Page 65 - 1897-05

1
Stiuetlm AămisisUta^Msa, „Biteta' iese în fd-care di.
?i fiporralLt Afionamente pentru Anstro-Dngarta:
Bî6şev piaţa mawi îfr. 30, Pe un an 12 fl., pe şese ioni
e
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori aoiirwsoaîc im a*
primesc, ~ MtMQCscriyi!» ran sa N-rii de Dumlneoă 2 ii. pe an.
wrtrimet. Pentrn România si străinătate:
I8SE.RAYE Ba primesc la Adm!- Pe un an 40 frânei, pe şăae
Rlilraţluna in Bruijav şi le nr- luni 20 fr., pe trei iunl 10 fr.
mătArele Birouri de snonolurl: N-rii de Duminecă 8 franoi.
in Vierul: M. Ditkts, fftinrich
Bchalek, Rudolf Motst, A. Opptlik» Se prenumără la tdte ofloieie
Nftchfolger; Inton Oppelîk, J. poştale din întru şi din atară
Bannebcr, în Budapesta: A. 7, şi la dd. ooieotori.
Goldbergerg, Sckstsin Bemat: în thnuameatil ţsrnu Brasor
Bncnreooi: Igcnce Bata», Suo- administraţiuuea, piaţa mare,
oursale de Kotunonie; în Ham- tSrgul Inului Nr. 80 etagiu
burf,: Baroiyi & Liebmana. I.: pe un au 10 fl., pe şese
Preţul Inaarţlunilor: o Hori» luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe e ooidnă 6 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o publi­ i i l T T J L L S . 12 fl., pe 6 luni 8 fl., pe trei luni
care. Publicări moi dese dnwă 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarii?. şi învoială. său 15 bani. Atftt abonamen­
Ecclsmo pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunilo sunt
ooriă 10 or. său 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 109. Braşov, Sâmbătă 17 (29) Mai 1897.

Dbstructiunea în camera din Viena. „Obstrucţiunea", c|ice organul Diferenţele între veohii conservativi prof. Grigorie Halip, zelosul naţionalist par
>
Germanilor liberali, „este împotri­ şi tineri sunt prea mari, deoât să fiă uşor Victor Zaharoschi, sinoerul naţionalist par.
Ceea ce se petrece de câtva virea Germanilor faţă cn calculatorii de delăturat. înşirăm numai unele esemple. George Şandru etc. eto. eto..............? Aoeştia
timp în Yiena, în sînul parlamentu­ reci, cari au uitat, că şi majorităţile Vechii conservativi propagă aşa numitul au onorea de a fi numiţi de fiţuica fana-
u
lui central de acolo, este mai mult se pot sdrobi de voinţa unui popor „bucovinism*, ou alt cuvânt „cosmopolitismul ; rioto-jidovâscă existenţe catilinare şi fiinţe
decât o turburare, un conflict trecă­ decis... Obstrucţiunea este de neîn­ ei sunt amioii ţării şi ai naţionalităţilor. Bassermane?
tor, ca şi multe alte conflicte pro­ vins, fiind-ca îndărătul minorităţii Bucovina e locuită, afară de Români, de Răspundă pitia! numâscă! oăol la din
duse în învălmăşea luptelor naţio­ parlamentului stă un popor, care, Ruteni, Poloni, Jidani, Nemţi, Lipoveni, contră se adeveresoe la adresa ei 4* l
ca a
nale. Este ceva, ce nu se p6te de­ sătul de atacurile continue, s’a re­ Armeni, Ţigani şi Unguri. Decă Mustatza nemţâsoă: „ Wie ăer Schelm ist, so denht er .
u
fini numai cu câte-va cuvinte, cum cules spre a clarifica odată pentru et oonsortes se jertfesc pentru t6te naţio­ Baronul Mustatza înspăimântat de se-
ar fi de pilda când am vorbi de de- tbte timpurile cestiunea, decă posi- nalităţile ţării, ce folos pote ave poporul rioritatea, ou care se oonsolidâză deja ener-
monstraţiunile Germanilor din par­ ţia unei naţiuni pote fi dependentă român din aotivitatea vechilor oonservativli gioii aderenţi ai curentului nou, în loc de
lament, orî de-un protest al lor, fă­ de majorităţi... Obstrucţiunea are sco­ cari după afirmarea „fiţuicei" sunt şi vor înţelegere sâmănă singur discordie îu rân­
e
cut pe calea în adevăr estremă şi pul, de-a stabili şi garanta, că cer­ să rămână Români? Ba 4'° b ohiar au durile române, sugerând publicului român
in sine, din punct de vedere parla­ turi naţionale nu mai este permis muncit onest în sudorea feţii, aduoend jertfe frica de două tabere pentru a discredita as-
mentar, condamnabilă a obstruc- să fiă resolvate pe cale unilaterală. însemnate pentru ridicarea naţionalităţii ro­ piraţiunile salutare. Spre liniştire şi chiari-
ţiunei. Germanii nu vor ceda şi nici că le mâne într’un timp, când numele de Român fioare declarăm, că între Românii bucovi­
Este mai mult decât atât; este este permis să cedeze. De aceea re- era urgisit. Dorim dove4l. Oare e timpul neni nici când nu vor exista două partide,
o încercare desperată, ce se face sistenţa în contra obstrucţiunei lor glorios? Al lui Alesani, său pote al lui din simpla oausă, oă veohii oonservativl nu
din sînul Nemţilor austriacî pentru nu va folosi nimic". Pace? Cum au întrebuinţat ferioiţii conser­ mai sunt în stare a forma un partid.
a pune stavilă curentului înclinat Fbrte amărîţî sunt Germanii vativi posiţia favorabilă în dietă dela Pace Inzadar înoârcă deci fiţuica a-i oa-
spre federalism şi favorabil Slavilor, liberali pe Poloni, prietenii lor de inoooe ? lumnia pe tineri înaintea publicului ; par­
ce prinde rădăcini tot mai afunde odinibră, pentru - că s’an aliat cu Bine au condus corabia naţiunei, că tidul român rămâne unitar, numai eh tre­
în mecanismul intern de stat al ţe- Cehii, inimicii Germanilor, şi nu mai astă4l amploiaţii străini fao în ţâră ou Ro­ bue regenerat; şi acâsta e posibil numai
rilor austriaco. puţin pe conservativii clericali, cari mânii ce vreu; aoâsta e trâpta de influinţă prin unele schimbări radicale la oonduoere.
Nu-i vorba, sunt multe de cjis deşi Germani fac parte din acea la oare sunt aduşi Românii de veohii con­ Oe se atinge de foile locale Buhowyna ‘
u
y)
şi de observat asupra atitudinei Ger­ majoritate, care este acusată de servativi? Fiţuioa strigă, oă tinerii află ideia şi „Buhowinaer Rundschau", trebue să măr­
manilor, ce se numesc acjî progre­ Germani, că voesce să nimicescă naţională deşteptată şi nutrită. Dorim clari­ turisim, oă ele ne aduc de ocamdată numai
sişti, după ce politica lor suprema- drepturile naţionale ale Germanilor, tate ; noi soim, oă la ocuparea posturilor servicii, dovedind publicului, că baronul
tistă, poreclită liberală, a făcut în vrend să decidă unilateral ebrta lor însemnate se regardau numai familianţl, sâu Mustatza nu-e conducătorul partidului ro­
cursul timpului un desăvîrşit fiasco, cu Cehii în Boemia şi Moravia. creaturi străine oportune intereselor castei, mân ; ou tote oă-şl arâgă dreptul de a
mai ales în Boemia. In fond însă, Obiectivul cel mai principal al pe oând tinerii români zeloşi, talentaţi, vorbi ohiar în momente vajnioe îu numele
orî ce om nepreocupat trebue să re- acţiunei obstrucţioniste germane sunt dâr naţionali, din nenorocire nu de tagma Românilor.
cnnbscă, că lupta ce s’a început cu ordonanţele de limbă, a căror retra­ vechilor conservativi, s’au calumniat şi de­ Mai există opinia oă Românilor li-e de
scandalurile obstrucţioniste în par­ gere voesc s’o sforţeze Germanii. nunţat la autorităţile superiâre oa ultraiştî, lipsă o foie în limba germană, spre a co­
lament, este o luptă a Germanismu­ De vor reuşi, de nu, este o cestiune daco-romaniştl. Ou altă ocasiune îi vom în­ munica şi altor cercuri aspiraţiumle nâstre ;
lui în contra Slavismului. Acăsta ce va ave s’o decidă viitorul. şira pe toţi după nume; aşa se nutresoe aoâsta nu o negăm. Este însă folosul oe-1
s’a putut vedă destul de lămurit cu Una însă se prevede cu siguri- ideia naţională ? trage naţiunea română din fiţuioă adequat
ocasiunea mişcărei germane în con­ tate de pe acum, că adecă o crisă Alt punot de diferinţă e stabilirea speselor ? Preeumpenesoe binele sâu dauna
tra ordonanţelor de limba ale cabi­ nu va pute fi evitată şi că în tot unei armonii între interesele proprietarilor produsă de fiţuica „oosmopolită“ ?
netului Badeni, care au fost date în caşul se vor nasce complicaţiuni prin mart şi ale ţărănimei pe terenul economic.
favbrea Cehilor din Boemia şi Mo- împedecarea reînoirei pactului în tim­ Noi voim să ridioăm poporul materialminte Mai există şi altă opinie Interesantă:
ravia. pul prescris şi că astfel este ame­ şi spiritualmente, oa să dispună singur de Politioianii oonservativl prudenţi susţin, că
Cum-că e vorba aici de-o încer­ ninţată cu stagnare întrbga maşină­ destinele sale. Cei ou legea electorală? Ve­ Românii fără alianţă nu se pot afirma în
care desperată a Germanilor spre a ria dualistică. chii conservativi nu s’au interesat de acâsta ţâră — Acâsta e trist, dâr adevărat. Spre
pune stavilă povoiului ceho-polon precum nici nu doreso desvoltarea popo- soopul acesta întrebuinţâză fiţuioa nem­
şi „clerical", se vede clar şi limpede ţâsoă. Unde-i însă alianţa ? Acea a Româ­
f rului, obţinând oa slugi credinoiose manda­ nilor cu ruşii-vechl, cari jooă astă4l rolul
şi din declaraţia, ce o fac Germanii tele dietale din graţia guvernului; tinerii
obstrucţioniştî pe faţă, că scopul Pin Bucovina. tind a mărgini ingerinţa guvernului, oa po­ pago4ilor? Baronul Mustatza ne-a înduş-
lor este a dovedi, că orî-ce lucrare Sucâva, 27 Haiti 1897. porul luminat să-şi alâgă sÎDgur din voiă mănit numai ou tote partidele însemnate
legislativă e imposibilă, pe câtă din ţâră.
(Răsboiul între vechii conservativi, Românii tineri liberă representanţii. Şi ce atitudine ob­ Aoâsta e diplomaţia glorifioată a ve­
vreme Germanilor li-se va denega şi baron Mustatza — Moriz Steckel.) servă veohii conservativi faţă de internatul
dreptatea. ohilor oonservatorl. Aoi e locul, în care îl
„Bukowmaer Post", organul baronului român din Cernăuţi ? Tâtă ţâra e în agitare, întrebăm pe veohii oonservativl, ce prevala
Ca să ne facem o ideiă de ob-
Mustatza, în numărul din 23 Maiu a. o. a numai veohii oonservativl, cari asudă pen­ la fixarea condiţiunilor de contractare, folosul
strucţiunea, ce o fac astăcjî Germa­ tru interesele poporului, stau de-o-parte;
nii în parlament, pe lângă cele ce deolarat aderenţilor direoţiunei nouă, aşa liftele străine însă se nutresc în ţâră din naţiunei române sâu interesele proprie, avut’au
sunt cunoscute cetitorilor noştri vom numiţilor „români tineri", răsboiul, oontra şi au ei la Iote contractările numai ridicarea
aşteptării tuturora. Pasul acesta neprecu- averea lor: poporului român în vedere?
spune numai, că alaltăerî camerei
getat a făcut o impresie penibilă în ţâră, Dâoă aceste triste referinţe ale na­
i-au trebuit peste şese bre pentru Starea actuală ne mărturisesoe con­
formalitatea primirei procesului ver­ stîrnind nedumerire în t6te părţile; pentru ţiunei revoltă simţul elementelor, a oăror trariul.
bal a şedinţei premergătbre. Se ’n- urmări vor răspunde nenorociţii politician!, inimă bate puternic pentru salvarea popo­ Depărtându-se de trupină aceşti di­
cari stau în dosul fiţuicei fanarioto-jidovesol; rului român, merită aoeste elemente înju­
ţelege, că întrăga oposiţiă germană plomaţi nefericiţi au îmbrăţişat „cosmopolo-
noi îl salutăm de altmintrelea ou buouriă, răturile fiţuicei? Răspundă baronul Mus­
u
a luat cuvântul numai spre a lungi tismul , oare se sugerâză ohiar astădl în-
discusiunea şi a face imposibilă con­ oferindu-se posibilitatea de-a lămuri cu tatza, oarl sunt existenţele catalinare, cari tr’uu mod atât de mârşav abouenţilor fi­
tinuarea lucrărei parlamentului. franobeţă situaţia sub oohii publicului, oare sunt fiinţele Bassermane, oe întorc lucrurile ţuicei fanarioto-jidovesol, care are de ţintă
Este caracteristic, că în faţa de sigur îşi va forma o judeoată asupra pe dos din oausa veleităţilor egoiste pro­ mănţinerea la putere a vechilor conserva­
lucrurilor pentru ţinuta sa în viitor. prie pentru un folos efemer personal ?
acestor apucături obstrucţioniste, pre­ tivi şi sporirea gheşeftului lai Moriz Stec-
şedintele camerei, ca să evite repe- De şi articolul de fond al fiţuicei e Pâte capul Românilor tineri, deputa­ hei; aşa se promovâză interesele române—
ţirea scenelor cu procesul verbal, compus nelogio şi plin de frase g61e, el e tul Dr. George Popovicl, nobilul deputat nach bestem Wissen und Gewissen — de un
n’a închis şedinţa, ci numai a între* interesant, presentându-ne o iodnă fidelă a George baron Vasilco, genialul Dr. Aurel părăsit, care poşede aroganţa de a-se im­
rupt’o pănă în altă c}i, ca astfel să sistemului veohiii şi a oredeului politio al Onciul, agerul Dr. lancu Flondor, energicul pune cu sila poporului român, şi imper­
nu fia necesar a se începe şedinţa veohilor conservativi. Dr. Fl. Lupu, profundul baron Constantin tinenţa de a-se declara de un organ onest
ârăşi cu cetirea procesului verbal. Dâcă punem în relief urbi et orbi Hormuzachi, sdravăDul luptaş Dr. N. Blându, şi sincer al totalităţii poporaţiunei din ţâră,
Aceste apariţiunî dovedesc însă, că starea adevărată a Românilor bucovineni, scepticul baron Alexander Ilormuzachi, po­ buoiumând vooaţiunea internă, de a-se lupta
Germanii sunt forte decişi de-a nu înfigem hangerul otrăvit în spatele fra­ pularul deputat Varteres Pruncul, aprigul pentru convieţuirea paclnică a tuturor na­
face tâte sforţările pentru a zădăr­ ţilor de un sânge şi de un nâm, ci soo- naţionalist Modest Grigorcea, neobositul de­ ţionalităţilor, cu tote mijlooele ce-i stau la
nici lucrarea parlamentului şi a se posim ameliorarea reterinţelor triste. De putat Dr. loan Zurcan, venerabilul proto* disposiţie.
impune printr’asta, cum s’au fost aoeea escludem în discuţiă personalităţi şi presviter Artemie Berar, firrnul caraoter Frase gole şi înjurături - nu ajută as«
impus odinioră şi Cehii prin obstruc- pretindem din partea fiţuicei bunăouviinţă, ; Dr. E. Criclevicî, învăpăiatul par. Zaharie tă4î în politică; vom precisa deci ohiar
ţiunea lor în dieta boemă. decă doresoe să ne pracisăm vederile. \ Voronca, simpaticul par. Dihon, neînfrântul principiile şi scopul direoţiunei nouă.