Page 70 - 1897-05
P. 70
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 110.—1897.
bri ai curţilor cu juraţi decât aceia ţiunî pentru încheierea păcii, a ce Ferdinand şi care umpluse tote inimele de
dintre cetăţeni, cari cunosc limba ma rut o sumedeniă de milione ca preţ bucuriă, n’a persistat. Deja erî (Joi) după
Instrucţiune militară ungurescă. ghiară în cetire şi scriere. Câţî-va din de despăgubire dela Grecia şi pe amiadl s’au manifestat simptome mai îngri-
De mare bucuria s’a umplut ârăşî tre deputaţii naţionalităţilor, car! s’au lângă acestea milidne Turcul rîv- j'tore. Spre sără ele s’au accentuat încă
Israilul unguresc. Ministrul de hon- rătăcit prin dieta din Pesta, s’au nesce ărăşî la Tesalia, pe care vo- mai mult.
vecfi, br. Fejervdry, a înaintat în şe sculat şi şi-au ridicat glasul contra esce s’o aibă de nou sub stăpâni Buletinul medical de erî, firele 9 şi
dinţa de Miercuri a dietei din Buda acestei măsuri nedrepte, cerând şter rea sa. Ocârmuirea grecescă din jum. săra, sună astfel:
pesta doue proiecte de lege, cari gerea ei. Şi ce gândiţi, că au făcut Atena a lăsat la bună chibzuinţă
9 6re şi jum. sera.
sunt considerate, ca o nouă isbândă deputaţii unguri? Când au aucfit, că puterilor mari europene să tracteze
„Temperatura mai ridicată decât la
a maghiarismului. Primul proiect vor- un Român şi doi Saşi au „cute cu Porta otomană asupra păcii, în- amiacţt, mai scăcţută însă decât la 5 dre.
besce despre institutele de crescere a zanţa de a-se ridica contra nedrep crec|ându-şî acestor puteri ocrotirea Pulsul bun şi regulat. Ore-care jenă
44
honvezilor, în înţelesul căruia Acade tăţii ce li-se face naţionalităţilor prin intereselor sale. Tdtă săptămâna respiratorie. Tuşea cătră sără mai frecu-
mia maghiară „Ludovica“ se intre- acestă măsură volnică, toţi ca unul acesta telegraful a adus fel şi fel
entată.
gesce cu înfiinţarea unei şcble supe- s’au năpustit asupra celor ce cereau de scirî în privinţa tratărilor de
Aceste simptome ne face a ne teme de
ribre maghiare de honvezi şi cu dreptate şi începând dela ministru pace. Cele mai multe din aceste
ivirea unui nou focar pulmonar.
doue şcole maghiare de cădeţi. In până la cel din urmă deputăţel stri scirî spun, că puterile nu sunt în
Totuşi starea generală se menţine bună.
Academia „Ludovica" se vor cresce gară cu ungurescă furiă: Se înveţe voite cu tot ce cere Turcul, cel
Dr. Cantacuzino. Dr. Buicliu. Dr. Kremnitz .
u
de aicî înainte 300 de elevi, în şcbla ungurescel — adecă, cei-ce vrâu să mult ar pute să dea acestuia, ca des
superidră de honvecfi 150 şi în şcbla fiă membri ai curţilor cu juraţi tre- păgubire de răsboiu, a patra parte Dela acest moment a început o crisă,
de cădeţi 800 de elevi. In scopul bue să scie scrie şi vorbi în limba din milidnele ce le cere dela Greci, care a urmat tdtă ndptea cu diferite manifes-
1
instrucţiunei proiectul cere 2 / mi- porodiţei lui Arpad. Eată o dovadă apoi o mică rectificare de graniţă. taţiunl de o gravitate excepţională, fiind-că
2
lione florini pentru şcbla superioră mai mult, că Ungurii dela stăpânire Intr’aceea Turcii se pregătesc me arătau o turburare periculosă a funcţionă-
şi şcdla de cădeţi, 6r pentru acade vor se ne maghiariseze cu lege, fără reu, se înarmâză ârăşî, ca şi când rei inimii.
mia „Ludoviea“ 420,000 florini din lege, şi nu vor să mai ţină semă nici ar fi vorba să se încâpă din nou Medicii au stat totă năptea în per
budgetul statului. Al doilea proiect câtu-i negru sub unghie de cea mai duşmăniile între ei şi Grecî. Mai manentă la căpătâiul bolnavului; s’au în
vorbesce despre urcarea stipendiilor scumpă comoră a flăcărui popor: multe trenuri militare au transpor trebuinţat tote mijlooale cunoscute de soi-
maghiare la institutele militare pen de limba sa naţională. Când astfel tat soldaţi şi material de răsboiu intâ pentru a preîntâmpina un accident
tru armata comună, dela 120 la 250. de lucruri se petrec, nemernici am la graniţa Tesaliei. Grecii încă se fatal; prin inhalaţiunl de oxigen şi injeo-
Cel dintâiu proiect mai cuprinde şi fi, decă nu ne-am iubi limba nâs- întăresc la Termopile şi de-alungul ţiunî ipodermice de oafeină, s’a isbutit de
disposiţiunea, că institutele militare tră dulce românescă şi decă n’am rîului Serkeios, unde ţin ocupate a conjura pericolul imediat; dâr starea
de honvezi cresc ofiţeri în primul jertfi pentru viaţa şi prosperarea câte-va întăriturî, âr artileria lor alarmantă a persistat şi persistă încă.
rând pentru armata teritorială (hon- ei tot ce avem noi mai bun, viaţa este provecjută acum cu tunuri nouă. Etă buletinele de astărfi diminâţă la
vecfime), dâr ofiţerii crescuţi în aceste chiar! Din tdte acestea scirî nimeni nu ărele 5 şi jum. şi 8:
institute pot se fiă primiţi şi ia ar * pdte să gîcâscă, ce va aduce viito 5 6re şi jum. dlm.
mata comună, decă corespund con- In Austria luptă mare se desfă rul. O telegramă din Atena cu data „Jena respiraţiunii a mers progresând.
diţiunilor prescrise de serviciu pentru şură ârăşî pentru limbă. De când de 27 Maiu, spune, că guvernul gre Ndptea pănă la dra 1 despre diuă a fost ne
armata comună. Prin aceste doue guvernul austriac a dat aşa numi cesc a trimis o notă lungă repre- liniştită şi fără somn.
proiecte, decă vor ajunge la valdre tele ordinaţiunî pentru egala îndrep sentanţilor putorilor din Atena, în La acel moment a venit o crisă violentă
de lege, se împîinesce o mare do tăţire a limbei cehice în Boemia si Mo- care refusă punct de punct tote condi- de neputinţă respiratorie cu slăbiciunea com
rinţă a Ungurilor, cari cereau de ravia, Nemţii, stăpânitorî odinioră, ţiunile de pace puse de Turcia. Decă plectă a inimei.
multă vreme academiă militară un I şi-au pierdut capul. Parlamentul din acăsta s’a întâmplat în adevăr, atunci Prin diferite mijldce întrebuinţate, crisă
gurescă. Proiectele lui Fejervery se Viena a fost săptămâna acăsta tea cu greu le va succede puterilor a a putut fi ceva atenuată; pericolul însă al
îngrijesc destul de bine, ca la ca trul celor mai mari scandale. In mijloci pacea. unei opriri a bătăilor inimei persistă încă, în
-
riera militară se între cât mai mulţi acest parlament este la ordinea cfi soţit de loto consecinţele lui fatale. Dr.
tineri maghiari, ei se înveţe ungu- lei desbaterea asupra proiectului de Prinţul moştenitor al României Cantacuzino. Dr. Buicliu. Dr. Kremnitz .
u
resce în şcdlele superidre şi de că răspuns la vorbirea de tron. In acesta
deţi şi se potă trece apoi dela hon- se dă espresiune dorinţei, ca în lo greu bolnav. 8 ore dimineţa.
vecjime la ai'mata comună. Foile un cul luptelor îndelungate de pănă Sunt deja trecute 22 (file de „Starea ameninţătdre se menţine încă
guresc! fără deosebire de partidă acum dintre deosebitele naţionalităţi, când principele Ferdinand, moşteni cu prea puţină ameliorare. Dr. Cantacuzino-
u
cântă imnuri de laudă şi preamărire e de lipsă să urmeze pacea între torul tronului român, zace bolnav Dr. Buicliu. Dr. Krcmnitz .
la adresa monarchului, ba chiar şi a ele. Acestă pace însă nu va pute să la pat. pilele din urmă boia prin Pe la orele 2 din năpte M. S. Re
guvernului-Bânffy, caracterisând fap vină pănă când nu vor fi îndestu- ţului s’a înrăutăţit aşa de tare, în gele şi Regina au fost puşi în ounosoinţă
tul acesta ca o surprindere feri lite tote popdrele, garantându-li-se cât cei din jurul lui erau aprăpe despre starea lucrurilor şi au plecat îndată
cită pentru „naţiunea pururea leală drepturi egale atât în oficiu, cât şi desnădăjduiţî. Acesta era pe la în la CotrooenI, unde au stat pănă astăcfi la
şi recunoscetore“ şi ca o isbândă în şcolă precum şi în respectarea ceputul săptămânei. Simţându-se rău 7 ore de diminătă. Miniştrii au stat in per
din cele mai norocdse a maghiaris autonomiei lor istorice. Nemţii aus- de tot principele a chiămat ia pa manenţă la Ootrooeaî.
mului. triacî însă n’o vor acăsta, dedrece tul său pe un preot dela biserica O prea uşoră ameliorare s’a produs
* catedrală catolică din
în o egală îndreptăţire a popdrelor Bucurescî, pe la orele 8, dâr primejdia imediată per
„Se înveţe unguresce. Tocmai pe din împărăţia austriacă, ei văd sfir- care l’a spovedit şi cuminecat, In- sistă.
41
când Ungurii se bucură de acestă şitul domnirei lor. Frica de sfîrşitul tr’aceea principele a început să se Agravarea se atribue unui nou focar
isbândă a limbii lor, în dieta din acestei domnirî îi face peste măsură simtă ceva mai bine şi medicii îşî microbian în regiunea pulmonară şi peri
Budapesta mani şachterî ai şovinismu irităcioşî şi folosesc cele mai des esprimară convingerea, că orî-ce pe- odul residă în funcţionarea anormală a
lui maghiar aruncă fulgere şi trăs perate arme în marea dietă din Viena ricul este înlăturat. inimei.
nete asupra limbii şi naţionalităţii po- întru a zădărnici lucrările ei rodi- Scirea acăsta a umplut de bu Totuşi orl-oe speranţă nu este încă
porelor nemaghiare. Aprope tdtă săp tdre. curia întrăga ţără. Vestea îmbucu- pierdută, dâoă pănă de-sâră manifestaţiu-
*
tămâna acesta sfatul deputaţilor din rătăre însă n’a ţinut mult, căci ătă nila respiratorii şi cardiace se vor amenda.
11
Pesta a desbătut asupra aşa numi Armistiţiul şi pacea. încă nicî ce ne spune <fi aru l „Timpul , ce l’am îşi pote orl-cine închipui oonsterna-
tului proiect despre curţile cu juraţi. pănă ac[î o învoială de pace nu s’a primit acfi diminăţa: ţiunea produsă în public prin aceste soiri
Unul din paragrafii acestui proiect putut mijloci între Grecia şi Turcia. Din nefericire, îmbunătăţirea simţi- durerăse. Se păte (fice, că tăte inimile ro
de lege cfice, că nu pot să fiă mem Guvernul turcesc a pus mari condi tore, care se ivise în starea Principelui mânesc! bat la olaltă de o emoţiune gro-
Mai târdiu băile calde s’au re’noit de otel mare, arangiându-1 cu tote cele ne deal înalt, de formă conică compus din tuf In casele din jur se află odăi cu mo
tot, s’a procurat un cazan pentru îneăl- cesare. calcaros, acoperit cu fel defel de arbori, în bilier de lemn (un pat său două, o masă,
direa băilor cu vapor de apă, deore-ce în tre cari forte mulţi bradî. înălţimea lui 2 său patru scaune, un dulap etc., vase
!ll. Descrierea comunei Sângeorgiii, a apelor,
călcarea se făcea cu petrii seu cu bucăţi este de 455 metri peste suprafaţa mărei. pentru spălat). Odăile să pot căpăta cu
de fier înfierbântata. Spre acest scop făcu băilor; ciima. Jur împrejur observăm o mulţime de vile său fără haine de pat, pe preţul dela 35
comuna Sângeorgiii un împrumut de 4000 Sângeorgiul român este una d n cele şi case prin grădinile de arbori. Pe vârful — 70 cr. (70 bani pănă la 1 leu 50 bani)
;
florini la fondul grăniţeresc români din mai frumbse comune de munte, aşedată conului stă chioşcul, din care se desvălesce fără haine de pat ; cu mobilier ceva mai
Năsăud. lângă rîul Someşul-mare, între o mulţime o panoramă mărâţâ asupra satului, câm bun şi cu haine de pat dela 60 cr. — 1 fi.
Astfel pe fiă-care an băile progresâză, de monticulî cu păduri de fag şi de brad!. piilor şi munţilor din jur. Cam la jumă 20 cr. (1.20 pănă la 2 lei 50 bani) pe di.
terenul din partea de jos a băilor, spre Numărul locuitorilor este peste 2000, toţi tatea înălţimii dealului se află două fântâni In general sunt peste 300 odăi în
„Valea* numită a „borcutului“ se regu- Români, omeni frumoşi, de statură mijlo principale cu apă minerală, închise într’un casele şi vilele dela aceste băi. Cine îşi
lâză, jur împrejur se zidesc mai multe case cie său mare, curaţi şi sănătoşi. In sat grilaj de fier. Statua deiţii sănătăţii: Bebe, aduce haine de pat pote face o economie
de lemn şi unele de pătră, vile, anume este o biserică română unită, forte fru- este aşedată jos la începutul drumului, ce de 25 — 50 cr. (50 b. pănă la un leu) pe
întocmite spre folosul publicului. Se zidesc mosă şi spaţiosă, zidită din pâtră. Corul duce la fântâna principală. (fi. In general cheltuelile cfilnice sunt între
două restaurante şi o nouă viaţă începe ; nu plugarilor şi al fetelor din sat cântă în fiă- Ou tote sunt5isvoră: N-ru 1,2. 3,4 şi 5. 2—4 fi. (4 păuă la 8 lei).
mărul personelor, ce caută vindecare, cresce care Duminecă. Oficiu postai, staţiune te Lângă intrarea în complexul băilor Băile. La Sângeorgiii sunt băi reci şi
pe fiă-care an. La anul 1879 se formăză legrafică, precum şi farmacie în comună. se află marele otel „Hebe cu două etage, calde. Cele reci au 4 basene, fiă-care cu o
u
societatea românâscă pe acţii „Hebe“ în- Să mai află în localitate o scălă primară cu un salon mare pentru baluri, concerte, suprafaţă de 20 metri patraţî cu apă fărte
chiriind aceste băi pe timp de 30 ani in superioră românâscă cu 4 clase şi cu o apoi salonaşe mai mici eu biliard şi ca curată şi continuu prospătă, căci isvorăle
condiţiunî favorabile pentru comună. scolă de pomăriă forte bine cultivată de binet de lectură (cetirea (fiarelor gratuită), dau o cantitate torte mare de apă. La fiă-
Societatea îşi începe activitatea cu directorul fin pensie acuma) Mihai Domide. 24 odăi frumose şi sănătâse stau la dispo- care basen sunt mai multe cabine pentru
edificarea mai multor case, îmbunătăţesce In nemijlocită apropiere a satului, spre siţia publicului. Alăturea mai este un res desbrăcare. Două basene sunt pentru băr
băile şi înfrumseţeză parcul , reguleză nord, lângă Valea Borcutului sunt situate taurant bun, âr ceva mai jos se află res baţi, două pentru femei (pentru Evrei sunt
taxele scaldelor (băilor) şi tarifelor pentru băile (scălcfiîe). Privind dela porta, pe care taurantul „ lănci cu un salon mare şi 6 basene separate).
w
mâncări, musică etc.... şi zidesce un nou intrăm în. complexul băilor, observăm un odăi pentru public. Băile calde constau din 32 odăi cu
