Page 72 - 1897-05

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 110—1897.

trebue respeotate şi nu e bina a-se ataca fost însoiinţaţl telegrafic ijdespre trista în­ preunată ou rupere de nor. Mulţi BmenI oăol cu marfa au fost mulţămiţl şi au pu­
profesorii unguri. La aoâstă observare în­ tâmplare. au trebuit să alerge la locuri mai înalte, tut s’o petreoâ repede, rămânâudu-le şi un
gâmfată d-1 Brediceanu a dat espresiune ca să soape de îueo. O parte mare a ţinu­ oâtig de-ajuns, ba unii au repetat comanda
Fnrt într’o biserică, Pe oum cetim în
faptului trist, oă nouă Românilor ni-s’s lă­ tului stă sub apă. Din Mad asemenea se şi de câte 2—3 ori. Punem deci din nou
„Kolozsvâr“, un hoţ şi răufăcător a întrat
sat puţin, amar de puţin din ceea-ce am anunţă mari ruperi de nor, aşa oă mulţi în vedere oelor oe vor să neguţătorescă ou
ieri nBpte în biserica română gr. or. din
avut, nu se mai ţine nimic oe e în lege, Braeul an pierdut tot oe au avut şi au ră­ pesoe sărat, precum şi altor amatori, ma­
Cluşiu, furânddin lada bisericei câţl-va
ba se oroeso legi ou scop de a sterpi orl-ce mas în oea mai mare misariă. Şi vieţi orna- rele magazin al D-lui Ioan N. Bidu, dela
florini. Făptuitorul e urmărit.
urmă a egalei îndreptăţiri. Sistemul aotual nesol au oăcjut jertfă tempestăţii. Din Or­ care se pBte comanda în orî-oo timp, în
de guvernare ni-a oonfiscat tBte drepturile Cei ce călătoresc cu trenul au să-şi şova se telegrafâză, oă în urma ploilor mari măsură mare or* mică, tot felul de pesoe,
naturale, şi ohiar miniştri unguresol dela însemne bine, că cu începerea dilei de şi a ruperilor de nor din dilele din urmă icre. roşii tescuite, apoi măsline, stafide, smo­
1848 s’ar întdroe ou dispreţ văcjând legile Marţi, 1 Iunie n., la gările din ţera nBstră rîul Cerna s’a umflat repede, aşa oă loou- chine, roşcove, tâte ou preţuri moderate şi
de acjl pline de miasmele infectului şovi­ nu se va mai da semnul de plecare a tre­ rile de cură dela băile Erculane au fost de bună calitate. E de recomandat, oa co-
nism... Vorbirea d-lui Bredioeanu a făcut nurilor prin clopoţel, ci numai prin stri­ pentru sourt timp inundate. Se surpă şi mandele să nu fiâ mai mici de B chilograme,
cea mai bună împresiune la membrii ro­ gare, care eventual va fi însoţită şi de un deal, în urma oăreia nona clădire ale deoreoe la postă tot atât de mult se plă­
mâni ai adunării. sunetul unui mic copoţel de mână. Călă­ restaurantului „Herzog“ a fo9t dărîmată. tesc» pentru I—2, ori 3 chilograme, oa şi
torii deci vor ave să se sue pe tren când Apa strioâ pe mai multe locuri zidul oa- pentru B.
Concert cu corul de copii. Asupra oon-
îi va însciinţa conductorul, căci clopoţelul nalului, oe duce la aparatul eleotrio, astfel
oertului corului de oopii, ce se va da Mer-
nu se-va mai suna. oă maşinele au fost împiedecate de a fuuo-
ua
ourea viitBre, <Ţ S.-lor Constantin şi Cătră publicul român din Braşov.
ţiona trei (ŢI* ŞÎ locul de oură rămase ne­
Elena, la 3 ore p. m. în sala festivă a
Constituire. De pe Valea Murăşului luminat. Aoum însă s’au reparat tBte.
gimnasiului român din loc, atragem din Pe mâne, Duminecă, firele 2 d.
ni-se sorie: învăţătorii din traotul Aiudului
nou atenţiunea binevoitBre a publicului nos­ a. este convocată adunarea generală
întrunit la 8 Mai n. în şoBla română gr. Direcţiunea tramvayului din loc aduce
tru din Braşov şi împrejurime. Preţul în- a „Associaţiunei pentru spriginirea
cat. din Aiud pentru a-şl constitui comi­ la ouno8oinţa onoratului publio, oă la do­
trărei este lăsat la bunăvoinţă. Venitul con­ învăţăceilor şi socialilor români din
tetul reuniunei învăţătorilor acestui des­ rinţa şi pentru oomoditatea publicului, dela 41
certului este destinat pentru întemeiarea Braşov , în sala de desemn a şc6le-
părţământ. Au fost aleşi dnii: Aurel Pop, 1 Iunie n. o. se pot face abonamente lu­
unui fond, din care să se procure costu- lor medii.
învăţ., în Aiud, preşedinte; Basiliu Timbuş, nare, semestrele, pe jumătate de an şi pe
murl naţionale pentru micii corişti şi să sa Rog şi pe calea aedsta pe toţi
învăţ. în Mişcreac, notar; luliu Domşa în­ un an întreg, pentru oălătorirea pe tramvay
acopere şi alte trebuinţe ale oorului. Ob­ o. dd. membri fundatori, ordinari,
văţ., în Peţăloa, cassar; N. Bucur învăţ., ou preţuri fBrte moderate. Preţul abona­
servăm, că învitărl speoiale nu se trimit. pe toţi măeştri şi industriaşii români,
în Tâmpăhaza, bibliotecar. Pentru aduna­ mentului, preoum şi folosirea biletului de
cum şi pe toţi stimaţii dd. din lo­
Starea semănăturilor. Din Câmpia ni-se rea generală constituantă ce se va ţine la abonament se vor faoe cunoscute prin pu­ calitate, cari se intereseză de pros-
sorie: Starea sămănăturilor în părţile aoes- Blaşiu a treia fii de Rosalii au fost aleşi blicare. Mai departe se aduoe la ounos- perarea acestei societăţi, a participa
delegaţi d-nii: Cornel Crişan învăţ., în oinţă, oă peste lunile de vară se vor pune
tea pănă acum e forte promiţătore. Grâul, în număr cât mai mare la adunarea
săoara, orzul, ovăsul şi ououruzul sunt forte Teuşu; Nichefor Frăţilă înv. în Ciumbrud în oiroulaţiă cupee deschise de tote părţile, generală.
frumose. Timpul însă e ploios, mai tot în­ şi N. Marian înv. în Mihalţ. — Murfişanul. numite oapee de vară, pentru oa publioul Intre momentăsele obiecte dela
norat, din când în când ploi torenţiale. călător să p6tă vedâ şi admira trumosele
Classificaţiune de cai. Magistratul oră- ordinea cailei este şi alegerea noului
Omenii se tem tare să nu o păţâsoă oa anul ţinuturi de prin prejur şi pentru ca în de­
şeuesc din loc, pe basa comunicatului din comitet pe următorul period de 3 anî.
treout, din care oausă se asigură ou gră­ cursul lunilor oăldurose de vară, aerul din
8 Martie a. o. Nr. 2618, aduce la cuno- Braşov, 29 MaiQ 1897.
mada în contra grindinai. Săptămâna tre­ oupee să fiâ mai curat şi răooros. Punerea
oinţa tuturor proprietarilor de cai aflători
cută a oâcjut o ploiă torenţială asupra co­ în oiroulaţiă a acestor cupee de vară se va N. P. Petrescu m. p.
pe teritoriul acestui magistrat, oă în 4 şi 5
munelor Balda şi mai ales asupra Şerrna- face oel mai târejiu la sărbătorile Rusaliilor preşedinte.
Iunie n. o. au de a-şl presanta fiă-care caii
şului, oare a făcut mari pagube coloniştilor (calendar Gregorian).
pentru olassifioare în târgul de cai din
unguri, dintre cari trei au fost siliţi a-şl
Braşov. In 4 Iunie sunt de a-se presenta Despre preotul Kneipp, vestit pentru
părăsi ohiar şi loouinţele fiind demolate de Esamene fa sate.
oaii proprietarilor din Braşov-oetate, Soheifi, modul lui de vindecare ou apă a o mul­
pl6iă. Dâoă ploile vor înceta, avem nădejde
Blumăna, Dârste, Timişu de sus şi de jos; ţime de b61e, s’a fost făout. vorbă prin ga­ Lăscud, 23 Maifi 1897.
de-o reooltâ bună. — P.
în 5 lume din Braşovu-veohiQ, StupinI şi zete, că ar fi murit. Soirea acâsta nu era In comuna nBstră Lăscud esamenul
Cam tot asemenea ni-se sorie şi diu fabrica de zahăr. începutul classifioărilor adevărată, căci din Worishofen, unde se
părţile Tergu-Mureşului. Pe-aoolo înoă plduă în fiă-oare cŢ diminâţa la 7Y Bre. Cei oe află locul de vindecare a lui Kneipp, să cu şcolarii s’a ţinut în 21 MaiG. In acestă
2
mereu, oa şi în tote părţile ţărei, din care nu se vor presenta, vor fi pedepsiţi. sorie, oă bătrânul preot, care se bolnăvise comună funcţionase înainte ca învăţător
causă Bmenii s’au întârziat ţâre ou sămă- de mult, aoum se află cu mult mai bine. d-1 George Bucur aprope 30 de ani, dâr
natul cucuruzului, ba unii încă nior acum n’au Manevrele din vara acesta. Am amin­ forte cu puţin resultat. Dânsul însă a abejis
E interesant, că la vestea neadevărată des­ încă în vara anului trecut şi oficiul învă-
isprăvit cu sămănatul. In părţile acele mai tit mai de multe ori despre manevrele din pre mortea lui au sosit la Worishofen o
bântue şi b61n de porci. Din 600 de pur­ vara acâsta, la oarl şi Majestatea Sa îm­ mulţime de cununi funebrale şi telegrame ţătoresc l’a ocupat d-1 Emiliu Frânau.
cei ai baronului Solymosy din Tirimia mare păratul nostru va lua parte. Ordinea, în din tBte părţile lumii. In urma stârei nepreparate, în cay-a
abia au mai rămas 15; poroii mari înoă care au să se facă manevrele în ăst an, deja acest tînăr învăţător a aflat pe elevi am
rămas uimit de progresul făout într’un
pier, dâr în număr mai mio. s’au stabilit definitiv. Astfel corpul I de ar­ Musica orăşenescă va oouoerta mâne
mată din Cracovia şi al Il-lea din Viena sâră, Duminecă, în grădina dela „Pomul singur an şi de răspunsurile precise şi co­
Mortea unui cadet român. Din Chi- 4 recte ale şcolarilor, cari s.’au presentat la
îşi vor sfîrşi manevrele în ăst an în îm­ verde* , eventual în pavilionul de sticlă.
ohinda-mare se anunţă: In gara de aiol se prejurimea dela Prerau, unde va fi de faţă Inoeputul la 7 / ore. Intrarea 30 cr. — esamen în număr de 50.
1
2
întâmpla în 27 o. un cas sensaţional. Cu şi monarohul nostru. De aci Majestatea Sa AoeeaşI musioă va concerta Luni la B ore Au luat parte la/ esamen d-nii: Nicu-
trenul aooelerat de diminâţa sosi în Chi- va merge în Dalmaţia, unde va asista la p. m. pe promenadă. lae Pop notar tractual, IosifSocol paroch,
ohinda-mare, dela TimişBra, un tînăr ou nu­ Moise Birtalan notar cerc. Mauschiitz Os-
manevrele armatei comune şi la cele ale
mele Axeutie Theodorovid, elev în cursul Pentru cei ce voesc să neguţătorescă kâr sub-notar, George Muntean proprietar,
marinei. După sfîrşitul acestora Majastatea
II al soBlei de cădeţi din TimişBra, fiul Ctl pesce. Ni-se împărtăşesoe, oă mulţi ţă­ Ioan Doctor paroch, Emiliu Almăşan co­
Sa va asista la manevrele corpului IV din
preotului român din Eolca, aşteptând tre­ rani de-ai noştri nu numai din Ardeal, oi merciant, Filon Bichiş înv., precum şi mai
Budapesta şi V din Pojun, oe se vor ţină
nul oe vine dela Beclohereoul-mare, oa ou şi de prin Banat şi părţile ungurene, au mulţi poporenl. Pe masă erau aşternute
în jur de Totis.
aoesta să călătorâsoă acasă la părinţi. In înoeroat în decursul postului Pasoilor să clasificaţiunile şcolare în două esemplare,
momentul oând tînărul oadet îşi puse pi­ Ploi mari şi ruperi de nor. Din Miş- neguţătorescă ou pesoe, proourându-şl marfa ocupaţiunile de esamen, anume: din limba
ciorul să se suie în tren, de-odată îi tre­ colţ (Ungaria) se telegrafâză cu data de dela marele magazin de pesoe al d-lui Ioan română 28, din limba maghiară 26, — pre­
mură tot trupul şi o&cju jos fără simţiri. 27 1. o.: Asupra comunei Putnoo şi împre­ N. Bidu din Braşov, (Târgul Straelor Nr. cum şi programul esamenului, în care era
După câte-va minute el muri. Părinţii au jurime se descărca o plBiă torenţială îm­ 25). Celor ce au încercat nu li-a părut rău, însemnată, materia ce s’a propus din fiă-

cuenţa a variat în anii dela 1870 pănă la district al Năsăudului (dela anul 1860—1876), Rocna este şi direcţia mineler de argint La drâpta şi la stânga se ridică coste
1890, dela 200 pănă la 400 persane şi dela este muntos şi romantic. Munţii acestui şi plumb, care se esploatâză şi se află la o stâncBse, lunci pline cu flori carpatine sâu
1890—96 dela 400—B00 persone la seson, ţinut sunt compuşi din ramuri ale Carpa- depărtare de vr’o 15 km. de aici. brădet verde.
afară de personele, cari în trâcăt stau ţilor, cari îşi recoresc pBlele în undele cris­ 2) Băile Anieşului (sâu Domhat) la Panorama să schimbă la fiă-car9 câr-
câte-va dile sâu vin anume în Dumineci taline şi sgomotose ale rîului Someş, for­ depărtare de 11 km. de Sângeorgiu şi 3 ligătură a drumului, âr înaintea nBstră se
şi sărbători spre a petrece câte-va ore mând lanţuri nesfîrşte de dealuri, monticull km. dela Rocna. Aceste sunt tot muriatice- ridică falnic piscurile pleşuve ale Ineului
plăcute. şi munţi înalţi, acoperiţi cu păduri dese şi alcaline, conţin însă şi sulfur şi sunt aşe- şi ale altor munţi înalţi.
umbrose de fagi, brad! şi molifijî. O mul­ date pe malul drept al Someşului, pe vâr­ La Valea-Vinului este un isvor de
VI. Petreceri, distracţii, escursiunî.
ţime de vâlcele limpedî ca cristalul să ros­ ful unui con de tuf calcaros. Şi aici sunt apă muriatică-alcalină, care isvoresee din
Deşi la băile dela Sângeorgifi viâţa este togolesc prin ramificaţiunile Oarpaţilor, stabilimente pentru băi, otel şi case de stânci de porfiră. înainte cu vr’o 30 de ani
în general liniştită, totuşi pâte omul afla vărsându-se în Someş. locuit, însă în număr mai mic, asemenea reservorul fântânei era o scorbură de co­
petreceri şi distracţii destule. Cele mai însemnate localităţi pentru şi abundenţa apei este mult mai mică ca pac, astăcjl însă este făcut din piâtră. Apa
Diminâţa în timpul curei de apă, dela escursiunî sunt: la Sângeorgifi. Aceste băi sunt proprietatea este mai rece ca cea dela Sângeorgiu,
6—8, cântă musica la isvBrăle de sus. 1) Orăşelul Bocnă, 15 km. departe de fostului ministru ungur conte Andrei abundenţa ei însă mai mică. De aici se
Aprope în fiă-care seră dela 6—7 ore, când SângiorgiG (l / oră cu trăsura!, are peste Bethlen. pot face escursiunî în munţi pe jos seu
1
2
musica cântă la fântâna principală, se dan- 3000 locuitori. Pănă la an. 1242 Rocna 3) Valea-Vinului. Cele mai plăcute călare.
sâză afară, în aerul curat, pe podâlă na­ era uu oraş mare şi avea peste 40,000 lo­ escursiunî sunt la Valea-Vinului, o locali­ In Valea-Vinului se găsesc mai multe
turală, curată şi tare, compusă din tuf cuitori.. Fiind la graniţa Transilvaniei şi a tate situată într’o vale îngustă, jur împre­ case, proprietăţi mai ales ale minărilor, şi
oalcaros. Aprope în fiă-care Duminecă este Bucovinei, respective a Moldovii, avea o jur încunjurată de munţi, ai căror piscuri se pot căpăta odăi de locuit. Mâncare se
bal sâu concert. mare importanţă comercială. La 1242, când adese-orl sunt ascunşi în nori. Un drum pbte căpăta într’un restaurant destul de
Cele mai frumose distracţii însă sunt cu invasiunea Tătarilor, oraşul a fost ars bun, serpentin, duce dela Rocna la Valea- bun şi frumos.
eseursiunile, ce să fac în unele localităţi şi dărâmat; astăcjî nu se mai văd din ve­ Vinului, pe lângă rîuşorul repede numit La Valea-Vinului se află şi cuptBrele
din apropiere sâu în munţi. chiul oraş decât ruine şi canale subterane. „Isvorul , cu apa lui negră din causa deo­ de topire ale mineralelor de argint şi
w
Ţinutul întreg de pe Valea Someşului, Biserica românâscă actuală este zidită pe sebitelor substanţe, ce le aduce dela spă- plumb, cari se aduc din minele situate la
Începând dela Nâsăud, capitala fostului ruinile unei vechi biserici în stil gotic. In lătorele minelor de argint şi plumb. o distanţă de vr’o 2 Bre, mai sus în munţi.