Page 63 - 1897-05

Nr. 308.—1897,j GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

de ol. II, se esprimâ în mod vătămător hui se fiă proporţională eu clieltnelile şi 1 fi. 70 or., Maria Oandrea, Irina Ciuoiu, ULTIME SOIRI
despre o fată. Atunoî de-odatâ sări un tî- pierderile efective ale Turciei şi cu resur­ Eugenia Pop, Domnica Bobariu, Etelka
Bucuresci, 26 Maiu. La orele 4
năr din sooietate şi declara, oă el este ru­ sele financiare ale Greciei. Şi în fine Kovordânyi, Ana Sida, D-na Lazar, Kozma,
d. a. o crisă violentă s’a declarat
I.
denia ou fata, âr pe ofioer îl numi oalum- 3) Ddcă tratatele anulate prin starea de Rubenik, D-na Csenteria, D-na R. Lio-
în mersul bolei principelui moşte­
niator ordinar. Loootenentul îl provoca la rdsboiu vor trebui să fiă reînoite, reînoirea ker, Adam, T. Robu, Gyukit Pâl câte 1 fi.;
nitor Ferdinand. Bolnavul şî-a espri-
duel şi tinărul primi, declarând, că e gata lor jiu va pute cuprinde privilegiile con­ Beovits Cornel, văduva S. Stupniky, Veress, mat dorinţa se se spovedescâ şi îndată
a da satisfaoţiune ohiar şi la gara oea mai ferite altă dată Greciei de oătră puterile Pap Kâroly, D-na Strauss, Pâterfy lânos,
s’a trimis după preotul Testa, pa-
apropiată. Aşa şi făcură. Dintre călătorii europene. D-na Seres Ârpâd câte 50 or., Indesoiffabil
* rocbul catedralei catolice. Regele
aflători în tren îşi luară seoundanţî, looo­ 50 or., D-na Bartha Arpad 30 er, la olaltă Carol aflând de acesta, deşi bolnav,
tenentul oferi pentru s-se bate două săbii Din lanina se scrie, oă başibozucii 20 fi. a părăsit palatul şi a plecat la Co-
de servioiu, oe le avea la sine, er la proo- albanezi se opun desarmării şi au avut Pe lista Nr. 69 (oolectantă D-naFJfea trocenî, unde a stat pănă sâra târŢiu.
sima gară se deteră jos, se duseră într’o mai multe atacuri ou trupele regulate tur- Isac-Eoşescu, Cluşiu): Elisa Isao, „Econo­ La orele 6 sera o nouă complica-
pădurice din apropiare şi aoi începură a-se oesol; în fine s’au revoltat în masse şi au mul** câte 5 fi., N. Bobeş 3 fi., Maria Bo- Hune s’a ivit în mersul bălei. In curtea
ciocârti. Locotenentul fu greu rănit, âr ad­ pretins continuarea rdsboiului. Revolta lor hăţiel, „Transilvania** câte 2 fi., Camilla
castelului stau toţi miniştri f6rte în-
versarul său primi o rană mai uşâră. Fiind­ n’a putut fi sugrumată, decât prin luptă Indre, Elena Nemeş, B. Podâba, Emerie grijaţî, âr în camera bolnavului Re­
că primul Ţar căruia ’i s’a raportat despre sângerosă, în oare au căcjut mulţi de ambe Pop, văd. Teresia Baldi, Iulia Pavel, Lu- gele şi Regina, principesa Maria,
aoest oas, este „Kolozavâr**, eonobidem, că părţile. creţia Mânu, Ana Rosiescv. câte 1 fi., la ministrul-preşedinte Sturdza şi doc­
şi aoeştl „viteji** sunt da viţă arpadiană. olaltă 25 fi.
» torii Cantacuzino, Buicliu şi Krem-
„Revanche pour Vilâgos". Pe lista Nr. 36 (adresată institutului
900 copii dispăruţi. Din Neapol se te- nitz. După 6 âre principele s’a spove­
legrafâză soirea sensaţională, oă de un şir — Grorgey despre prietinia ruso-austro-ungară. — de oredit „Oraviţiana**) : „Oraviţiaaa**, so- dit. Buletinul medicilor dat la acesta
oiotate pe neţii 5 fi., Dr. Alexă Mangiuoa
lung de ani dispar copiii mici din institu­ „Berliner Tageblatt publică un inter- 6ră află situaţiunea de forte gravă.
u
1
tul „Maternitatea *. In anul 189B, după cer­ wiev, în care generalul Gdrgey, cel cu ca­ 2 fi., Nicola Broia, Baltazar Muntean, Geor- BocurescT, 26 Maiu. Nenumărate
giu Popovioiu, Iliă Trăilă câte 1 fi.,, la o-
cetările de păoă acum, s’a aflat, oă au dis­ pitularea dela Vilâgos, se pronunţă despre grupuri de sute de âmenî stau în
laltă 11 fi.
părut 900 copii. Acâstă descoperire a pro­ apropierea dintre Rusia şi Austro-Uugaria faţa palatului, de-alungul Călei Vic­
Cu lista Nr. 97 D-na Ana Pafciţia din
dus mare sensaţiă în oraş. din punct de vedere maghiar. In aoest in- toriei şi înaintea localurilor publice,
Alba-Iulia a trimis 1 fi.
terwiev Gorgey se silesoe a combate pă­ comentând cu agitaţia veştile, ce se
Logodnă. Din Sălişte ni-se anunţă lo ­ (Va urma.)
rerea, oă amintirile sugrumării revoluţiunei răspândesc despre băla principelui.
godna d-lui Dumitru JBanciu cu d-ra Paras
kossuthiste şi firescile contrarietăţl dintre Pană cătră miecjul nopţii joii de
chiva Steflea. — Fiă în oe»s cu noroc! W a i' i e t a t e.
slavism şi maghiarism fac imposibilă în omeni din întrega societate au tră-
Ungaria împământenirea ideii de amioiţiă Vizitiu decorat. Georges, astfel se nu- cut pe la castelul Cotrocenî.
In ajunul încheiarii păcii. între Ruşi şi Maghiari. mesce omul cel mai distins şi mai cu me­ Bucuresci, 26 Maiu. Curend după
Gorgey aooentuâză, că armata rusâsoă, rite de present în Paris. El este un simplu publicarea buletinului, care vestia o
Acum, când între Turcia şi
oând se afla pe pământ maghiar, a dat vizitiu, dâr tot odată şi oel mai brav sal­ uşoră ameliorare a bălei principelui,
Grecia, respective între P6rta oto­
multe doyeŢ de simpatia şi compătimire faţă vator al victimelor din marea oatastrofă de o nouă complicaţia, s’a ivit în mersul bolei.
mană şi marile puteri, decurg per­
tractări cu privire la încheierea păcii, de nenorooiţii revoluţionari. Ofiţerii ruşi au pe strada Jean-Gouyon. Mai erî-alaltăerî S’a constatat, că microbul, care îna­
a
mers aşa de departe, încât au fraternisat cu era omul oel mai neînsemnat şi nimeni nu-1 inte cu trei 4^0 provocat o he-
din Atena se anunţă, că se fac acolo
prisonierii maghiari. băga în sâmă, astăc}!' însă el este cavaler mophtisie, în loc să dispară, ameninţă
pregătiri de a-se concentra 6—8,000
Ohiar şi după Vilâgos Ruşii au trao- al ordinului de ondre, şi posibil, cel mai fe­ a perfora plămânul stâng. După Orele
de 6menî pentru împiedecarea ori­
tat în mod cât sa pâte de oruţător cu ricit dintre toţi vizitii din lume. Georges 12 din nOpte principele a că4ut în­
căror turburărî. Măsurile acestea se
aceşti prisonierî, intervenind curtea ru- de present este prada jurnalisticei, oare tr’o stare de letargie, care a durat
iau din causă, că în popor se ma­
sâscă pentru viaţa ofiţerilor lui Kossuth — pas de pas îl urmăresce dela locuinţa sa aprope o Oră, după care temperatura
nifestă de nou tendinţe antidinastice.
Contra principelui moştenitor Cons­ ceea-oe în Viena nu prea era privit cu ochi romantică din suburbiu şi pănă în cârciumă, s’a ridicat din nou la 39'4 grade.
tantin se fac mari agitaţiuni pe tema, buni. El însu-şl, Gorgey, are să-şi multă- unde prietinii şi cunosouţii lui îl întâmpină Pe desâră se aştăptă sosirea în
că el ar fi în mare parte causa de- mâscă viaţa numai intervenirei Ţarului Ni- ou strigări asurejitâre de „hurra**. ţ)iarul ţera a principelui Wilhelm, fratele
sastrului Grecilor. Regelui George colae. „Temps**, oare pănă acum se ocupa nu­ bolnavului.
La Vilâgos Maghiarii au avut un ini­ mai cu capetele încoronate, astăcjî scrie ur-
i-s’a propus se institue un guvern
ce
militar, dâr se 4i > ca n’ar fi aple­ mic ou mult mai rău decât pe Ruşi, acela mătârele despre eroul Parisului: Londra, 26 Maiu. Lui „Standard**
cat a face acâsta, fiind-că e străin era absolutismul austriac. Gorgey, din mo­ „AŢ diminâţă (Georges) pe la 8 âre i-se telegrafiază din Berlin, ca tOte
faţă de ori-ce mesură anticonstitu­ tive politice, a depus sabia în manile lui şi-a părăsit locuinţa sa din strada Champs puterile sunt înclinate de-a aproba
Paskievioî, er nu în ale lui Haynau, voind de Marş, unde locueaoe ou soţia sa ou obraji planul, ca prinţul îosifFrancisc Batten-
ţională.
Posiţiunea guvernului Rallis e prin acâsta să demonstreze, că nu absolu­ roşi şi cu fixul său adoptat de 3 ani. De berg se fiă numit guvernator al Cretei.
tismul austriac a înfrânt pe Maghiar în acolo se duse cu o mulţime de prietini în Sultanul încă se învoesce la acâsta.
critică. Dorinţa generală e, se facă
lupta lor de libertate, oi numai puterea Berlin, 26 Maiu. Din Petersburg
loo unui bărbat, care întrunesce în­ cârciuma din strada Jean-Gouyon şi...**
crederea întregei ţerî şi care va fi preponderantă a Ruşilor. La Vilâgos Hay­ Şi mai departe scrie numita fâiă, pe i-se comunică lui „Lokal Anzeiger**,
nau,âr du Paskievioî a fost oel mai mare ini- unde a umblat, oe a făcut, câte pahare de ca poliţia a arestat în Ţarskoje-Selo
capabil a susţine ordinea turburată.
Etă ce se telegrafâză din Cons- mio al Maghiarilor. Nimenea dâr nu se vin a băut, ou cine a vorbit. Este intere­ pe un tîner zidar, care a mărturisit,
gândea atunci a lua uu revanohe dela Ru­ sant a aucji, oe a vorbit, Fericit e acela, că a voit se ucidă pe Ţarul Nicolae.
tantinopol cu data de 25 Maiu:
sia pentru Vilâgos. oare pâte fi în apropierea lui. Vecinii din Poliţia a aflat la el un revolver în­
Ambasadorii puterilor au răspuns ac}î
Durere însă, că prin anii 70 — dioe jurul lui, nu vorbesc deoât de el. Prietinii cărcat.
la nota Portei în privinţa condiţiunilor de
mai departe generalul — agitaţiunea pan- lui, cei mai mulţi vizitii, nioî pe un mo­
•pace. Nota mulţămesoe Pârtei pentru ar­
s’-avă din Moscva contra Ungariei, a năs­ ment nu se departă de el. Mare sensaţiă a
mistiţiul acordat şi declară, că ambasadorii
cut aici amărăciune şi tarburare. Pe timpul făcut şi vorbele ministrului Barthou, când Ce cred Chinezii despre locuitorii pă­
împuterniciţi să negocieze în vederea păcii,
acela a (Ţ un general rusesc, că drumul 'cjisa oătră âre-eine:
8
pun urmâtârele principii, oa basă a condi- mântului. D-rul Loebart, membru al aca­
la Coostantinopol duce prin Viena, adeoă — In fine mă buour, oă pot pune
"ţiunilor: demiei de medicină din Loudra, a dăruit
prin Budapesta. Aoestă atitudine provooă- oruoea ordinului de onâre pe pieptul unui
1) Poda «?e autoriseză de a obţină o de curând bibliotecei acestei aoademii o
t6re din partea panslaviştilor a iritat şi fiiu al poporului. Mă rog să păşâsoă înainte
rectificare a graniţei în vederea incursiuni­ serie de volume provenind din Ohina, oare
mai mult spiritele între Maghiari şi mulţi vizitiul Georges.
lor tâlharilor şi din punct de vedere strategic; ’i au fost şi lui dăruite de preotul C. O.
dintre aceştia începură să aooentueze lo- Apoi:
2) Indemnitate de resboiu, care va tre- Spaham, din Hankow. Printre aceste vo­
sinca: „Revanche pour Vilâgos**... — In numele preşedintelui Republioei, lume se găsesce o geografie chinezdscâ ex­
Aoum lucrurile stau altfel. Gorgey, te fac cavaler al ordinului de onâre.... trem da ouridsă şi cu atât mai preţiosă ou
oel cu ruşinâsa capitulare, (fio oă în urma (Aplause frenetice urmară ouvintelor mi­ cât ea nu se mai află aoum nici în China.
0
de frumos, ca în teatru. Când mă vătju, că
apropierii Austro-Ungariei de Rusia, apro­ nistrului.) Aceste s’au întâmplat în 23 1. o. Acâstă carte portă oa titlu She-Hai-King
întru în anti-oamera salei de audienţă ou
piere, ce s’a manifestat prin visita dela în palatul preşedintelui Republioei. Popo­ (munţii şi mările). Autorul ei face o ouri-
deputaţiunea oea de 80 protonopl, preot!
Petersburg, Rusia va trebui s’o rupă cu po­ rul a luat pe rând, din mână în mână, pe oaă desoripţie a popârelor îndepărtate de
eto. conduşi de Şuluţifi, leşina, se trânti
litica ei tradiţională şi să stea pe picior de Georges, l’au sărutat ou toţii: secretarii de pe glob. El spnne, oă aceste popâre tre-
jos şi arătând ou degetul spre mine, a
bună Bmiciţiă şi cu Austria şi ou Ungaria. stat, generalii, dignitarii înalţi, bărbaţi şi buesc împărţite în patru oategorii deosebite:
strigat cu glas apăsat şi deschis — nu cum
De amiciţia acâsta Ungurii se bucură din femei, şi când s’a reîntors înapoi în stradă, cea dintâiu cuprinde pe omenii oarl au
strigă cei ce leşină de supărare — „Ez
inimă, căoi asigurându-li-se pacea, vor merge aoi âr a fost sărutat pe rând de toţi, încât trei feţe ; a doua cuprinde numai pe pitici;
olte meg a fârjemet âs a fiamat!“
înainte şi numai înainte... s’a îmbătat de atâtea sărutări. în a treia nu întră deoât monştrii, jumă­
„Eu însă, ca justus semper tutus, am
Da, paoea avându-o Maghiarii vor După aceste Georges îşi povesti pă­ tate om, jumătate pesce. In cea de a pa­
•trecut fără a şovăi, sân a mă tulbura, îna­
merge înainte ou progres de vapor în oăl- ţaniile prietinilor săi, oarl îl însoţeau pe tra, cea mai extra-ordinară din tâte, se
inte, şi leşinul Sutanei nu a avut resul-
oarea libertăţii poporelor de sub nefericita str&de. In oârciuma, unde întră ospeţii, îl cuprind un fel de âmenî, ale cărora figuri
tat-ul caloulat, de-a pătrunde larma păuă
lor oblăduire, în prigonirea fără cumpăt a primiau ou strigări de „trââscâ!** Fericit se apropie de a Chinezilor, dar n’au gât,
la ureohile împăratului, şi ca un fulger din
limbii şi naţionalităţii oelor asupriţi! Aoesta se simte acel oârciumar, la oare bea Geor­ oi capul e direct legat ou trupul. Aceştia
senin am Ţs în mine: ah, acum prioep
este cel mai străluoit revanche oe şi-l do­ ges un pahar de vin. pot să-şi bage o prăiină pe gură, oare le
pentru-ce a stat, stăruit şi tribulat atât de
resc pentru Vilâgos! Dm când în când, Georges serios se trece prin trup, fără nici o resistenţă. Când
mult bietul Şuluţiă, ca s’alerg la Cluşiu.
reîntâree la catastrofă şi enarâză unele ver să mârgă la plimbare, servitorii lor
Prea bunul şi prea zelosul episoop oăcjuse
amănunte: cum a scăpat el pe victime! apucă de cele două oapete ale prăjinei şi
jertfă elicei, oare a compus şi presentat în
Dare de semă şi mulţămită publică. Spune cum pe oele mai multe femei aprinse îşi iau ast-fel stăpânii în spinare. Preotul
formă de Memorand „Fekete konyv“-ul cu
le scotea afară în braţe, le ducea la un Spaham afirmă, că în mai multe împrejurări
adusele lui**. Listele contribuirilor pentru fondul „Ren-
prietin pompier, oa să le stîngă. Mai mulţi şcolari chinezi i-au reoitat aoestă
niunei Femeilor Române** din comitatul
Când am cetit aceste, am încremenit, spune, că o fată tînără l’a strîus atât de stranie geografie, învăţată de ei după ins-
nu-mi puteam da eemă: ce ore a vrut d-nul Huuedorei. tare de grumaŢ, înoât era aprâpe să-l su­ trucţiîle profesorilor lor.
Axentie cu frasa acesta. (Urmare). grume.
(Va urma.) Proprietar: Dr. Assrel Mureşiami.
Pe lista Nr. 110 (colectantă d-na Ma-
ria Gligor în Baia de Criş): Maria Gligor Redactor responsabil: €*regş;©riaa Maior.