Page 7 - 1897-05
P. 7

Nr. 96.—1897.                                                  GAZETA TRANSILVANIEI                                                                                 Pagina 3


      peste  alte  trei  luni  nu  se  va  insinua  la   Eteria  naţională  (Ethnike  Heteria),  şi  oă  înoredinţeză  interesele  Greciei  pazei   (Strada  Şelari  18).  Este  un  op  de  mar
                                                                                                                                                                                           6
      serviciu,  diurnistul  îşî  perde  postul.  După  oare  este  condusă  de  bărbaţi  cu  sentimente  puterilor".                           valâre  pentru  fiă-oare  om  cu  carte,  dâr
       10  anî,  dâcă  nu  mai  pâte  servi,  pritnesoe  monarchioe,  a  vădut  pericolul  aoestor  unel­              *                        mai  ales  pentru  preoţi  şi  învăţători.  D-l
       o  pensiă  de  100  fl.  anual.  După  25  de  ani  tiri  şi  şi-a  dat  tâte  silinţele  să  pună  stavilă   In  camera  italicmă.  Ministrul  afaoerilor  Y.  Gr.  Borgovan,  cunoscut  publioului  din
      de  serviciu  200  fl.,  după  40  de  anî  300  fl.  mişcărilor  antidinastice  între  massele  popo­  străine  a  deolarat  oă  tote  puterile  ‘au  pro­  numerâsele  sale  sorierî  pedagogice,  a  soiut
      pensiă.  Diurnistul  pâte  fi  dimisionat,  dâcă  rului.  Se  sperâză  deci,  că  esisteuţa  dinas­
                                                                                                  pus  mediaţiunea  lor  Greoiei,  oare  a  pri-  să  ouprindă  în  acâstă  broşară  un  bogat
      nu  se  întâmplă  din  vina  lui,  numai  în  urma  tiei va eşi neştirbită din criza de faţă.  mit’o.  Credincios  politicei  concertului  eu-  material,  spunând  în  mod  oonois,  dâr  clar
      unei  abflioerl  de  o  lună,  care  să  pâle  face                 *                       ropen,  de  care  aoum  mai  puţin  deoât  ori  esenţa  diferitelor  sisteme  de  educaţiune  din
      numai din motive fundate eto.
                                                                   Situaţia în Epir.              când,  nu  are  motiv  de  a  se  depărta,  gu­  timpurile  vechi  şi  nouă  la  singuraticele  po-
            Nouă  mărci  poştale.  Cu  începutul  anu­    Corespondentul  din  Atena  a  fliarului   vernul  ia  parte  la  aoeste  negociărî,  şi  ani­  pâră.  Asupra  acestei  valorâse  cărţi  atra­
      lui  viitor,  1898,  se  vor  pune  în  ciroulaţiune  „Epoca"  comunică  următorele  privitor  la   mat  de  aoest  spirit  biue-voitor  de  împă-  gem  atenţiunea  cărturarilor  români,  mai
      nouă  mărci  poştale,  având  acelaşi  format,  luptele din Epir:                           oiuire  oătre  Grecia,  oare  a  dictat  purtarea  ales  a  celor  ce  au  a  face  ou  pedagogia.
      ca  şi  cele  da  ac)I,  desemnul  însă  va  fi  alt­  De  mai  multe  dile  întrâga  armată  gre-   sa,  îşi  va  da  tâte  silinţele  pentru  ca  prin  Preţul  3  lei.  Se  pâte  prooura  şi  prin  admi­
      fel  şi  valârea  va  fi  socotită  după  valuta  oâscă  care  se  afla  în  Epir  s’a  ooncentrat   mediaţiunea  şi  printr’o  pao9  onoribilă,  să  nistraţia d'arului nostru.
      coronelor.                                    în  Arta.  Poporul  grecesc,  oăruia  rău  sg  se  pună  capăt  unei  situaţiunl,  care,  în  in­
                                                    face  că  nu  ’i  se  comunică  la  timp  şi  în-   teresul  Europei  şi  al  civilizaţiei,  nu  s’ar
            Fometea  în  Indii.  Veştile  din  Indii,  din  frîngerile  ce  suferă  armata  grâoă  nu  pri­  pute prelungi fără primejdii nonă şi grave.
                                                    cepe  înoâ  pentru  ce  s’a  retras  armata  din                                                         ULTIME SOIRI
      acel  leagăn  al  lumei,  sunt  din  oele  mai  în-
                                                    Epir.  I-8’au  anunţat,  tot  victorii  şi  acum,
      grozitâre.  Indienii,  aşa  de  sobri  de  felul  de-o  dată,  află  oă  armata  s’a  întors.  Pen-      ¥ a r i c t a t e.                    Viena,  12  Maiu.  Ambasadorii  tu­
      lor.  mor  cu  miliânele  de  fâtne,  nu  numai  tru-ce? întrâbă el. Ear trădare şi acolo?                                                turor  puterilor  s’au  înţeles  asupra;
      că  nu  mai  exportâză  cereale.  După  cum        Adevărul  este,  oă  armata  greoâsoă  nu     Eroi  salvatori  la  catastrofa  din  Paris  mijlocirei  de  pace.  Ei  sunt  de  pă­
      spune  d.  E.  Lacordaire,  în  ultimul  număr   a  mai  putut  resista  ataourile  forţelor  tur­  Ei  sunt  fârt8  numeroşi.  Iu  mijlocul  emo-  rere,  că  cel  mai  bun  lucru  ar  fi,
                                                    ceşti.
      al  revistei  Bevue  des  JRevues,  scenele  de                                             ţiunei  nimeni  nu  se  gândesoe  în  de-ajuns  d6că  Turcii  ar  deşerta  imediat  Tessa-
      grozăvie,  a  fâmetei,  în  acea  splendidă  ţâră   Lupta  ce  a’a  dat  în  d’-ua  A®  20  Aprilie   la  dânşii.  Şi  apoi  mulţi  din  ei  au  dispărut  lia.  Guvernul  grecesc  stărue  mult
                                                    la  Peute-Pigadia  a  fost  decisivă.  Grecii
      de  peste  ooeane,  sunt  nn'ce.  Viata  Indie­                                             prin  oartierile  lor  —  oine  soiă  prin  ce  colţ  de-a  dobeadi  retragerea  trupelor  oto­
                                                    aveau  acolo  vre-o  8000  infanterişti  şi  15
      nilor  depinde  numai  de  plâie.  Dâoă  na                                                 al  Parisului  —  o  modestie  care  în  asemenea  mane de pe teritoriul Greciei.
                                                    piese de artilerie.
      plouă,  miliâne  de  omeni  snnfc  oondamnaţl
                                                         Piua  de  20  Aprilie  v.  pănă  spre  sâră  momente e de blamat.                           Constantinopol,  12  Maiu.  Porta
      la  morte.  Şi  dâoă  sunt  regiuni  unde  seoeta   a  trecut  mai  fără  vre-un  incident  remarca­
      grozavă  nu  e  aşa  întinsă,  nu  se  pot  locui,  bil.  Greoii  ooupau  positiunl  bone  în  ju­  Totuşi  numele  unora  s’a  aflat  şi  din­  nu  se  învoesce  de-a  deşerta  Tessalia,
                                                                                                  tre  aoeştia  un  lucrător  tiniohigiu,  anume   d6r  e  dispusă,  ca  pănă  la  încheiarea
      căoî  clima  e  mortală,  La  acest  popor  180  rul  Pente-Pigadia,  de  unde  întreţiuâu  un
                                                    foc rar cu Turcii din acâstă redută.          Piquet,  va  căpăta  de  sigur  oel  diutâiu  me­  păcii  se-şî  concentreze  tdte  trupele
      milione  de  suflete  nu  se  hrănesc  de  cât                                              dalia  de  sauvetage.  Oraul  acesta  de  20  ori   din Tessalia la Larissa.
      excluşivamente  cu  materii  vegetale  şi  prea    Spre  sâră  însă  —  se  vede  oă  Turcii
                                                    tot  ne  înserate  dan  atacurile  decisive  —  o  a  pătruns  în  mijlocul  flăcărilor,  scoţând
      puţin  lapte;  orî-ee  hrană  animală  sâu  chiar                                                                                              După  ce  trupele  grecesc!  vor
                                                    forţă  numărosă  de  infanteriă  turcă  atacă  o  când  vre-o  femeiă  leşinată,  când  vre-o  fată   pleca  din  insula  Creta,  vor  părăsi  şi
      ouă  ’l  îngreţoşâză:  80°/   din  populaţiunea
                              0                     Dosiţie  slab  apărată  de  Greci.  Lupta  înoepe.   cu  părul  aprins.  Şi  numai  când  fu  părăsit
      totală  t.răesee  numai  cu  cereale;  din  pri­  Peste  6000  turci  se  arată  pe  un  vîrf  de                                        flotele europene apele cretene.
                                                                                                  de  puteri,  sleit,  se  hotărî  să  se  retragă  şi
      mele  d'le  de  fâmete  aopste  milione  de  idea­  munte vecin şi în strigăte scoboră în vale.
                                                                                                  —  atunci  dispăru  în  mahalaua  lui.  A  tre­
      lişti  religioşi,  filosofici  şi  domestici,  mor   Focul  grecesc  continua  puternic  şi
      fără  chiar  să  cerşâsoă.  In  aceste  momente   repede,  căci  inimicul  se  apropia.  Turcii  ar   buit  ca  poliţia  să-l  afle,  prin  jocul  hazar­  D I V E R S E .
                                                    fi  suferit  mari  perderî,  dâr  din  fericire  dului  mai  mult,  pentru  ca  el  afli  să-şi  vadă
      ciuma  bubonică,  adusă  diu  China  bântue
                                                    pentru  ei  focul  artileriei  nu  ’i  putâ  atinge  tipărit  numele  ou  recunosoinţă,  în  tâte  ga­
      odată  cu  fometea  şi  cu  atât  mai  mult  ou                                                                                                Popovaţiunea Greciei.  După  ultima  nu­
                                                    din  oausa  situaţiei  terenului.  După  20  de   zetele  Parisului.  Alăturea  de  dânsul  mai
      oât  acea  nenorocită  popnlaţiune  numai  e   minute  —  erau  orele  5  —  focul  grecesc                                              mărare  a  poporaţinnei,  care  s’a  făcut  la
      de  oât  o  popnlaţiune  de  schelete  ambulante.  devine  mai  rar,  cel  tnrcsso  mai  des.  Greoii   sunt  citaţi  şi  alţi  bravf:  Gaumery  Vaudier,   anul  1889.  Grecia  are  2,1.88,000  locuitori,
                                                                                                 Troillet,  Monâgere,  Guzard,  Benoist,  Hmu-
      Astăflî.  dâoă  âre-oare  minune  mecanică  sâu   ’sî  părăsesc  posiţiile  pe  cari  le  ocupă  una                                     fără armata permanentă. Dâoă însă şi. acâsta
                                                    după  alta  numeroşii  turoî,  oarî  apăreau  de  blot ş. a.                               3e  adauge  la  numărul  locuitorilor,  atunci
      economică  ar  putea  săvîrşi  distribuirea  ce­
                                                    pretutindeni,  oe.  şi  cum  atunci  eşeau  din                                                             ;
      realelor  aduse  de  aiurea  în  Indii,  mulţi  ar                                               Dâr  în  Bfară  de  Piquet,  cel  despre  numărul  poporaţ uaei  se  urcă  la  2,217,000.
                                                    pământ.
      scăpa  de  mârte,  aşteptându-se  ploile  din                                               oara  gazatele  vorbeso  mai  mult,  este  un  Se’nţelege,  oă  aceştia  nu-s  toţi  urmaşi
                                                         La  orele  5‘/   se  suna  retragerea,  căci
                                                                     4
      Maih şi Iunie cari acolo aduc belşugul.       mai  totă  armata  grecâsoă  o  luă  la  fugă.   lucrător  Leon  Desiardins,  Omul  acesta  Des-  ai  vechilor  Elini.  Pe  la  sfârşitul  vâ-
                                                    Numai  vre-o  600  de  evzonl  s’&u  retras  în­  jardius  are  Ia  activul  său  o  mulţime  de  oului  al  6-îea  a  fost  inundată  Grecia,
            Deputat  spânzurat.  Deputatul  ungur
                                                    cet, în regulă, luptâudu-se.                  „scăpări".  Singur  doctorul  Livet.  oare  pansa  care  avea  o  populară  fârte  mică,  de  un
      Te-rczel  Lâszlo,  ales  în  cercul  Totis,  s’a
                                                        .Martori  oculari  străini  afirmă  că  Grecii  pe  "8  răniţi,  spune  oă  lui  i-a  adus  peste  element  slav.  Slavii  aceştia,  ou  timpul
      spenflurat  dile'.e  acestea.  El  era  un  moş   s’au  luptat  bine.  Totuşi  fuga  lor  a  fost  o   două-flecl  de  persâne  soâse  din  flăcări.  Dâr  s’au  asimilat  total  cu  Elinii,  primind  spiri-
      bătrân de 70 anî şi suferea de-o bâlă grea.   greşaîă.  Forţele  turoeştî  erau  mai  numă-   un  detaliu  dureros  în  oel  mai  înalt  grad  ritul şi cultura lor. Urmaşii Slavilor acum nu­
                                                    rose,  dâr  Grecii  aveau  posiţii  bune  şi  ou  o
            0  bună  locuinţă  pentru  familii?,  spre  resistenţă  mai  mare  pole  şi  ar  fl  menţinut   face  ca  omului  acesta  să  i-se  dea  o  deo­  mai  de  pe  părul  lor  blond  se  mai  pot  cu-
      stradă,  oonRtătătore  din  două  odăi,  bucă­  aoeste  posiţii,  dâcă  oum-va  nu  ar  fi  respins   sebită  atenţiune.  In  adevăr,  Leon  Desjar-  uosee,  astfel  întru  tote  sâmănă  Elinilor.
      tăria,  grădină  etc.  se  pâte  închiria  înce­  chiar pe inamioi.                        dins  după  oe  munci  din  răsputeri  oât  timp  Partea  ostică  a  Greciei  de  m'jloo  şi  insu"
      pând  din  fliua  de  St.-Mihaiu.  Locuinţa  se    Să  pare  însă,  că  soldatul  greo  îndată  dura  incendiul,  dispăru  îndată  oe  focul  îşi  lele  au  fost  împopulate  de  ooloniştl,  dâr
                                                    oe  suferă  primul  eşeo  nu  se  mai  gândeşte                                            pentru  aceea  n’au  avut  nici  o  influinţă
      află în Strada castelului Nr. 36.                                                          isprăvise opera.
                                                    la  resistenţă.  Căci  în  afară  că  s’a  retras
                                                                                                       Nimeni  nu-i  ounosoea  numele,  şi  în   asupra  Greoilor.  In  Greoia  au  mai  emigrat
            Concert.  Duminecă,  în  16  Maiu  n.  ca­  din  jurul  redutei  Pente-Pigadia,  ei  s’au  re­                                     după  aceea  şi  Italieni,  oarî  însă  au  fost
                                                    tras  şi  din  Comtzades  şi  din  Fdipiada  fără   mijlocul   emoţiunei   generale   nimeni   nu
      pela  orăşenâsoâ  va  da  un  concert  în  gră-
                                                    se  facă  o  singură  împuşcătură,  fără  să  aş­  putu  prinde  semnalmentele  sale.  A  doua   mai  resisbenţî  ca  Slavii,  deorece  şi  adl  se
      dina  dela  otel  „Pomul  verde".  La  oag,  dâcă
                                                    tepte un nou atao al Turcilor.               di  de  incendiu,  se  vădu,  pe  una  din  stra­  află  pe  insula  Naxos  locuitori,  cari  pe  ju­
      timpul  e  nefavorabil,  oonoertul  se  va  ţinâ
                                                         Acest  fapt  adevereşte  părerea  expri­  dele  Parisului,  un  om  sârăoăcios  îmbrăcat,   mătate  sunt  Greci,  âr  pe  jumătate  Italieni,
      în salonul din grădină.                       mată  asupra  diferenţei  dintre  soldatul  grec   prăpădit  de  ostenit,  care  făcea  gesturi  des­  In  vâoul  al  13  lea  a  început  emigrarea  Al­
                                                    şi oel turc:
            Pentru  amatorii  de  fotografie.  Aparate  de                                        perate  ţipând,  repediudu-se  spre  treoătorl,   banezilor  în  Grecia.  Aoeştia  au  ocupat  cu
                                                         Soldatul  turo  nu  se  repede  dâr  nioî
      -fotografie  pentrn  salon  şi  voiaj  forte  renumite;                                    luându-i  în  braţe  şi  voind  să  fugă  cu   deosebire  ţinuturile  neloouite  de  Greoi;  o
                                                    nu  se  retrage,  soldatul  greo  se  repede  or­
      anarate  pentru  fotografii  la  moment,  precum  şi                                                                                     parte  din  ei  s’au  grecisat,  âr  altă  parte  —
                                                    beşte, dâr se şi retrage.                     dânşii.
      tâte  articolele  necesare,  se  pot  procura  dela  A.                                                                                  şi  aceştia  sunt  mai  mulţi  —  au  rămas  cum
      MOLL  liferantul  curţii  c.  şi  r.  din  Viena,  Tuch-           *                             Arestat  de  sergent,  el  fu  condus  la   au  fost,  conservativi  îu  temperamentul  lor
      lauben  Nr.  9.  Manufactură  fotografică  iondată  la     Mijlocirea de pace.              post.  Aci  el  vorbea  mereu  de  incendiu,
      anul  1854.  La  cerere  liste  mari  ilustrate,  coţinend                                  striga  la  poliţişti  să  sară  în  flăcări,  să  scape   neîufrânat.  In  Grecia  au  mai  emigrat  şi
      preţurile gratis.                                  In  11  Maiu  la  4  6re  d.  a.  a  fost  âmenî. Fu lăsat în pace.                   câţl-va  Turci,  cu  deosebire  proprietari  de
                                                    predata  guvernului  grecesc  nota  mij-           A  doua  di  se  scula  liniştit:  Şi  liniştit   pământ,  dâr  aoeştia  ou  ocasiunea  răsboiu-
            Eesboiul turco-grecesc.                 locitore  a  puterilor.  Ea  este  de  urmă­  el  istorisi  ce  făcuse  la  inoendiul  din  str.   lui  pentru  independenţă  toţi  au  părăsit
                                                    torul cuprins:                                Goujon  şi  confruntat  cu  d-rul  Livet  soesta   Grecia.  Intre  munţii  de  mâd&-nâpte  şi  pe
            „Corresp.  politică*  află  din  Constanti-                                                                                         şesul  spre  Larissa  au  fost  oolouisaţl  mulţi
                                                          „Representanţii  Franoiei,  Angliei,  Ita­  recunoscu  intr’ensul  pe  bravul  din  ajun.
      nopol,  că  după  calculările  guvernului  tur-                                                                                           Români,  cari  pănă  afli  şi-au  conservat  oa-
                                                    liei,  Germaniei  şi  Anstro-Ungariei  însâroi-  Fu  întrebat  asupra  situaţiei  şi  declara  oă
      oeso,  cheltuelile  de  resboiu  ale  Turciei  se                                                                                         raoterul  de  rassă.  Cu  tâte  acestea,  partea
                                                    nâză  pe  representantul  Rusiei,  Onu,  ca  a  fără  lucru,  oă  n’are  unde  durmi.  D9  si­
      nroă  la  6—7  miliâne  lire  turoescî.  Se  orade,                                                                                       cea  mai  mare  a  poporaţiunii  îşi  trage  ori­
                                                    pe  decanul  corpului  diplomatic  în  Atena,  gur  ostenâla  nouţei  nedormite  şi  emoţiile
      că  plata  acestei  sume  se  va  cere  dela  Gre­                                                                                        ginea  dela  vechii  Elini,  acâsta  o  adeve-
                                                    de  a  declara  în  numele  guvernelor  lor,  oă  diu  ajun  îi  desechilibravă  pentru  un  mo­
      cia  în  anuităţi,  cari  ar  fi  a  se  asigura  prin                                                                                    resoe  construcţia  lor  oorporală,  naturelul
                                                    puterile  sunt  gata,  de  a  oferi  mijlocirea  ment oreerul.
      zălogirea  venitelor  Tessailei.  Pe  basa  aces­                                                                                         vioiu  şi  adevăratele  trăsuri  grecesol  ale
                                                    lor  cu  scop,  ca  să  se  dobândâsoă  un  armis­  Acum  de  sigur  el  nu  va  mai  muri  de
      tor  anuităţi  guvernul  turcesc  ar  putea  lua                                                                                          feţei.
                                                    tiţiu  şi  să  se  aplaneze  dificultăţile,  oe  esistă   fâme şi va avâ unde dormi.
       un  nou  împrumut,  care  ar  servi  pentru
                                                    adl  între  Grecia  şi  Turcia,  cu  oondiţiunea,   Şi se d' , oft nâmul eroilor a pierit!       Politeţă  prea  mare.  Regele  Oscar  al
                                                                                                              oe
      acoperirea cheltuelilor da răsboiîi.
                                                    ca  guvernul  greoeso  să  declare,  că  el  va                                             Svediei  trecu  odată  printr’un  orăşel,  oare
            AoeleiaşI  Oorrespondenţe  i-se  telegra-                                                  Incendiul  din  str.  Goujon  pe  lângă
                                                    prooede  la  rechemarea  trupelor  grecescî  din                                            era  împodobit  sărbatoresoe  şi  în  care  îi
      fâză  din  Londra,  oă  după  soirile  sosite  aici,                                        nenorocirea  ce  a  adus  de  &  fi  făcut  să
                                                    Creta.  şi  că  va  consimţi  în  mod  formal  la                                           atrase  atenţiunea  mai  ales  un  transparent
      ■corpul de espediiiune grscesc din Creta se va                                              piară  atâtea  suflete,  mai  are  meritul  de  a
                                                    autonomia  Cretei,  precum  şi,  că  va  primi                                              enorm.  Acesta  era  atârnat  la  o  casă  de  un
      reîntoroe  dala  insulă  în  Grecia  în  timp  de                                           ne  fi  arătat,  oă  abnegaţia  şi  desinteresarea
                                                    fără  nici  o  reservă  sfaturile,  ce  i-le  vor  da                                       aspect  pesomorît  şi  avea  inscripţia:  „Bine
       14 4ile.                                                                                   n’au  dispărut  cu  totul  de  pe  pământ.  Şi  în
                                                    puterile în interesul păcii".                                                               ai  venit  Majestate!"  —  Oe  casă  e  asta?
            Tot  „Corresp.  pol.   primesce  următorea                                            mijlooul  durerei  de  nespus,  şi  asta  e  o   întreba  Regele.  —  Este  puşcăria,  Majestate,
                             u
      eoire  din  Atena,  cu  privire  la  situaţia  de   Guvernul grecesc răspunse îndată  consolare.                             („Epoca")
                                                                                                                                                răspunse  un  oonsilier  comunal.  Regele  în-
       acolo:  S’a  dovedit  îa  mod  neîndoios,  oâ  cu următorea declarare:
                                                                                                                                                oepu  să  rîdă  şi-şi  luâ  rămas  bun  di°eud:
      ■agitaţiunea antidinastică în Grecia a fost fă­     „Guvernul  regesc,  luând  la  cunoscinţă           I s t e r a i M  p ă »            S’au cam întrecut cu politeţa!
       cută  mai  cu  sâmă  de  elemente  revoluţio­  declararea  representantului  Rusiei,  care  pro­
       nare  din  afară,  şi  că  mai  ales  reuniuni  se­  oede  în  numele  ambasadorilor  puterilor,  de-   Istoria  Pedagogiei.  Facem  ounosout
       creta  republicane  italiene  au  stăruit  în  olară,  că  prooede  la  rechiâmarea  trupelor,  cetitorilor, că Istoria Pedagogiei de V. Gr.
                                                                                                                                                 Proprietar: 3®*’. Am*el Murcşianu.
       Atena  şi  în  proviuciâ  să  răsţârne  dinastia  oe  se  află  în  insula  Creta,  că  consimte  în  Borgovan  a  eşit  deja  de  sub  tipar  în  edi­
       igreoâscă.                                   mod  formal  la  autonomia  insulei  Creta,   tura librăriei H, Steiuberg din BuourescI      Redactor respoasaîiil: Gtregoriu Maior.
                                                             j
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12