Page 67 - 1897-05
P. 67
Nr. 109.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
sunt singure, oarî dau câştiguri în bani Turcia la o pace în sensul vederi Din Viena se telegrafiază ou data de In „Tipografia diecesanâ din Caran
11
gata. Care va avâ noroo e8 oâştige, nu i-se lor esprimate de ele? P6rta încă 26 Maiu nrmătorele : sebeş au apărut nrmătorele oărţl :
p6te întâmpla, ca la alte loterii private, în n’a răspuns pănă acum notei amba Anglia a declarat, că părăsesce concertul Religiunea în şcola poporală — in-
loc de bani să primâscă un obiect de bi
juteria, seu altoeva de valora problematică. sadorilor, ba în loc de răspuns, ea 1 european, d6că Turcia va continua sâ ocupe digetărl metodice, de Dr. Petru Bariu.
Pentru plata esactă a câştigurilor garan- călcând armistiţiul, face ceea-ce au Tesalia drept garanţă a îndemnisârii de r&sboiu. E’ormat mare 8° de 62 pag. Preţul 30 or.
tâzâ statul. făcut la început Grecii: trimite ar Guvernul greoeso a hotărît să facă un Datorinţele vieţii religiose-morale ale
mate neregulate pe teritor grecesc, împrumut naţional de 20 milione draohme*
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma oreştinului drept-^redinoios. Aoâsta este o
A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Yiena cu scopul perfid, de-a provoca ărăşî mică cărticea, de 16 pag. în format fârte
Tuchlauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de turburărî. Ba o f6ia din Constan- Dare de semă şi mulţămită publică. mic. Conţine oâteva rugăoiuni. E potrivită
fotografare, articolele sale necesare pentru a fo tinopol afirmă, că armatele turcesc! a se da ca premii şcolarilor începători, pro
tografa. La carere trimite liste ilustrate conţi au ocupat la vechia graniţă astfel Listele contribuirilor pentru fondul „Ren-
nând preţurile. ninnei Femeilor Române" din comitatul curând mai multe esemplare de-odată, oăol
de puncte strategice, cari la cas de altfel nu se rentâză. Preţul unui esemplar
continaarea răsboiului, le uşurăză în Hunedorei. 5 cr.
Curţile cu juraţi .şi Saşii. Pro mod vădit ocuparea oraşului Lamia (Urmare).
iectul despre curţile ou juraţi, care se des- şi încunjurarea armatei grecesc! dela
Pe lista Nr. 89 a contribuit d-1 George
bate tocmai acum în dieta ungurâscă i-a Termopile, Şi din contră trupele ULTIME SCIRL
Lazar advooat în Vinga 10 fi.
pus şi pe Seşii guvernamentali în mare grecesc! dela Lamia se află într’o
Pe lista Nr. 156 (oolectantă d ra Elena. Berlin, 27 Maiu. Ambasadorii
îngrijire. Văd şi ei că aoest proiect de stare atât dn ticălâsă, încât soldaţii Petraşcu, Sibiin): Elena PetrBşcu 10 fl., Es- din Constantinopol au discutat asu
lege este o prospătă lovitură contra naţio deserteză mereu fugind acasă. Mai celenţa Sa Metropolitul Miron Romanul, pra despăgubirei, ce ar fi se dea
nalităţilor nemaghiare şi a limb&i lor. adauge la tăte acestea demonstra- lulius Schaeffer câte 5 fl., Dr. Ootavian Grecia Turciei. O parte dintre ei au
„Sieb. d. Tageblatt de erl aduoe ţiunile din Atena îndreptate contra Russu, A. Lebu câte 3 fl., Dr. O. Diaoo- fost pentru suma de 5 miliâne lire.
u
soirea, că Saşii guvernamentali iau şi ei principelui moştenitor Constantin şi novieh, I. Russu, Sabina Brote oâte 2 fl., alta pentru 8 milione lire. Proiectul
posiţiă contra acestui proiect. Iu 25 Maiă a dinastiei, şi vei vede icona tristă Mari* Cioban 1 fl. 20 or., N. N., N. Cris- de a-se înfiinţa o datoria publica
n. s’a ţinut în Sibiiu o întrunire a comi a stărilor grecesc!. tea, C. Boiu, Corneliu Aiser, Popesou, Le- sub administraţia internaţională a
tetului districtual al cercurilor electorale Atitudinea puterilor faţă cu di tiţia Baloga, Dr. Amos Frâncu, Elena Lu- Europei, a întâmpinat resistenţă din
Sibiiene, care luând în seriosă cumpănire ferendul acut dintre Grecia si Turcia cuţia, Constanţa Balint, I. Petraşcu, Nie. partea Rusiei. In schimb înse am
perioulul ce-1 învolvă numitul proiect pen
încă este de natură a descuraja pe Togan, A. Henzel câte 1 fl., la olaltă 45 basadorul rus Nelidov a făcut pro
tru „libertatea şi îndreptăţirea" naţionali
Grec!. Faptul, că Sultanul s’a adre fl. 20 or. punerea, ca Rusia se ia pe sâma sa
tăţilor, a luat o reeoluţiune, prin care sat în timpul din urmă împăratului despăgubirea, ce are s’o plătescă
Pe lista Nr. 152 (coleotaută d-na Re
enunţă, că deputaţii saşi, oarî stau pe basa ’Wilhelm cerendu-i sfatul şi protecţia, gina Dragomir, Gurasada): Regina Drago- Grecia şi se scadă acâstă sumă din
programului poporal săsesc, nu pot st! vo
dovedesce în mod neîndoios, că Ger mir, Aurelia Luoh câte 1 fl., Emilia Iacob, datoria, pe care trebue se i-o plă-
teze pentru acest proiect. Resoluţiunea e mo mania nu se portă de loc cu sim tâscă Pbrta. In acest cas Rusia încă
tivată ou punctul 4 diu acest program, patia faţă de causa elina, ba din Valeria Luoh, Ioaniobiu Luoh, loau Olariu, îşî va da consimţământul la înfiin
prin care se cere oombaterea orî-cărei res- Mat’lda Olariu. Arinţ,a Stanoa, I. Valeriu
contră, influenţei ei hotărîtâre au Iacob, Longin Popa, Dragomir Mihăilâ oâte ţarea unei datorii publice.
tricţiunl a „libertăţii şi îndreptăţirii , oe de-a mulţămi Grecii în mare parte
41
oompete naţionalităţilor. înstrăinarea puterilor de catra ei, er 50 or., Romul Iacob, N. N. oâte 30 or., Lamia, 27 Maiu. Mai multe sute
Petru lujan, Haida Iuon câte 20 or., la de Ghîrgizî au violat zona neutră.
pe de altă parte încuragiarea Tur olaltă 7 fl. 50 or.
cilor prin atitudinea duşmănosă chiar Gendarraeria grecâscă i-a pus pe*'
Pacea erăşi ameninţată. Pe lista Nr. 71 (oolectantă d-na Cor fuga. Principele moştenitor ă pro
a câtor-va dintre ele faţă de Grecia.
nelia Hăngânuţiu (în Borgo-Prund): Cor testat în mod energic contra aces
Pacea între Grecia şi Turcia nu Numai astfel se pbte esplica ali nelia Dăngănuţiu 2 fl., Raveea Monde, Mă tei călcări a armistiţiului.
cs’a încheiat încă, ba din t6te sem pirea obstinată a Sultanului la con- ria Candale oâte 1 fl,, "Wil. Liebermaun,
nele, ce se arată, e forte puţină spe diţiunea desfiinţării capitulaţiunilor pen Luoreţia Suoeava, Maria Bosga, Maria Ylad,
ranţă de a-se încheia curând. Se tru supuşii Grec! ai imperiului oto Robi Daibuoat câte 50 or., la olaltă 6 fl. D I V E R S E .
pare, că Turcia n’are gând serios man. Germaniei i-ar conveni acesta 50 or. Oraşul cel mai pliu de fum din tâtă
de-a primi basele principiare stato- măsură, căcî i-ar place să vadă pe Pe lista Nr. 128 (oolectantă d-na Ana lumea e de sigur oraşul engles Sheffield,
rite de puteri şi comunicate ei prin Grec! isgoniţ! din pieţele comerciu- Filip în Abrud): Ana Pilip 5 fl. 50 or., al cărui aer veolnio întuneoat a ajuns
răspunsul ambasadorilor din Con- lui Oriental, ca să le ocupe ea locul. Auraria 5 fl., Elvira Pop, Silvia Cirlea proverbial în Anglia. Un medio în
stantinopol, de care am făcut amin Tot din acest punct de vedere Ger oâte 3 fl., Candin David, Alex. Maoaveiu, sărcinat cu o anchetă de igienă publică a
tire în numărul nostru de ierî. mania a făcut tot ce i-a stat în pu Dr. Bonfiniu, Cornelia Danoiu câte 2 fl., înaintat serviciului sanitar al oraşului un
tinţă, ca Turcia, în decursul răsbo
Din potrivă, Turcia îşi continuă Sofia Chirtop 1 fl. 50 or., Aurelia Popa, raport fârte interesant. In Sheffield se con
mereu înarmările, şi în credinţa, că iului, să espulseze pe supuşii Greci. Maria David, Aviron Maoaveiu, Silviu La sumă de an 1500.000 de tone de cărbuni
va putâ din nou se provbce isbuc- Dâr planul acesta — pe cum sciut zar, Silvia Popovioiu, Elena Baritiu, Lud- pe o suprafaţă de 75 km. p. Cărbunii con
nirea ostilităţilor, a însărcinat pe este — n’a reuşit, fiind-că ambasa mila Dr8ia, Ana Lobontiu, Ana Ada, Teo- ţin puciosă, care la arderea o&rbunilor se
Edbem-paşa se tracteze direct cu dorul frances a protestat la Pârtă fii Faur, Samuil David câte 1 fl., Elena ridică în atmosferă şi aoi dând de umeflâlă
Grecia. Ne este cunoscut şi aceea, contra acestei măsurî arbitrare, fă- Maoaveiu, I. Maoaveiu, Sofia Thiulesou, se preface în acoid sulfuric, pe careplâia îl
că guvernul grecesc n’a voit se pri cendu-o să amâne esecutarea acestui Măriţi Steavu, Ana Steavu, Luoreţia Ada- trimite âr la pământ. In fiăoare an 37.500
mâscă acâstă recomandaţia, ci în- ordin pănă ia 25 Maiu, — când deja mOvieiu oâte 50 or., la olaltă 40 fl. tone de acoid sulfurio cad astfel pe supra
credinţându-şî sdrtea şi ocrotirea răsboiul era terminat. ■ ■■■■■' ....................... (Va urma.) oraşului, oeea oe faoe 500 tone de km.
faţa
intereselor sale puterilor, aşteptă Atitudinea nasinceră a Germa pătrat. In Londra se consumă tot atâţia
mântuirea dela buna chibzuinţă a niei a iritat şi pe Engles! ale căror L S 4 e r a tu b* ă. cărbuni pe o suprafaţă aprope de opt ori
acestora, rugându-le tot-odată se gră- foi resping unanim condiţiunea Tur In editura „Tipografiei", societate pe luai mare deoât în Sheffield. Iu Londra
bescă cu tratările, ca nu cum-va ciei privitore la desfiinţarea capitu- aoţiunl în Sibiiu, a apărut: Reprivire, pri oad pe an 56 de tone de aooid sulfurio pă
7
Turcii setoşî de victorii se înoepă iaţiilor, şi cer, ca flota englesă să mul artioul din scrierile publicate de oele- fiă-care km. pătrat. Preoum vedem Londra,
erăşi a-se juca de-a resboiul. blocheze Volo şi Salonichi. brul filosof german Max Nordau, sub tit
Astfel se presentă situaţia în care nu e un oraş renumit prin oondiţiunils
Se nasce acum întrebarea, decă lul: „Parodoxe sociologice . Traduoere de sale igienice, este încă un raiu în compa-
44
va succede puterilor a îndupleca pe ajunul încheiării păcii. Rosmarin, Preţul 20. raţiă ou Sheffield.
* * * i
Glume. Asigurat. Tatăl (cătră peţi
torul fiicei sale): E drept, oă fiioă-mea înoă
Că mitr. ŞuluţiQ i-a dat 100 fl. spese la Oluşiu în număr oât se pote de mare gesilor a dojenib’o aspru pentru purtarea
nu scie fierbe, der în sohimb are diploma
44
de oălătoriă, e adevărat; i-a dat nu numai spre a-şl aduoe omagiile Monarchului, no lor în revoluţiune . de medio şi dâoă d-tale îţi strică stomaoul
d-lui Axentie, ci şi altora, oarî i-au cerut. bilimea a strălucit prin absenţa sa. ou bucatele, fi sigur, oă ea te va vindeoa.
Nu soiu oe „înţelepciune" a fost a
I-a dat d-lui Axent'e şi cu alte ooasiunî, Efcă ce dioe d-nul Urmossy la pa îmbrăoa pe poliţişti în haine oivile, ca să *
anume când a călătorit la Yiena 100 fl. gina 101: Leac iun. — Cum se faoe prietine,
se audă strigându-se şi „âljen" ; dâr oă din
oă soţia ta, oare pănă aoum vorbea aşa
Peste tot mitr. Şuluţiii avea să ’şl bage „Aparatul oficios tâte le-a pus în miş partea mitropolitului Şuluţiii a fost o idee de multe, aoum de-odată a devenit atât
mâna adese şi afund în pungă, mai ales
care, ca să fiă primirea oât se pote de stră- forte înţelâptă, când a pus la cale o depu- de tăcută? — l-am oetit, frate, un disours
când oălătoriau deputaţiunî în oausă na
lnoită, căci resultatul călătoriei atârna de taţiune atât de grandiosă, mai ales că i-a al unui filosof renumit, în oare el oonstată,
ţională la Yiena. oă bâtrâneţn faoe pe om guraliv.
acolo, oe ţinută va arăta oapitala. Marea scris lui lanou: „Adăţl pe vitejii şi cre-
Am vorbit la acest loc şi despre pa- mulţime a poliţiştilor, îmbrăcaţi în civil, dinoioşii tăi „Moţi" aici în oapitala ţării,
Proprietar:
sagiul din broşura d-lui Axentie, anume strigau cu gura plină „să trăiâsoă suita îm- oa să-i vadă Ungurii, cine au fost aoeia, Aurel Mureşfauu.
din motiv, oa nu care cumva să vină mai pârătâscă", oare mai mult fugea, decât care la anul 1848 şi-au închinat viaţa pen Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
14
târcjiu vre-un „binevoitor al metropolita- mergea, în frunte ou arehiduoele Albreoht. tru patriă şi Tron" este ooustatat.
lui Şuluţiîi şi să facă oapital dintr’o frasă, La oapul cetăţii toţi, împreună ou împă
despre oare însuşi d-1 Axentie la pag. 73 ratul, s’au suit călare şi astfel au mers în Astfel s’a întâmplat, de lanou a dus
(jice: „Dâoă greşe3o, rog pe Dumnecjeu să galop pănă la biserica din piaţă, se temeau ou sine la Oluşiu sub conducerea adjutan * Pentru fumătorii fle ţigăriî
44
mă ierte . a merge în pas; stradele erau ocupate de tului său Clemente Aiudean, a tribunilor '<5
Andreioa şi Ooroheş, 50 călăreţi, mare parte Eh
Soopu! scrierii mele nu e d’a mă tabăra funoţionarilor, cari au fost oomandaţl I—I
Câmpănari. Aceştia au încuujurat suita îm-
ocupa, ou atât mai puţin, d’a combate acolo, împreună cu tinerimea celor trei in este cea mai curată, subţire şi totuşi tare
părătâscă, şi cu toţii călare în galop — Ps
broşura d-lui Axentie, oi scrierea mea este stitute soolare. Nici oea mai mică urmă de o Hârtia, cLe ţigrări,
nu „de frioă", ci cu mândria — au întrat
îndreptată în oontrn neadevărurilor cuprinse însufleţire nu se vedea, şi a fost o idee <1 fără glicerină.
44
în „istoria d-lui Urmossy privitore la înţelâptă a îmbrăca pe poliţişti în haine în Oluşiu. i—i Patent 3 cr., Glub-Exquisit 2 şi 10 cr.
persona mitropolitului Şuluţiii şi la per- oiyile, cei puţin s’a aucjifc şi „eljen", când Cel puţin, dâoă n’a fost cine să strige Eh- Se află şi tuburi de ţigări din bărtiă
<1
s6na mea. au întrat. Sera a fost represenbaţiă festivă „eljen", au fost oine să strige puternice: CLUB.
„să trăiâscă".
Aici e looul să observ că, deşi guver în teatru. Aristocraţia — clasa proprieta 3 Yenţhtre eu gros la
(Va urma.) h-i
natorul principele Schwarzenberg, prin ape rilor — burgesimea mai independentă, s’a îuiius Fililiier Nachfolger,
*
lul său din 26 Iulie, provooase nobilimea depărtat din cetate, oa să pâtă scăpa di
(12) SSpkwov.
maghiară, oa în 2 August să se presenbeze naintea audienţei ofioiose. Deputuţiunea bur-
