Page 69 - 1897-05

MicîiMsa, AMiristoţiMî, „Oazeta" iese în na-care ii.
fi Tipografii Atoiiâmeme pentru Anstro-Dngarla:
Braşov piaţa ssapa fe30. Pe un an 12 A., pe şeao ioni
;
Sorison aeftawo&ta un at 6 fl. t pe trei luni 3 fl.
tztoiooa. -- Kftjmuiwipt?. at& s« N-rii de Dumlneoâ 2 B. pe an.
*«t,ornat. Pratru România si străinătate:
IX8ERAYE. so primaBC Ir. Adml- Pe un an 40 franol, pe şâs«
nistrKţiuns in Braijov iii ia ns- luni 20 fr., pe trei iunl 10 fr.
mătărole Birouri (ie sncnalurl: N-rii de Dumineoi. 8 franol.
In Viann: M. Duktn, Mnnch
tkhalck, Ruiolf of<mt, X. Qppelikt So prenumără la tăte ofleioie
W&obfoiţjor: Anton Opptlik» poştale din Intru «i din atară
Dannebcr, în Budapesta: 4. V. pi la dd. «oleotori.
Qoldbergyrg, ifakstcin liemat; în IMameitul ţeatru Brasor
Bueui'eaoi: .Igenct Hata», Sao- administraţiunea, piaţa mare,
eursaie de Seumanie: în Sara- târgul Inului Nr. 80 etagiu
btiifc,: Karoiyt <ti Utbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inssrţlunllor: o aerifv luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
<armond pe e soldim S or. ?i (2^-ujrn.er de JD-ULZ^Llz^ecău 20) Cu dusul în casă: Pe un an
30oi. timbru, pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dea?, dnpâ 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
iarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Eeoiame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. său 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 110—Anul LX. Braşov, Duminecă 18 (30) Mai 1897.

Iulia, care s’a recunoscut şi pe te­ întregitâre a Congresului autonomiei nului atentat, ce au încercat catolicii
N ă d ă j d u i m i renul dreptului public prin aceea, că catolice, la care au să ia parte. ungur! a-1 săvârşi faţă cu biserica
s’a înarticulat în legile ţărei. Şi cum credeţi, că s'a petrecut română unită. Protestat’au protopo­
Credeaţi, că cu legile de ma- Metropolia română a ajuns deci lucrul ? Intrebat’a cineva mai înainte piatele în Sinâdele lor, diecesele şi
ghiarisare, aduse în anii din urmă, cu totul independentă şi deosebită pe clerul şi poporul Metropoliei ro­ Consistoriele; protestat’au şi credin­
B’a încheiat cercul uneltirilor duş­ de biserica latină, de unde urmeză/ mâne unite neatârnate, dâcă voesc cioşii mirenî în memorabila confe-
mane în contra limbei şi a esisten- că ea are dreptul a-şî direge însa-şî se-ş! ia ca stăpân pe Primatele dela renţă, ţinută în Alba-Iulia la 1871
ţei nâstre naţionale? trebile sale dinăîntru, şi a nu suferi Strigoniu cu strălucita câtă a vlă­ 4icând, că „orî-ce hotărîrî ale Con­
Credeaţi, că s’a isprăvit lucra­ nici un amestec străin. Acâsta în dicilor săi unguresc!, şi să se bage gresului romano-catolic regnicolar,
rea de soboli, ce tinde la derîma- puterea drepturilor, ce şi-le-a păstrat slugi la staturile catolice din Ţâra sâu ale ierarebiei romano-catolice
rea aşe4ămintelor nâstre naţionale biserica la înebeiarea unirei cu bi­ ungurâscă, care vor compune dieta din Ungaria şi Transilvania, le de­
şi bisericesc!? serica Romei şi conform canânelor bisericâscă catolică în Budapesta? clară ca nule şi ca neesistente pen­
Dâcă aţ! crerţut astfel, aţî fost sale orientale, a organismului, ritu­ Nu numai, că nu i-au întrebat tru provincia Metropoliei unite de
în mare rătăcire! lui, disciplinei şi datinelor sale proprii. pe Românii uniţi, dâr băgându i în- Alba-Iulia cu episcopiile sale sufra-
44
încă de aci încolo ne aştăptă Ceea ce însă Metropolia română tr’o căldare cu biserica latină, i-au gane, cu întreg clerul şi poporul său .
nouă lovituri, dintre care cea mai unită n’a dobândit pănă acuma este pus de-odată sub porunca Primatelui I(lr toţi într’un glas au cerut convo­
mare şi cea mai cumplită va fi lo­ organisarea autonomiei ei pe te­ unguresc, ca ve4i Domne, să fiă şi carea Congresului deosebit şi neatâr­
vitura, ce se pregătesce, am pute meiul vechiului ei drept al sinoda- ei cbiămaţî la Congres şi între 201 nat al Metropoliei române unite!
4ice aşa numai pe tăcute şi pe ne­ lităţii. Cu alte cuvinte, nu s’a in­ de membri ai acestuia, să fiă şi Ro­ De atunci şi pănă astă4î a trecut
simţite, bisericei nâstre unite. trodus şi pentru biserica nâstră unită mânii uniţî representaţ! cu 27 de mai mult de un pătrar de veac. Pro­
Mulţi dintre cetitorii noştri de ceea ce au protestanţii, fraţii noştri voturi preoţesc! şi mirene. iectul de statut, botărît de Congresul
Duminecă se vor minuna de aceste gr. or., ba chiar şi catolicii din Ar­ P6te se-ş! încbipuâscă acum or! catolic, n’a fost aprobat de Maiestatea
cuvinte ale nâstre, care le arată o deal, ca adecă la administrarea bi­ şi cine, ce va să 4ioă un congres Sa, mai vârtos din causa neînţelege­
primejdiă atât de mare şi amenin- sericei să ia parte după anumite bisericesc, care ar avâ să hotărescă rilor dintre popimea catolică şi guvern
ţătâre. orânduielî şi mirenii. în tâte afacerile autonomice şi de Acum se încăl4esce din nou plăcinta.
Cum se pâte, vor 4i° e e b ca Nu voim să cercetăm aici de administraţiune şi ale bisericei ro­ In doue-4ecî şi cinci de an! a lucrat
Metropolia română unită să stea deo­ ce Românii uniţi n'au putut să do- mâne unite c’o majoritate de 174 vo­ guvernul, au lucrat şi vlădicii cato­
dată la marginea unei prăpăstii? bândescă în privinţa acesta măcar turi streine faţa cu 27 voturi române ! lici. Ce au lucrat, vedem, căci din
Acestă biserică nu are credincioşi, atâta, cât au dobândit fraţii lor Dâr decă vom mai arăta, cam nou se va conchiăma Congresul ca­
nu are cler şi popor, cat! să fi ve- gr. or., şi decă e numai vina îm­ în ce chip au alcătuit catolicii un­ tolicilor peste vre-o cinci lunî, şi
gbiat neobosit asupra intereselor de prejurărilor, or! şi vina lor, că as- gur! statutul dela 1871? preaînalta resoluţiune, prin care se
viăţă ale ei? Cum se păte dăr, ca tă4î nu se bucură de un congres Pentru a4b spaţiul fiind prea dispune acesta, ordonă ca alegerile
ea să fi ajuns de-odată într’un aşa bisericesc propriu. strimt, ne mărginim a aminti numai, se se facă ârăşî ca la 1870, adecă
mare pericol? E vorba însă acum, că ceea ce că acel Congres catolic unguresc fiind traşi şi Românii uniţî în, cer­
Stă tot întrebări, ce sunt la loc n’au Românii uniţî, să se dea bise­ şî-a arogat între altele dreptul, de-a cul Congresului.
şi la care a răspunde nu este tocmai ricei catolice unguresc!, adecă se se dispune după plac şi asupra învăţă­ Catolicii unguri, în cei două-
aşa uşor, fiind-că puţin! sunt, car! organiseze autonomia ei cam în ace­ mântului nostru confesional, ames- 4ecî şi cinci de an! trecuţi au con­
să cunâscă, ce sunt în stare să pro­ laşi mod, cum s’a organisat autono­ tecându-se în tâte trebile lui şi ajun­ tinuat lucrarea lor ascunsă de so­
ducă vlădicii unguri catolic! şi iesui- mia celorlalte confesiuni, adecă pe gând astfel să fiă cel mai înalt for bol! pentru surparea neatârnării
ţii de tâtâ pănura în lucrarea lor basa unui statut organic, care să fie pentru senatele române diecesane şi Metropoliei române unite. Pe faţă
ascunsă de soboli. la rândul său aprobat şi întărit de protopopescî; mai departe, că sub ei s’au arătat mai prietinoşî cătră
Este o istoriă întrăgă de unel­ Maiestatea Sa pe calea obicinuită masca controlei vrâ să dispună chiar arebiereii noştri uniţî, i-au chiămat
tiri şi încercări, începând dela ac­ legiuitâre. şi asupra fondurilor diecesane şi la sfătuirile lor şi şî-au schimbat şi
tul unirei din anul 1698, care tote Planul de-a organisa autonomia scolastice şi să decreteze contribuţii tactica, punând la ordinea 4il©i ces ‘
au urmărit şi urmăresc scopul de-a bisericei catolice unguresc! nu este asupra episcopilor român! uniţi şi a tiunea regulării congruei, care avea
face să îngenunche biserica ro­ nou, ci s’a urzit încă pe timpul mi­ credincioşilor din diecesele lor; că se fiă rîma, cu care se prindă mai
mână unită dinaintea bisericei cato­ nistrului de culte Eâtvos, curând sub cuvânt de supravegbiare vrâ să uşor în undiţă pe uniţî.
lice unguresc!, ba mai mult chiar: după înfiinţarea dualismului pe la se amestece în tâte trebile diece­ Planul a rămas însă neschim­
de-a o contopi cu totul în acesta anul 1869. sane, protopopescî şi parocbiale ; că, bat. Este planul diavolesc de-a des­
din urmă. La 1870—71 s’a şi întrunit un în fine, chiar şi în certele parochia- fiinţa naţionalitatea română a uni­
Nu voim să facem aici istori­ congres catolic la Budapesta cu sco­ nilor cu preotul se pâte amesteca. ţilor prin contopirea bisericei lor cu
cul suferinţelor şi al desamăgirilor pul de a se sfătui asupra unui sta­ Chiar şi numai cele înşirate mai biserica ungurescă.
Românilor uniţi. Vom spune numai, tut de organisare a „autonomiei sus sunt de ajuns, ca să înţelâgă Criminala încercare, nădăjduim
44
că după multe lupte şi grele încer­ catolicilor din Ungaria . In Martie orî-ce Român, de ce la 1870/71 a în Dumne4eul Românilor, va afla
cări, ei au isbutit a face să se . re- 1871 s’au pregătit şi s’au votat aceste răsunat dela un colţ la altul al Me­ în piciâre pe toţi credincioşii urmaş!
G
cunâscă neatârnarea bisericei lor, statute, în care se 4i © $i se stato- tropoliei române unite glasul de pro­ ai lui Şincai şi Clain, botârîţ! de
înfiinţând u-se în anii cinc!-4ecî pro­ resce, că şi Archidiecesa şi Diece- testare al obscei credincioşilor în a-şî apăra independenţa bisericii lor
vincia lor metropolitană de Alba- seel române greco-unite fac parte potriva cutezatului amestec şi a hai­ naţionale!

FOILETONUL „GAZ. TRANS“ Băile aceste sunt situate într’un ţinut sunt isvorele dela Sângeorgiul român, Va­ resultate sunt espuse în două broşuri sorise
curat românesc şi sunt proprietatea co­ lea Vinului, Anieş (Dombhat), scalda An­ de dânşii.
roman, munei românesc! Sângeorgib. tonia, etc. Să mai află şi în alte localităţi încă înainte de an. 1848, isvorele
In timpul din urmă, de vre-o 15 ani, precum la Uva-mare, Parva (seu Lunca
lângă Năseud, în Transilvania, aceste erau întrebuinţate ca scalde (băi);
aceste ape au început a fi forte mult cău­ Vinului), la Rocna nouă etc., aceste din
de I. Moisilti. erau însă într’o stare fârte primitivă. Abia
tate. S’a format şi o societată românesoă urmă însă numai de însemnătate locală.
I. Apele minerale dela Sângeorgiul român, K la an. 1858 s’au întocmit băile dela Sân-
pe acţii sub numele de „Z7e6e , care a re- Din aceste s’au analişat numai apele celor
însemnătatea lor. georgib; s’a făcut o conducere potrivită a
înoit băile, a regulat locul dela isvoră şi trei d’intâih şi la aceste s’au construit sta­
In partea nord-vestică a Transilvaniei, apei, s’a zidit o soăldătore de lemn cu opt
a clădit încă un nou hotel, s’au plantat bilimentele necesare pentru băut şi scăldat.
în districtul numit Bistriţa-Năsăud, pe ro­ cabinete pentru băile calde şi un basin
alee nouă, — cu un cuvânt s’a înfrumseţat Isvârele aceste sunt cunoscute în literatura
mantica vale a Someşului-mare, se află o pentru cele reci, cu două despărţăminte,
şi îmbunătăţit totul. balneologică încă dela sfîrşitul secolului
mulţime de isvoră de ape minerale reci, unul pentru femei şi altul pentru bărbaţi,
Recomandăm cu dinadinsul visitarea trecut, deşi notiţăle istorice, ce le avem
cunoscute sub numele de apele minerale dela cu câte un duş. In anul 1857 se zidise o
acestor băi fiă-cărui Român, căci pe lângă despre Rocna şi relaţiunile geologice din
Sângeorgiu (Anieş şi Yalea Vinului). sală pentru beut cu două odăi. La 1860
sănătatea perdută va găsi şi o vieţă plă­ giur şi a unor isvoră, ne îndreptăţesc a
Aceste isvoră de o escelentă infiuinţă isvorele dela Sângeorgiu se foloseau atât
cută şi liniştită — neturburată de ura de crede, că cel puţin unele dintr’ânsele tre-
vindecătore, se întrebuinţeză de mai bine pentru beut cât şi pentru scăldat. Atunci
rassă, cum se întâmplă la băile străine din bue să fiă fost cunoscute deja mai înainte.
de 40 ani ca scăldl (băi) şi pentru băut se clădi şi un coridor frumos pentru plim­
Transilvania, — comoditate, un traiu ieftin,
de cătră bolnavii nu numai din aprope Cele d’intâib note ni-le dă Friedwalsky bare, care ou timpul se mări şi esistă şi
inimi bune şi deschise printre âspeţii şi
întregă Transilvania, ci din Bucovina şi despre Rocna şi Mattyus despre Sângeorgib. astâdl reînoit şi modificat. Pe vârful dea­
poporaţiunea de-acolo.
Moldova. Aceste ape minerale sunt de o Lucrările acestora se mărginesc, afară de lului conic, de unde es isvârele, se ridică
bunătate neîntrecută nici chiar de apele II. Istoricul băilor. Societatea pe acţii „Hebe“. descrierea acestor localităţi, numai la ară­ un frumos chioşc, care asemenea esistă şi
dela Vichv, Bilin, Selters seu Gleichenberg; Isvorele minerale din acest ţinut ro­ tarea corpurilor solide, ce conţin aceste astăcji; er complecsul întreg, ce aparţine
numai că apele dela Sângeorgiul-românesc mânesc sunt multe la număr. Oâte-va din ape. In al doilea deceniu a sutei presente, proprietăţii băilor, s’a încungiurat cu un
nu şl-au câştigat încă un renume ca cele cele mai principale s’au analişat chimice doi balneologl transilvăneni au făcut scru­ zid de petră plantându-se locul închis cu
străine* fiind puţin cunoscute de public. şi din punct de vedere vindecător. Astfel tări scientifice mai aprofundate, ale căror arbori şi fâcându-se alee.