Page 71 - 1897-05

Nr. 110.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

zavă spre Palatul din Cotroceni şi spre vend ocasiunea de a-se convinge cu c) După ce în ticnelă s’au finit Urmând la ordinea dilei, raportul
mult încercata familia regală. ochii proprii de sportul şi înaintarea acestea tote, ca de încheiare preşe­ despre activitatea fiă-cărui dintre colegi,
Facă cerul, ca şi aoâstă crisă să treoă copiilor, le scade însufleţirea pentru dintele se arate în vorbirea sa deo­ d-l Vuia constată în general, că toţi au
fără a aduce asupra ţârei o nenorocire, ale şcolă, şi în urma numai legilor şi sebirea între un copil de şcdlă şi uisuit şi după absolvare de-a fi tot atât
cărei consecinţe ar fi iuoaîoulâbila şi să forţei este a se mulţămi, câ-şi mai altul, care . nu s’a împărtăşit de de zeloşi şi însufleţiţi pentru cultura po­
redea ţârei şi Augustiei sale Faunii! pe iu­ trimit copiii la şcdlă. acestă binefacere; se arate cât se porului anume :
bitul nostru prinţ, fala şi nădejdea Bo- fCtă deosebirea între ţinerea perfecţionâză, rogenerâză şi potolesce D-l Nicolau Boscaiu înv. în Bodeşti,
mâniei. unui esamen solemn şi între un esa- sufletul şi fiinţa băiatului prin şcdlă, t’a distins prin lucrări didactice, esemplara
| men pripit şi fugitiv ! şi se nu uite a aminti, că la tdte conducere a fondului de bucate, întemeiat
Ge
Va 4i cine-va, că nu pentru acestea măestrul este învăţătorul şi în Bodeşti, înfiinţarea corului ş. a.
Cum trekue se se facă esamenele
şcolă şi esamen trebue să fiă învă­ lui este a i-se atribui în primul loc Ioan Costa înv. în Cefa a desvoltat
la sate. ţarea, ci pentru viâţă, er acestea meritul. mult zel ca viee-preşedinte al reuniunei
sunt numai formalităţi, care decă d) După amia4î în aceeaşi 4* se învăţătorilor din tractai Ţinea.
Erăşî a sosit timpul secerişului
cultural. Vieţa şcolară e mai vi6ia; învăţătorul e destoinic şi consciu de ţină şedinţă cu senatul bisericesc şi Petru Balint, Teodor Lucaeiu, Ioan
învăţătorul se vede aprope de îm­ sine, pot fi şi scurte! Acesta e ade­ şcolar, UDde se se discute şi per- Stirbu, Georgiu Tomşia, Vasiliu Olariu etc.
plinirea dorinţei sale, de a-şi arăta vărat. Nu trebue să se uite însă, că tracteze afacerile administrative ale au binemeritat prin organisarea şcolelor
resultatul rodnic al ostenelelor de destoinicia învăţătorului, cercetarea şcdlei: solvirea regulată a salarului conform recerinţelor pedagogice.
un an, în decursul căruia a lucrat regulată a şcdlei din partea copiilor şi competinţele lor înveţătoresci, cer­ Dintre toţi s’au distins mai mult:
la marea operă a regenerărei po­ | şi tdtă îngrijirea de şcdlă, se arată cetarea regulată a şcdlei, repararea Ioan Vidu din Lugoşitt pe terenul musical,
porului român prin sciinţa şi cul­ ■ la esamen. Esamenul e indispensabil edificiului şcolar, a gardurilor şi clă­ care mai vârtos după absolvarea Conser­
tură, pătruns numai de focul idea­ la şcdlele ndstre poporale, şi încă dirilor dela şcdlă, starea şcdlei de vatorului metropolitan din Iaşi (România)
lismului şi de convingerea, că face trebue, esamen după tdte recerinţele pomărit şi alte treburi ţinetdre de a compus diferite piese, atât bisericesc!,
cel mai mare bine omenimei, ce nu şi formalităţile, căci „forma dat esse rei“. sfera învăţământului, şi numai după cât şi naţionale, ale căror melodii cine le
se pote în destul plăti cu aur şi Se mai întâmplă încă, că după aceea să se depărteze din parochiă. aude rămâne fermecat de frumseţa lor.
petrii scumpe. Şi deeă scopul şi-l un astfel de esamen fals, ţinut în Şimleul-Silvaniei, 24 Mai fi 1897. luliu Vuia, înv. în Banat-Comloş, s’a
vede realisat, şi munca sa în merit trei pătrare de oră, protopopul trac- distins cu deosebire pe terenul literar,
apreţiată şi recunoscută, se simte tual se apucă încă şi mulţămesce Alecsiu Fedorca, scriind „Monografia institutului pedagogic
mai recompensat, decât prin orî-ce pentru „buna reuşită" şi „progresul învăţător. Aradan"; „Şcolele românesc! bănăţene în
bunuri materiale. învăţământului", laudă zelul prostu­ secolul al NVIII-lea" ; un curs sistematic
lui, al curatorilor seu eforilor bise­
Şcolarii aşteptă cu nerăbdare Adunare colegială de învăţători. de : „Istoria pedagogiei" ; a fondat mai
ricesc! etc., er pe învăţător nu-1
(ţiua esaminărei, ăr părinţii au do­ Arad, 14 (28) Haiti 1897. multe instituţiunl culturale-eeonomice etc.
rul neastâmpărat, de-a vede întru amintesce întru nimic. — Ce batjo­ Adunarea colegială a învăţătorilor, Un ospe.
cât s’au schimbat, procopsit şi iscu­ cura e şi acesta ! Der cui este a se cari au absolvat pedagogiul Aradan în
mulţămi Ore în prima linia pentru
sit odraslele inimei lor.
frumseţa şi buna întocmire a unei anul .1881, s’a ţinut la 30 Aprilie v. c. şi a S O I R I L E O I L E I n
Tote acestea produc o intere- grădini? — De sigur, că grădinaru­ decurs conform programului publicat de
sare viuă faţă de esamenul şcolar, lui, er nu privitorilor, cari numai învăţătorii Ioan Yidu şi luliu Vuia. — 17 (29) Maiu.
şi e forte trist şi mult oprimător, s’au preâmblat pe cărăruşele netecjite La 8 ore dimineţa s’au adunat învă­ Limba română în gimnasiul din Lugoş.
când unii bărbaţi puşi în fruntea ale gradinei şi cel mult au dat pote ţătorii în biserica catedrală, pentru a asista Marţi s’a ţinut îa Lugoş adunarea de pri­
afacerilor şcolare, prin manierile şi înlături vre-o crenguţă din cale, ca la oficiarea parastasului întru amintirea măvară a comitatului Caraş-Severin. Vioe-
purtarea lor pariliseza acestă viuă mai plăcută şi mai desfătătdre să metropoliţilor, a profesorilor, precum şi a şpanul Litselc răspunzând la interpelarea
interesare şi reduc esamenul şcolar le fiă preâmblarea. celor 12 colegi răposaţi, pontificând Prea- d-lui Dr. GL Dobrin în causa suspendării
la un simplu act oficios, lipsit de După tdte acestea, îmi iau voia cuvioşia Sa A. Hamsea şi preotul Bodea. pe un timp a limbii române dela gimna­
coloritul sărbătoresc şi redus numai de-a arăta, care ar trebui se fiă, In urma săvîrşirei rugăciunilor terminate siul de stat din Lugoş, a cfis> că interpe-
la nisce formalităţi scurte şi reci.
după părerea mea, măsurile de luat cu: „In veci pomenirea lor", toţi cei pre- l8nt.ul a avut dreptate şi oă în urma inter-
înţeleg aci ordinaţiunile şi cir­ faţă de esamene şi cum ar trebui senţl erau cu ochii plini de lacremî. Prea- venirii fişpanului Jahxbffy, propunerea lim-
cularele unor domni protopopi, ca să decurgă cjiua esamenului în şcd­ cuvioşia Sa a rostit la urmă un discurs bei române e ârăşl asigurată. D-l Dobrin
preşedinţi ai esamenelor dela şcdlele lele ndstre: ocasional. care a mişcat inimile tuturor nefiind de faţă la începutul şedinţei, a
confesionale — onore escepţiunilor, a) Mai întâiu de tdte cji esa- celor presenţl. luat cuvântul în aoâstă cestiune d-l Corio-
ua
— prin care dispun a se ţine câte menului să fiă cel puţin cu o săp­ La 9 ore, presentându-se colegii în lan Brediceanu, care mulţumind pentru in-
două şi trei esamene din diferite tămână înainte publicată poporului seminar, s’au deschis întrunirea colegială tervenirea fişpanului, a cjis, oă respectarea
comune într’o singură di. Poporul în biserică, atrăgându-i-se atenţiunea prin Nicolau Boscaiu, oa cel mai bătrân. dreptului limbei române trebuia observat
fn multe comune nu e de loc încu- şi învitându-se a lua parte cu mic După cetirea apelului, nominal s’a con­ şi fără de aoâstă intervenire. Dâr, Zis® d-l
nos'£hnţat, er în altele numai atunci cu mare la esamen. Terminul odată statat, că sunt în vieţă 31; 8 s’an făcut Bredioeanu, deşi se propune limba română,
se însunoscinţeză despre ţinerea stabilit şi publicat, trebue ţinut strict. preoţi, 3 au părăsit cariera şcolară şi au totuşi tendinţele de-a o elimina sunt'vă­
esamenuicji, când e protopopul în Ca se se potă pertracta causa şcolară păşit pe alte carieri, er 20 au rămas în­ dite. Directorul gimnasiului cere învoirea
v
sat. Astfel poporul în comune de din parochiă şi după esamen, pre­ văţători; au răposat 12. părinţilor dela studenţi şi oondiţionâză ad­
acestea nu participă la esamene. şedintele numai într’o comună să Luând cuvântul învăţătorul luliu Vuia, miterea la asooltarea aoestui studiu, dela
Fiind apoi iimpul destinat pen­ iee esamenul intr’o 4*- Dimineţa se a salutat pe Preaeuvioşia Sa D-l director învoirea părinţilor. Tinerii români, iubin-
tru esamene scurt şi făcendu-se tote se oficieze serviciu divin solemn. A. Hamsea şi pe d-l profesor Teodor Ciontea du-şl limba, au arătat învoirea părinţilor,
în pripă, nu se pote constata fidela b) Esamenul se fiă aşa de lung, prin un discurs curat pedagogic, dând prin dâr dâoă vre-unul din ei nu dă resultat
icdnă a lucrărilor şcolare de un an ; ca se se pdtă vede cu de-ameruntul, acâstâ dovadă, că este întru adevăr învă­ îndestulitor din alt studiu, mereu i-se face
şcolarii nu-şî pot satisface voinţei cât material, în ce estensiune şi cu ţător de model şi pe care ar trebui să-l imputarea, oă-şl pierde timpul ou învăţa­
mari şi ambiţiunei de-a-., răspunde ce succes s’a percurs din fiă-care imiteze toţi învăţătorii. rea limbei române. Acâsta — oontinuă d-l
fiă-care, er înyăţătorul vecjeud, că obiect de învăţământ. Nu înţeleg La acestă vorbire a răspuns atât Bredioeanu — e cel mai trist semn al ne-
peste munca sa de 8—10 Juni se prin acesta o obosire nemildsă a Preaeuvioşia Sa D-l director Hamsea, cât toleranţei.
trece cu aşa multă uşurinţă şi lipsă spiritelor micilor copilaşi, der fără şi D-l profesor Ciontea, ale căror vorbiri Vioeşpsnul şi fişpanul au răspuns vor­
de interes, — censură fără destulă forţare, cu 2—3 întrerumperi prin pe nesciute mi-au umplut ochii de lacremî. bitorului, oă studiul limbei române e estra-
profunditate, — scapătă din zelul cântece, esamenul pote ţinâ 2 dre Ob, de a-şl putea fi tot-dâuna în jurul ordinar, de aceea s’a cerut învoirea părin­
de pănă atunci; er părinţilor, nea- şi jumătate. acestor bărbaţi! ţilor, apoi că „drepturile statului maghiar"

34 puţine de lemn sâu de beton. Apa se cută în tot sesonul băilor. In cjh L mai Deore-ce musica cântă în fiă-care di calităţile ungurescl, cum este Borsecul,
0
înoăldesce cu aburi într’un reservoar mare calde temperatura este de 22°R (27°C); în diminâţa şi sâra, er Joia şi Dumineca şi la Repati, etc.
de unde trece apoi în cădi (puţine). Zilele mai răeorose seu ploiose scade rar masă, fiă-care ospe este ţinut a plăti o Apa menită pentru export este în­
pănă la 12°R (15°C). Vegetaţiunea din taxă pentru întreţinerea musicei. Taxa chisă ermetic, cu maşine, în sticle de / L,
J
Apa dela Sângeorgiii este alcalină- 2
giur, parcurile de arbori umbroşi şi florile musicei este de 3 fi. 50 cr. (8 lei); pentru 1 L, l,Vs L.
muriatică, adecă conţine pe lângă o mare
de pe câmpiile din apropriere îndulcesc familiă şi 2 fi. 50 cr. (5 lei 50 bani) pentru
cantitate de carbonat de sodiu şi alte can­ In localitate costă apa — o sticlă
clima şi mai mult, precum şi aerul parfu­ o persână pe întreg sesonul. 2 cr. (5 bani); dimpreună cu sticla 10 cr.
tităţi mari de clorure metalice.
mat de mirosurile ozonifere, esbalate de (22 bani). Având sticlele proprii se plă-
Esaminând cantitatea substanţelor V. Statistica apei esportate, frecuenţa băilor.
pădurile de brad! din munţii învecinaţi. tesce o taxă iy cr. (3 bani) pe buteliă.
solide, disolvate în apa din isvârăle 1 şi 2 înainte cu 30 ani, când băile Sân- 2
şi oomparând-o cu alte ape vestite din IV. Taxele băilor. georgiului erau mai puţin cunoscute ex­ Decă voosce cineva să-şi procure apă, tre­
străinătate, ia local între cele dela Vichy Direcţiunea băilor este în Năsăud, portul apei era neînsemnat, astădî însă a bue să se adreseze arândaşului exportului
şi Bilin. Renumitele ape dela Faschingen orăşel româuesc. cu 2800 locuitori, unde ajuns destul de considerabil şi de sigur va apelor, care stă în oraşul Bistriţă, actual­
sunt întrecute de apele dela Sângeorgiii, mente este d-l Lazăr Sajovits, comerciant.
este şi reşedinţa societăţii „Hebe". In tim­ cresce în viitor şi mai mult. Etă o mică O ladă cu 25 sticle costă 4 fl. (9 lei), sunt
cbiar din causa conţinutului considerabil a
pul sesonului însă administratorul locuesce statistică a esportului: şi lăZl cu 50 sticle. La intrarea în Româ­
acestor substanţe. Temperatura apei dela
la băi; biroul său este în localul băilor şi In an. 1870 se esportan 15,000 litri, nia apa este supusă ’la o vamă de 9 lei
Sângeorgiii este de 11 0 (vara) şi 12°0
0
este deschis la orl-care oră a dilei. în 1880: 60,000, în 1890: 140,000, în 1892 : suta de cbilograme. In general apa ajunsă
(în Octomvre), măsurată la faţa locului de
Fiă-care ospe este ţinut la sosire a se 200,000, 1893 pănă în 96 aprâpe îndoită la destinaţiunea ei în România, după ce
răposatul profesor Dr. A. P. Alexi dela
presenta la administraţiune, care îi dă tote cantitate. s’a plătit transportul, vama, valorea ei, şi
gimnasiul românesc din Năsăud.
informaţiunile de trebuinţă. Dâcă cineva Aceste date dovedesc încă-odată cali­ alte mici cheltuelî costă cam 15 lei 25
Preţul băilor reci este de 15 crucerl rămâne un timp mai îndelungat peste 2 tatea escelentă a acestor ape. Cea mai mare sticle, adecă cam 60 bani litru. In tot ca­
(30 bani), a celor calde după clase: 40 şi seu 3 dile, este obligat a plăti o taxă: cantitate se expărtă în Transilvania şi Bu­ şul mai ieftină decât ori care altă apă
50 cr. (90 bani şi 1 leu 10 bani).
taxa băilor, care pentru o familie e de 3 fi. covina ; în anii din urmă însă exportul se străină.
Băile fiind situate între munţi sunt (7 lei); pentru o personă 2 fi. (5 lei), pen­ face şi în România. Fiă-care Român ar In raport cu crescerea expbrtului a
scutite de vânturi şi astfel clima este plă­ tru întreg sesonul. trebui să prefere aceste ape apelor din lo­ crescut şi numărul visitatorilor băilor. Fre-