au ţinut câte-o oon-
ţiunea şi e speranţă, oă temperamentul voi­ siunea străpnngerei şi până la inoapabili-
care trebue să aibă ca presupunere popâre ferenţă în care au luat resoluţiunî în sen­
nic şi tînăr al bolnavului va învinge răal. tate. Nopcsa a ataoat cu vehemenţă, dând
oât decât mulţămite....“ sul, ca sd se folosdscâ de tote mijlocele legale
Soirea despre agravarea bâlei a produs o în tâte părţile şi aplicând lui Bartok şâse
posibile pentru a şterge din proiect acest pa­
sensaţiă din cele mai durerâse în public. lovituri grele, pe când el a rămas nevătă­
ragraf. mat. După aeâstă „vitejiă , adversarii şi-au
44
Lupta pentru limbă. Aeâstă hotărîre a numitelor partide
Se pregătesc procesele. Sub acest titlu întins mâna şi s’au împăcat. — Alt duel
De oând guveruul-Badeni a dat cu- însemnă la tot oaşul obstrucţiune. cetim în „Tribuna de afli: „In procesul, s’a întâmplat flilele acestea pe trenul din­
14
nosouta ordinaţiune pentru egala îndreptă­ Se susţine de cătră foile unguresol, ce s’a intentat fliarului nostru pentru arti» tre Teiuş şi Braşov. Un locotenent dela
ţire a limbei oehice în Bohemia, agitaţiu­ oă ministrul Erdâly a declarat în culoarele oului referitor la măcelul din Mehadioa, armata comună, oe şe afla într’un cupeu
naţiunei mele: văd eu, că sortea-i ţese un pre dânsul. oarului sistat, care prelat să fi spus ade­ A menagia pe cine-va însâmnă a-1
44
linţol . D-l Urmossy e oel dintâiă, oare’şl văruri amare. împărtăşirea aoeea se rapârtă traota cu atenţiune; în aoest înţeles d-nul
Mă aflu la apusul vieţii mele: fliua permite a’l presentă pe metr. Şuluţiă în- la oonvorbirea lui Şuluţiă. „K. Kozlony Axentie are dreptate, căci mitropolitul
44
pornită spre apunere, nimic nu-o mai pâte tr’o lumină atât de falsă, în termini atât înoă a făcut amintire de ea, însă desfigu­ Şuluţiă, ca un bărbat dintr’o familia cultă,
44
opri în oursul ei; puţin timp încă şi nâp- de rustiol. Şi tocmai de. aceea d-l Urmossy rând totul, precum ’i este datina. „Kozlony ou bună cresoere şi bune deprinderi, pe
tea va aooperi drumul pentru tot-dâuna cu greşesce în oontra celor mai elementare ne presentă pe Şuluţiă mers la Viena „ad ori şi cine ’l tracta cu atenţiune, adeoâ ’i
44
umbra sa. Lăsaţi-mă să dispar ou credinţa regule de bună cuviinţă, oând d-nia sa la audiendum verbum regium (cu alte ou- „menagia .
44
în sîn, că acei bărbaţi, cari au jertfit o în- pag. 226 şi 227 ’l numesoe pe metropoli­ vinte: spre a căpăta înfruntare); mai năsoo- Dâr greşesce domnul Axentie într’un
trâgă viâţă de om pentru binele nâmului tul Şuluţiă „agitator, răsvrătitor, prelat cesoe şi una sferă sgomotosă între el şi mod, care a consternat pe toţi cari au cu­
44
nostru, acei „rari nantes“, cari aveau cre­ hărţăgos . Istorisind un pretins dialog al Haller, oare pe atunol figura de. oancelar. noscut pe mitropolitul Şuluţiă, oaraoterul
14
dinţă în viitorul acestui popor împilat, pe dânsului ou cancelarul grof Haller, sigur Dâr aoeste sunt de ale lui „Kozlony , pe lui de diamant, asemenea bărbaţilor din
oare’l iubeau ou t6tă puterea sufletului lor, după „Kol. Kozlony , ’l presentă, oa pe un oare noi soim oe să dăm şi nimic nu com­ epoca republioei din Roma veohiă, când
44
au fost oel puţin înţeleşi. om, pe oare Haller l’a adus în oonfusie. pătimim mai mult, decât pe istoricii, cari ne- au cetit pe psgina citată, unde d-nul Axen­
Am vorbit de multe-orl ou mulţi mag­ Uu domn oanonio din Blaşiu, oare înoă cunoscendu-l, ar rătăci a-se lua după infor- tie desorie presentarea deputaţiunilor la
u
44
naţi unguri despre metropolitul Şuluţiă, era de faţă, oând metropolitul Şuluţiii în- maţiunile lui . (Veflî „O laorimă ferbinte a. 1852 înaintea împăratului în Cluşiu, apoi
toţi la tâte ooasiunile au desaprobat — se tora din Viena, a împărtăşit păţaniile lui pag. 71—75.) * flice:
înţelege din punct de vedere maghiar — ou groful Eszterhâzy (nu Haller) desorie „Ei, dâr intriga şi olioa e mare ms-
44
oonduita politioo-naţională a metropolitu- în „Gazeta Trans. afaoerea acâsta cu Care va săflioă: ^Mitropolitul Şuluţiă, gistră. Aoâsta a luorat... şi Şuluţiă, fiă ier­
lui Şuluţiă, care era cel mai energic lup­ de-amăruntul, apoi termină astfel: cel mai fanatic român, un duşman declarat tat, oare până în timpul din urmă a trăit
tător în contra sistemului, oare avea de „Aceste sunt oele împărtăşite de mi­ al maghiarismului, un prelat rebel, hărţăgos“. în bună înţelegere şi a menagiat pe Ma­
ţintă reduoerea naţiunei române la sortea tropolitul. ^Iră eu nu am adaus nimic, din Aici ’ml vine aminte un pasagiu din bro­ ghiari, atâta m’a rugat, atâta m’a tribulat
de misera plebs contribuens ; dâr au admi­ contră în două locuri am moderat oeva, şura domnului Axentie „Răspuns la cartea şi mi-a oferit 100 fi. de spese, pănă m’a
u
v
44
rat sinceritatea, oaraoterul şi abnegaţiunea însă fără de a vătăma. Un fliar mare din nâgră unde la pag. 75 flioe oă: „Şuluţiă îndupleoat se alerg şi en la Cluşiu, unde
densului pentru oausa poporului român; Viena adusese o soire despre întrevorbirea pănă în timpul diu urmă a trăit în bună mă aştepta Susanna Kabos, ou dor de a
44
au vorbit tot-dâuna cu mult respeot des- unui prelat român, ou âmenii dela ruda înţelegere şi a menagiat pe Maghiari , juca o scenă teatrală, care a jucat ea aşa