Page 66 - 1897-05
P. 66
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 109.—1897.
Noi cunâscem. în prima liniă numai dreptul de întrunire îl regulâză ordinaţiu- „Jos ou el! „Hooh Perozel! şi alte stri 2000 lei, pentru subieotuî: „Consideraţiunî
a
Români, politică română, şi poporaţiune ro nea ministeriului de interne din 1878 nr. găte batjocoritâre, aşa oă cu mare greutate asupra comerciului României cu ţările stră
mână în cadrele oonstituţiunei; politica bu- 171 şi acâstă ordinaţiune a ministrului de putu să-şi faoă observaţiile, fiind întrerupt ine, atât la Orient, cât şi la Occident, în
cuvineană e pentru noi o utopiâ seu şarla- 1 interne e ţinută în secret, nefiind niol pu- mai după fiă-oare proposiţiă. cepând cu secolul XVI păuă la anul 1860“;
taniă. Sonciuariul nostru este naţiunea ro blioată îu fâia oficială şi neaflându-se mol şi premiul principesa Alina Ştirbei de 8500
mână, în serviciul acestui templu tindem a în arobiva ordinaţiunilor. Ou tâte astea po lei, pentru cea mai bună carte de lectură
pune iotă suflarea român iscă din ţâră; preo liţia şi oăpitănatul, întoomai oa şi d-1 mi pentru scdlele secundare.
ţii acestui templu trebue si dă conscii de che nistru, totdâuna în oestiunea dreptului de — 16 (28) Maiu.
marea lor. întrunire prooed pe basa soestei ordina- Papa şi desdaunarea de răsboiu a Gre
Boia principelui României, piarele, ce cilor. Din Atena, sosesce soirea fantas-
Când privim însi astăcţl la vandalismul ţiunl secrete. Dâr nici în sensul acestei ordi-
le primim ac}I din BucurescI spun, oă sta tioă, oă Mgr. Angelis, archiepisoopul oa-
cumplit, prin care nu numai că s’a neliqiat, naţiunl ministrul nu avea drept nici dintr’un
rea principelui moştenitor Ferdinand s’a tolio de acolo faoe în continua visite re
dară şi s’a dirimat puternicul zid de odi- punct de vedere si oprescă adunarea insinuată
sohimbat în mod favorabil. Perioulul ime gelui greoesc George şi ministrului-preşe-
dioră, nu putem avi încredere în fiinţe, cari de studenţii universitari, oăcl § 104 al art.
diat ameninţător, oare provenia din com dinte Rsllis. Din aceste visite unele foi
se furişeză numai cu linguşiri în mijlocul de lege XXX din 1874 dispune apriat, că
plicaţia pulmonară, este înlăturat. Ieri nâpte
nostru pentru a satisface patimelor prin pă- astfel de întruniri sunt a se insinua sim- grecesol deduc, că în cercurile catolice din
prinoipele a durmit forte liniştit, căldura a Roma s’a pornit o raişoare, oa să se ini
tarea lucrurilor celor mai sânte-, nu putem plamente şi la ele pâte asista căpitanul
scăcjut mult, âr pulsul şi respiraţia sunt ţieze îu totă lumea catolică o colectă
suferi ăuchuri necurate în apropiarea alta sâu alt delegat al autorităţii, dâr el niol-
forte bune. Soirea aoâsta a produs o fârte publică cu soop de a aooperi spesele
rului. odată şi în nici o împrejurare nu pâte avâ
bună impresiă în capitală. Medioiî sperâză, pretinse dela Grecia oa desdaunare de
Dâcă vechii conservativi se vor mai drept de-a opri ţinerea întrunirea
0
că după patru cjfi Alteţa Sa va întră în răsboiu. Papa, după cum se mai vor-
expeotora in fiţuica lor, binevoâscă a ne Declară în fine Olay, că partida sa
precisa mai olar punctele lor de vedere, va presenta ud proiect de resoluţiune pri perioda convalescenţei. — Ieri diminâţa besce, ar fi aplecat a da subscriitorilor
oa să cunâscem întru cât observările nâstre vitor la dreptul de întrunire. Făcu apoi principesa Maria s’a dus în grădină ou listelor binecuvântarea Sa apostolică. Par
sunt nedreptăţite, interpelarea, întrebând pe ministrul Per mioii prinoipl culegând trei coşuri de flori, tea cea mai mare a pressei grecesc! crede,
Odavius. czel, dâcă are de gând să ordoneze oeroe- pe cari le-a aşetjat în camera bolnavului. oă Papa Leo XIII prin acâ9ta voesce aşi
La ârele 9 diminâţa a sosit şi Regina la pune în mişoare planul său veohiQ, de a
tare în causă şi nu numai si porniscâ cer
Ootroceni, aducând un buchet de flori na uni oele două biserici.
cetare disciplinară în contra respectivelor
Tinerimea maghiară şi dreptul turale. Regina părea mai veselă aucjând,
autorităţi poliţienescl, oi să le predea tot Boia prinţului Constantin. De un timp
oă starea principelui continuă a fi bună.
de întrunire. odată şi pe mâna judecătoriei penale ? ore-oare mult s’a vorbit şi s’a scris despre
06
— Tâtă acţiunea medicilor 4* n Epooa“,
Ministrul de interne Perczel spune, că moştenitorul de tron greoesc Constantin.
Alaltăerl în şedinţa dela 26 Maiă n. în urma stării de amelioraţiune, se reduce
a dietei ungare, s’a sulevat următorul cas, în lipsa unui raport amănunţit nu pote acum la următârele: Principele este cu Mulţi au răspândit soirea, oă prinţul Con
0 0
ce s’a petrecut c}il l aoestea cu tinerii răspunde încă în merit, ci face numai câte prins de asâră de-o mare slăbiciune, care-1 stantin anume a înounjurat luptele mai
universitari maghiari din Budapesta, şi va observaţiunl. Regretă şi el, oă dreptul faoe să dormă necontenit. Intemplându-se mari, alţii însă au 4is, că e ouragios, oă
oare a dat ansă la o discuţiune forte ve de întrunire la noi încă nu-i regulat prin însă, ca în timpul somnului să se potă pro- pratutlndenea el se afla în prima liniă de
hementă şi, din mai multe puncte de ve lege, dâr declară, că se vor ocupa cu acestă duoe o complicaţia decisivă, Augustul bol bătaiă. Foile turoesci anunţă aoum, că prin
dere, interesantă, cestiune. Asigură însă, că „dâcă el (Perozel) nav e deşteptat tot la câte 2 âre, oa să ţul Constantin zaoe bolnav la Termopile,
S’a întâmplat adecă, că cu ooasiunea va avâ norocirea de-a presenta proiectul i-se constate temperatura, să i-se dea lapte, în urma oboselei prea mari, ce a avut’o
unei adunări de protestare în contra uroă- de lege în privinţa aoâsta, va îngriji, ca să i-se facă injecţia şi spălătură, oa să în decursul răsboiuiui. Scirea acâsta, se
rei ovotei, arangiată din partea cetăţenilor minorenii şi cei ce sunt de sine stătători, nu potă resista bâlei. Acest tratament se va dioe, a fost adusă de mijlooitorii de paoe
oposiţionall din Budapesta, aceştia au ce mai cu consimţementul tatălui siu al tutorului urma 10 4b i şi dâcă în acest interval or greoi trimişi lui Edhem-paşa. După „Mo-
0
rut, ca şi tinerimea universitară maghiară lor si potă lua parte la adunări*. ganismul va resista, atunci bolnavul va niteur Oriental” starea sănătăţii prinţu
să ia parte la aoestă mişcare. Tinerii uni Deolaraţiunea acâsta a lui Perczel a scăpa cu desăvârşire de orl-ce pericol. Fasa lui Constantin a fost fârte seriâsă, aoum
versitari au şi voit să ţină o adunare în produs mare iritaţiune în sinul oposiţiei. critică a broncho-pneumoniei durâză 30 de însă s’a mai îmbunătăţit.
cestiuuea ovotei în cjiua de 22 Maiu n. Se făcu nn sgomot mare. Olay, în replioa 4ile ; principele a intrat ieri în a 21 4 - Costumul femeiesc. Estetioii din Pa
1
c. Dâr în momentul din urmă căpitanul po sa, 4ise, oă „epoca lui Bach trebue se-o con ris au organisat, sub egida 4’ aru u
î ^ Echo
Biserica Sf. Nicolae din Scheiu: Poi-
r
liţiei i-a oprit a se aduna, deşi adunarea siderăm mai bună, decât faimosa epocă a li mâne (Duminecă în 18 Maifi v.) va pre de Paris*, un concurs pentru premiarea ce
fusese insinuată şi luată la cunosoinţă atât beralismului de adj*.
dica părintele Dr. Vasilie Saftu. lui mai frumos proiect de reformă a costu
din partea rectorului universitar, oât şi a Ludovic Hollo luâ apoi cuvântul. Ti
mului femeiesc. Se soie, oă actualele oos-
poliţiei. In urma acesta tinerii se adunară nerimea, d.' S9 e l> fost bună când a fost Premiile Academiei Române în 1898. tume purtate de femei sunt fârte incomode
a
la ospătăria „Lukâos“ pentru a se consulta vorba de arangiarea demonstraţiunilor po Academia Română va da următorele pre şi absolut lipsite de estetică. Concursul
asupra ordinului de oprire. Gând însă se litice biserioeseî (strigări sgomotâse: Atunci mii în 1898: Premiul Năsturel Herescu de
dela „Echo de Paris“ are menirea să în
reîntârseră dela acâstă ospătăriă, fură în- n’a fost minorenă!) La discutarea legei de 4000 lei, pentru o carte scrisă în limba
drepte acest rău. Preşedinţii juriului de
timpinaţi de poliţişti; cei mai mulţi dintre apărare a ţărei, la manifestarea simpatiei română ou conţinut de orî-ce natură; pre
examinare sunt d-nii Jules Olaretie, şi
tineri soăpară ou fuga, opt jurişti însă au faţă de Turol pe timpul răsboiuiui (1878—9) miul Statului Lazăr de 5000 lei, pentru o
sculptorul E’alguiere. Proiectele premiate
fost prinşi, arestaţi şi pedepsiţi fiă-oare ou tinerimea a fost bună, la tâta tinerimea a carte sorisă în limba română cu conţinut
vor fi puse în executare de cei mai mari
câte 75—125, ba ohiar şi 150 fl. luat parte ou soirea şi consimţemântul gu soienţifie; premiul Adamache de 5000 lei, croitori din Paris, şi pote forte în curând
Gasul acesta a fost sulevat alaltăerl vernului. (Dâr la spargerea ferestrilor Ro pentru o carte sorisă în limba română cu parisienele le vor şi pune în aplicare.
în dietă diu partea deputaţilor Ludovio mânilor din Ciuşiu, Oradea eto? — Trad.) ouprins moral de orî-ce natură; premiul
Olay şi Ludovio Hollo, cari ambi adresară In fine îşi făcu şi el interpelarea, în Statului Eliade Răăulescu da 5000 lei, pen Loteria de binefacere a statului. In 10
Iunie n. o. va fi tragerea la loteria de stat
oâte-o interpelare ministrului de interne trebând pe ministrul de interne, dâcă este tru următorul subiect, tratat în limba ro
pentru soopurl de binefaoere. După pro
Perczel. adevărat, că poliţia a oprit adunarea stu mână: „Consideraţiunî istorice şi geogra
grama cea nouă a loteriei, sunt 7816 câş
Deputatul Olay dise, că se folosesce denţilor pe motivul, oâ tinerimea nu e fice asupra Basarabiei înainte de 1812, ou tiguri în bani gata, între cari un câştig
de oel mai blând ouvent, când numesoe ohiămată de-a face politioă eto. ? şi are de deosebită privire asupra Hotinului, regiunei principal de 150,000 ooi’âne în aur. Ou 2
faptul căpitanului de poliţia „impertinenţă*. gâDd ministrul a face să înceteze asemeni centrale şi Bugiagului” ; premiul Adamache fl. se pote deci câştiga o avere sâu, ni
merind un câştig lateral, totuşi o sumă des
Este adevărat, cpse el mai departe, disposiţiunl ale poliţiei? de 5000 lei, pentru următorul subiect: „Me-
tui de frumâsă. Loteriile de binefaoere ale
că dreptul de întrunire la noi nu este re Ministrul Perczel voi să răspundă, opo- tropolitul Yarlum în activitatea sa literară
statului, care le aranjâză odată direcţia
gulat prin lege; este adevărat, că la noi siţia îl întimpinâ cu sgomotâse strigăte de: şi religiâsă”; premiul G. San-Marin de din Budapesta şi altâ-dată cea din Yieua,
FOILETONUL „GAZ. TRANS.” densul să-i oonduoă la împăratul în au mai plastioă, abia va fi întâmpinat Msjes- muntele „Găina” şi l’au petrecut şi ma
dienţă. tatea Sa la alt popor”. departe.
Astfel a provooat şi pe d-1 Axentie. După tote aoeste, se va afla ora un D-1 Axentia ne spune însuşi, că d-nia
Superficialitatea şi şovinismul în S’au şi presentat cu toţii. Din munţii apu singur om, oare să crâdă, că s’ar fi putut sa tot în acet înţeles a provooat pe Iancu
seni a fost Iancu, care în CluşiQ a fost apropia de metropolitul ŞuluţiQ, nu o să mârgă şi el la CluşiQ, oa se’şî arete lo
literatură.
în cuartir la fratele meu Dionisie Sterca „elică“, dâr un singur Ungur, care să în- ialitatea.
De Iosif Sterca Şuluţiu. S i b i i u 1897. Cine dâr putea presupune, oâ d-nul
ŞuluţiQ, funcţionar la tribunalul c. r. ori- oeroe măoar a’l ruga, ca si înduplece pe d-1
(U r ma r e.) minal, dâr la audienţă nu s’a dus. Axentie „să alerge la Cluşiu“ ? Axentie nu va merge la CluşiQ, unde au
mers toţi Românii, pe oarl, în 4isa Ini Ba-
Dâr să vedem, cum s’a petrecut afa- Au mai fost prefectul Balint şi Vlă- In acel cas, nu mitr. ŞuluţiQ, dâr şi riţiu, ’i puteau purta pioiârele?
oerea cu invitarea d-lui Axentia la Ciuşiu. duţiG, tribunii Corcheş, Andreioa, Aiudean, oel mai simplu „crâsnio“ dela sate s’ar fi
E deci evident, că chiar dâcă ar fi
Guvernatorul, prinoipele Soh'warzen- apoi Teoc Todor şi alţii; în fine au fost prioeput despre oe se tractâză. In acest cutezat, nu era causă să se apropie vre-un
berg, prin un oircular din 26 Iunie 1852 vre-o 50 de călăreţi, cari la mandatul lui oas metr. ŞulnţiQ i-ar fi dat nu 100, ci Ungur de metropolitul ŞuluţiQ, ca să-l râge
Ianou s’au presentat în CluşiQ şi au călă 1000 fl. numai să nu mârgă d-1 Axentie la
înounosciinţâză pe toţi locuitorii din Ar „ca să îadupleoe pe d-1 Axentie, să alerge
deal, că M. S. împăratul în timpul petre rit în jurul împăratului, însoţindu-1 pănă CluşiQ, căci mitr. ŞuluţiQ într’atâta s’a con şi d-sa la CluşiQ”.
la cuartir. sternat şi supărat pentru acel scandal, în
cerii sale în Ardeal numai în Sibiiu în 22 Şi de unde puteau Ungurii să scie, că
Iulie şi în Ciuşiu în 2 August va da au Ambii episoopl ŞuluţiQ şi Şaguna s’au cât s’a bolnăvit. Densul credea, că acela a tocmai d-1 Axentie nu vrâ să mârgă la
fost o batjocură îndreptată în contra de-
dienţă. In acest înţeles au îneunosoiinţat împăcat pe un moment, oa să dâe deputa- CluşiQ?
putaţiunei, condusă de el, respective de
ŞuluţiQ şi Şaguna pe clerul româneso. („Ga ţiunei o mai mare splendâre. I^tă oe 4> Apoi dâoă nu s’a putut apropia de
00
ambii episcop!.
zeta” Nr. 53.) Mitr. ŞuluţiQ a desvoltat o BariţiQ în istoria jdensului Yol. 2 pag. mitr. ŞuluţiQ nioî o „oamarillă“, cum s’ar
activitate estraordinară, oa să se presen- 686: „La Alba-Iulia eşise întru întâmpina Şi înoă ceva ? Cui i-ar fi putut trece fi putut apropia o „olică”? Căci âtă ce ne
v
teze naţiunea română în modal oel mai rea Monarchului episoopul Alexandru Sterca toăoar prin minte, că d-1 Axentie ar lipsi spune d-1 Axentie la pag. 277: „Un sin
demn înaintea tinărului împărat, oare prima- ŞuluţiQ ou toţi oanonioii pe câţi îi puteau din CluşiQ, singurul loo, afară de Sibiiu, gur bărbat, oare însă nu fusese neaoş de
dată cercetase acâstă ţâră. A provocat în purta pioiorele; âră de acolo au venit şi unde Majestatea Sa primea deputaţiunile ai noştri — şi-a sohimbat în 20 d9 ani de
scris pe Ianou, precum o spune şi d-nul ia Sibiiu; după aceea pe 2 August eşiră deosebitelor naţiuni? Unde s’au presentat 3 ori politioă. Noi toţi oeilalţl, ou Băr-
Axentie, apoi pe Balint şi pe toţi fruutaşii ambii episoopl înaintea Monarchului şi la popa Balint, tribunii Corcheş, Audreica, nuţiQ şi ŞuluţiQ în frunte, am trăit şi mai
Tribuni şi Prefecţi, cari au luptat pentru Ciuşiu, unde se adunaseră 85 de preoţi. O Aiudean şi alţ’i, cari împreună cu d-nul trăim fără a-se pute apropia vre-o oama-
Dinastiă, ca să se înfăţişeze în Ciuşiu, ca demoustraţiune homagială, cum am 4' C0 î Axentie l’au întâmpinat pe împăratul în rillă de noi“.
