Page 73 - 1897-05

Nr. 110—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

care obiect, separat la fiă-care despăr­ vre-o câţî-va copii din parochia mea, dâr Acestea spre lămurirea publioului ce­ omului în urmarea ideei de Dumne­
ţământ. apoi sunt şi din alte paroohii: Şirnea, titor, ca să nu orâdă oele sorise în artioulii zeire, de care omul cunbsce, ca
w
Peste tot succesul a fost peste aştep­ Peştera, P6rta, Cheia, deol nu toţi suntd’n corespondentului „X ; âr ca de înoheiere aternă.
tare bun. Au escelat mai cu sâmă din parochia mea, deşi acesta este oea mai în- îi promit d-lui corespondent, oă pentru oa­ Religiunea este o legătură în­
limba română prin cetitul clar şi la înţe­ populată. Că aoei oopii s’au dus în şcdla şul, oând din nou voiu fi lovit în onârea tre -DumneZeu şi om, prin care se
les, şi prin declamarea poesiilor; din arit­ de stat, nu preoţii lor portă vina, oi pă­ mea pe nedrept de dânsul, pe oale cjiaris- realisăză unirea omului cu DumneZeu.
metică prin lucrarea cu uşurinţă a temelor rinţii lor, având libera voiă a-şî trimite tioă nu mă voiu mai întâlni, ci voiu oăuta Ea este în general o referinţă de
neferitore la cele patru operaţiuni. Ne-au copiii şi la altă şcâlă; cu tot sfatul, a ne lămuri înaintea juriului judeoâtoreso. pietate a fiinţelor celor raţionale,
delectat mult prin cântarea unâr poesii ce li-se dă, au voit eă facă aşa — şi n’ai oe Cu tâtă stima, libere cătră fiinţa DumneZeescă.
,alese de-ale nostre, precum şi prin discur­ le face. Georgiu Enescu, Religiunea este omului ceva
surile şcolarilor atât la început, cât şi la In scola centrală confesională nu e paroohîn Moeciul infer. natural, este înăscută omului în acel
sfîrşit, îndreptate cătră d-1 protopop, preot drept, că nu e nici un elev din parochia înţeles, încât omul posede în însă-şî
.şi ospeţl. mea, deoreoe şi în acea şoolă sunt elevi natura sa cea spirituală capacitatea
In fine delegatul esamenului prin o din parochia mea; întrebe corespondentul L i t e r a t u r ă . pentru unirea sa liberă cu DumneZeu.
vorbire frumâsă îndemna pe elevi la învă­ direcţiunea numitei soole şi să se convingă. Băile (lela Sângeorgiul român. D-1 Religiunea, pe care am primit’o
ţătură şi mulţămi d-lui învăţător pentru 3) Soire despre eateohisare eu am N. D. Miloşescu, proprietar de tipografia în moştenire sântă, şi neatinsă dela
stăruinţa, şi progresul frumos dovedit. avut numai atunci, oând am fost denumit; şi librăria în Târgu-Jiu (România), oa reou- părinţii noştri, şi pe care şi noi ase­
Să dee Dumnedeu ca în tote şcolele oa să vânez acest post prin trimiterea co­ nosoinţă pentru vindecarea bâlei de fioat, menea o lăsăm următorilor noştri,
nostre să se facă astfel de progres pentru piilor , nici prin gând nu mi-a trecut; dâr de care a suferit, a tipărit pe cheltuâla cuprinde întâiu dogmele, pe care
binele şi luminarea poporului. n’am oe face d-lui oorespondent, decă în propriă o mioă broşură, oe se vinde în fo­ suntem datori a-le crede; al doilea
Un ospe. urma fantasiei sale aprinse a ajuns la a- losul băilor dela Sângeorgiu şi costă 10 or. poruncile, pe care trebue se le îm­

tâtea combinaţiunl şi haluoinoţiuni. Scriitorul acestei broşuri este d-1 profesor plinim, şi al treilea sfintele servicii
u
Scola „millenară din Bran şi 4) Scâla de stat nu este pe teritoriul 1. Moisilu. D sa faoe în aoâstă broşură des- şi taine, în care datorim a fi părtaşi.
catechisarea ei. nici par ochiul, dăr nici comunal al Simonului orierea amănunţită a băilor dela Sângeor­ Religiunea face pe om spiritual,
der apoi nici pe teritoriul parochial al Por­ giu din tote punctele de vedere, basat pe este hrana sufletului şi condiţia ne­
Răspuns.
ţii ci pe teritoriul central brănean, ceea oe date şi constatări ale mai multor bărbaţi apărată a fiinţei omului, fără de
Moeciul inferior, Aprilie 1897.
se pote dovedi şi prin matriculele paro- şi soriitorl de specialitate, adunând le. un care el nu ar ave scop în lume, nu
Onor. Redafiune ! Pentru-oa onor. pu­ ohiaie din Moeciul inf., că preoţii din Moe- loc tot oe pâte fi de folos publicului, s'ar cunbsce ce este, şi ar fi în con­
blic cetitor al „GKz. Trans.“ să nu fiă dus ciu inf. au făcut servicii preoţesd (boteze oare doresoe a faoe oură la aoeste ape fo- tra cu sine şi cu natura. Tot omul,
în rătăcire prin oele oe s’au scris în N.-rii ş. a.) la amploiaţii români din oentrul Bra­ lositâre. In text se cuprind şi eâfce-va oli- după ce începe se cugete, simte, ca
65, 66, 67 din a. o. sub titula de mai sus, cului. şeurl şi o tabelă comparativă a apelor mai are mai întâiu atâtea nedomirirî,
ş’ basat pe prinoipiului: „audialur et altera Să nu se mire aşa-dâră d-1 corespon­ ounosonte în Transilvania (Sângeorgiul ro­ câte sunt şi lucrurile ce-1 încuugiură;
pars* binevoiţi, Vă rog, în interesul adevărului dent, pentru ce tocmai eu am fost denumit, mân, Vâlcele, Tuşnad, Borseo, Zizin etc.) al doilea atâtea dorinţe şi plăceri,
a da loc spre publioare şi răspunsului meu de6re-ce am fost în drept a fi denumit, şi şi o altă tabelă comparativă a apelor mi­ câte şi fenomene plăcute sunt în
în aoâstă afacere. lumea acesta; şi al treilea atâtea
nu-mî cunosoeam datoria de preot, dâoă nerale mai ounosoute în Europa. Din aoeste
Din oapul locului deolar, că nici nu nu primiam aoâstă denumire, ca să propun tabele reese, oă băile din Sângeorgiu, sin- lipse, câte are sufletul şi trupul, în
era se fac acâsta, dâr cedând insistenţei studiul religiunii elevilor noştri. Autorită­ gurele băi româuesoi în Transilvania, în care este cu neputinţă se nu cada
mai multor prietini ai mei, şi ca lumea să omul în acesta viâţă nestabilă şi
ţile nâstre superiore biserioescl anume ne privinţa puterei lor vindeoătore sunt a se
nu (ficâ: „Quitacst consentire vide,tur*, m’em impun, ca să ne interesăm de propunerea număra printre oele dintâiQ băi nu numai prefăcetore. Se ne întrebăm acuma,
decis totuşi a răspunde, dâr în sourt, căci studiului religiunii elevilor, der necum să dela noi, oi şi din străinătate. Cuprinsul cine pbte se ajute omului în t6te
cu persone, cari n’au curagiul de-a păşi cu ne oprâsoă. Te întreb, d-le corespondent, broşurei se pote vedâ mai bine din foile­ aceste? Cine dă putere omului la
mumele pe faţă, nu voesc a sta mult de oă după oe preoţilor noştri nu li-a fost po­ tonul nostru de astăcjl, în care însă nu sunt îndestularea atâtor nevoi sufletesc!
vorbă. sibil de-a reţină pe copii dela cercetarea ouprinse şi analisele ehemice şi alte amă- şi trupesc!? Cine ne p6te abate şi
Trecând peste introducerea lungă a şoălei unguresc! de stat, făceam eu ore nuute, ce se află în broşură. reţine dela fapte rele şi. a ne con­
acelor artioull, în care introducere d-1 co­ bine, dâoă 15 oopii adunaţi din tot Bra- * duce pe calea virtuţii? Cine pote
respondent intrebuinţâză atributele oele mai nul la şcola de stat, îi lăsam fără a-le pro­ mângâia pe om în întristările aces­
semnificative, numai ea pe mine să mă în­ pune religiunea? Nu lăcomia după 100 fi., Pentru cei ce voiesc să jdee teatru am tei vieţi? Cine ne încuragieză în
făţişeze în cea mai posomorită oglindă, şi oi datoria de preot m’a făcut să iau asu- scos în broşură separată frumâsa comediă 6ra morţii, când totul ne părăseace?
aduoendu-i aminte d-lui corespondent (fisa pră-mî cateehiasarea elevilor noştri. în trei acte Săpătorul de ham, localisată — Singură numai religiunea creş­
că: stilul este omul, mă opreso a constata că: Motive la denumirea mea n’au fost de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă, tină ne p6te ajuta în t6te acestea.
1) D l corespondent scrie neadevăr, merite anteriore câştigate pentru şcola de uşâră şi forte potrivită pentru popor. Bro­ Dăca însă religiunea este de un
deoreoe înainte de a pleca la Pesta nici şura conţine 42 pagine şi se află de vân­ mare interes pentru fiă-care om, pen­
stat, ci aceea, că eu loouind mai aprope
silvicultorul comitatens Hajdu şi nici veteri­ de centrul Branului şi, fără a mă lăuda zare la Tipografia „A. Mureşianu*, în Bra­ tru societatea nostră este de un
narul Marii nu s’au abătut pe la mine, ca să doră, fiind şi teoretice mai bine oualifioat, şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin interes cu mult mai mare. Acesta o
confereze cu mine în oestiunea înfiinţării şoo- s’au luat în considerare aoeste împrejurări, postă 14 cr. * dovedesce starea morală a societăţii
lei millenare. Cu atât mai puţin adevărat şi aşa am devenit tocmai eu denumit. nostre de astăZî. De unde provine
este şi aceea, că eu pe D l Hajdu l’am îm­ Poetul nostru Andreiu Mureşianu în Istoria Pedagogiei de V. Gr. Borgovan indisposiţia generală la noi? Din ce
prumutat atunci culOOfl. Corespondentul „X“ „Deşteptă-te Române* al său cjioe: „Pe voi a eşit deja de sub tipar în editura libră­ causă suntem toţî nemulţămiţî şi
să nu dea spre publioare poveşti între ar- vă nimiciră a pismei răutate şi orba neunire..* riei H. Steinberg din Bucuresol (Strada suferim? — Din causă, că s’a răcit
ticull serioşi, oi poveştile să le lase pentru Şelari 18), Preţul 3 lei. Se pâte prooura şi între noi credinţa în DumneZeu şi
Pisma, oă decă nu sunt eu, să nu fiă niol
îfoiletone; âr ironia, că atunci când ce doi prin administraţia diarului nostru. cu acesta s'a slăbit şi dragostea
altul, a stricat şi strică mult căuşelor
amploiaţi au plecat la Pesta, „eu li-am ee- deapropelui. Din acesta causă s’au
nâstre...
•tit şi i-ara blagoslovit să aibă noroc la slăbit legăturile societăţii, cele mai
Să n’ai frioă în oele din urmă, d-le
u
,drum , să o fi lăsat pentru un umo­ Despre Religinne şi Credinţă tar! şi mai principale, care lăgă
corespondet, oă dâlurile şi văiie Branului
ristic. şi ţin în armoniă pe toţi. Şi din
nostru, înfiiuţându-se aoâstă şcâlă, oare nu i.
2) Asemenea sorie neadevăr corespon­ e alt ceva decât transformarea şeâlei de t6te acestea ne-am ales şi n o i ,
dentul oâud constată, oă în scdla de stat mai înainte catolice în şoolă de stat, vor Sub numele de religiune se în­ seu mai bine Z* 3 am câştigat şi
din Bran sunt din patochia mea 12 elevi, răsuna în curând de altfel de cântece, pe ţeleg frica, respectul, ruşinea de noi egoismul şi interesul, acest viţiu
•âr în scola centrală nici unul. cât timp poporul de aici este atât de oon- DumneZeu, cu alte cuvinte, tote rău al societăţii omenesc!. De aceea
Adevărul e, că în sabla de stat sunt servativ, sentimentele, care se nasc în inima astăZî fiă-care nu îngrijesce de ni-

VII. Terapeutica şi efectele apelor. In apele dela Sângeorgifi se află o Alte efecte sunt, că împedecă grămă- îl pot face este : Pentru cei din Oltenia:
Decedatul profesor Dr. C. Sigmunt mulţime de astfel de substanţe de un efect direa sângelui la cap, tocmesoe stomacul peste Tergu-Jiu — Petroşani, de aici ou
dela Universitatea din Viena, într’o scriere escelent *). şi silesce beşica urinară la străcurarea apei drumul de fier la Piski — Alba-Iulia —
(în boia de apă);, luerâză contra sucurilor Teiuş (Tovis)—Oucerdea (Kocsârd) la Apa-
& sa despre apele minerale ale Transilva­ Acidul carbonic legat de săruri are
nenaturali ale stomacului şi ale intestinelor, bida (Cluşiu)—Dej—Bistriţă. (Sâu dela
niei, recomandă apele dela Sângeorgiîî, ca proprietatea, că recoresc stomacul, stâm-
produce poftă de mâncare, depărtâză sgârcii Oucerdea direct Bistriţă). Linia peste Apa-
escelente pentru următârele bole: febrele pără setea, face ca să curgă în mai mare
învechite, infarstele de splină şi ficat, de­ cantitate sucurile stomacului, luerâză asu­ de stomac (spasmurile), regulâzâ necesităţile bida-Dej-Bistriţă este mai comodă.
trupului, influinţâză asupra petrelor din
bilităţile funcţiunilor organelor digestive, pra intestinelor, ca să se misce mai bine. Pentru cei dm Muntenia : peste Râm-
beşica fierei şi din cea urinară, asupra
ale debilităţilor intestinale ale hemoroidelor, Stomacul însă la rândul lui influenţâză şi nicu-Vâlcii la Sibiiu, de aici eu drumul
contracţiunilor de muşchi, asupra petrifi-
ale blenoroelor şi ale catarelor de uterus, asupra ficatului, a splinei, a rărunchilor şi de fier peste Oopşa mică la Teiuş şi de
caţiunilor dela închieturl etc.
catarele cronice de plumânl, petrele din a beşicei urinare. Tâte organele luerâză aici ca mai sus.
Acidul carbonic întăresce corpul, sâcă
beşică şi rărunchi, scrofulele, tot felul de mai repede, produc sudori şi plumânii dau Pentru cei din partea Bucurescilor:
grăsimea şi desvâltă muşchii, reduc la
debilitări nervose, hypohondria, hysteria, afară aerul cel rău. peste Predeal - Braşov - Oopşa-mică - Teiuş,
starea normală organele, cari şi-au mărit
anomalii de menstruaţie etc. apoi ca mai sus.
Un învăţat a spus, că acest acid trece
Efectele apelor minerale constau în volumul prin bole sâu excese, spre es. la Dela Bistriţă la Sângeorgifi, cam 3
în sânge numai decă se bea pe „inima ficat, splină; luerâză cu bun resultat asu­
'vindecarea bâlelor. Vindecarea însă atârnă
u
gâlă . Efectele lui cele d’intâifi sunt, că âre, cu birje bune şi îneăpătâre, cari oostă
dela deosebitele combinaţiunl chimice di- pra diferitelor umflături (uimile, guşe, etc.); 4—6 florini (8 — 12 lei).
alungă grâţa, când voim să oprim vărsă­
solvate în apele minerale. lărgesce canalele acoperite ou peliţe mu-
tura şi să se liniştâscă nervii iritaţi ai sto­ Pentru cei din Moldova: peste Iţcanl-
La unele bole, sp. es. la reumatisme, câse, . cum sunt canalele beşicei fierei (la
macului. După masă amestecată cu vin gălbinare), intestinul gros, canalul urinar, Suceava-Câmpu-lung. De aiol ou trăsura la
podagră, se formeză săruri la închieturl şi
este asemenea forte digestivă. a uterus-ului, a gâtului etc., precum şi tu­ Sângeorgiă vr’o 8 ore.
se petrifioă — omul umblă rău sâu de loc,
burile plumânilor, atacaţi de catar sâu de Pentru comoditate recomandăm visi-
având dureri mari. Decă însă se folosesce
*) Aceste date sunt luate după „apele mi­ aprindere (la pneumonii). tatorilor a se provedâ cu bani austriaol.
• o apă minerală, ce conţine astfel de sub­
nerale“ dela Sângeorgiul-român de Dr. Leon Mu­ *
stanţe, cari disolvă acele săruri, omul se reşianu medic şi profesor de higienă la institutul
.pote vindeca. pedagogic-teologic din Caransebeş. Drumul, ce visitatorii din România