Page 74 - 1897-05

Pagina 6.
mic alta, decât numai de interesul
seu propriu.
Etă dâr, din ce causă domnesee
asta^î la noi înşelăciunea, minciuna,
linguşirea, nerecunoscinţa, şi alte
rele, care se fac în cea mai mare
parte a societăţii şi produc nemul­
ţumirea generală.
Toţi pronunţă cuvântul religia;
dâr puţini sunt cari o înţeleg şi pu­ comand la eassa Reseh, — căci M. Sa în
ţini car! învaţă a o pricepe; ba din
contră, mulţi o despreţuesc şi vor­
besc de ea ca de un reu, ce nu
aduce nici un folos. Şi acesta din
causa neînveţărei şi nesciinţei. Indi­
ferenţa, ce predomină faţă de reli-
giune, s’a întins într'un mod atât
de simţit în neamul nostru, încât,
decă străbunii noştri ar eşi din mor­
minte şi ne-ar vede pe ce treptă de
decadenţă ne aflăm cu religiunea,
acest nepreţuit tesaur, pentru care
ei şi-au sacrificat averi şi chiar vieţa,
şi care singură ne-a scăpat din ghea­
rele piărcjărei ca naţiune, apoi cu
mare durere vom spune, că pe mulţi
nu ne-ar mai cundsce că suntem
urmaşii lor.
Aşa vedem pe mulţi bărbaţi de
valbre în profesiunile lor, der fârte
străini de religiune, care singură dă
părţii nbstre spirituale adevăratul,
preţ, cum şi conduitei nostre direc­
ţiunea dreptă şi folositore; acestea
tote nu sunt, decât fructul uşurinţei
şi ai unei vieţi cu totul materialiste.
Acestor bmeni le vine forte
greu a fi religioşi şi a împlini mo­ onore, transportaiti ambele corone, pe pe­
rala Mântuitorului Isus. Le place
mai bine a lăsa direcţiunea cugetă­
rilor şi conduitei lor norocului, îm­
prejurărilor şi conduitei lor. Vieţuesc
fărte ocupaţi de consideraţiunea lor
socială, şi prea puţin de valbrea lor
morală.
Indiferenţa cătră sânta Reli­
giune este indiferenţa cătră cele mai
înalte cerinţe ale raţiunei, căci în­
văţătura Mântuitorului Isus este în
cea mai perfectă armonie cu lumi-
nele raţiunei, cu vocea naturei şi a
consciinţei, care este organul Pro-
vedinţei. Indiferenţa cătră Religiune
este o crimă contra suveranităţei
sufletului, căci numai sufletul este
care înalţă natura umană mai pe
' sus de natura animală. Fiă-care tre-
bue se fiă luminat de aceste adevă­
ruri, convins fiind-că Religiunea ce
ni-s’a dat de Domnul nostru Isus
Christos, n’are alt scop, decât feri­
cirea năstră.
A rămâne cine-va nepăsător că­
tră Religiune, însemnă a rămâne
indiferent cătră fericirea şi demni­
tatea sa,
Generaţiunea tîneră în cea mai
mare parte nu crede în religiune,
pe când bătrânii încep a cade în tului persian, bătând valurile mărei să se
nepăsare faţă de ea. O mare durere astâmpere.
ne cuprinde pe toţi, vecjend, că mulţi
şi dintre tinerii noştri caută a lua D-ta, colega, îmi (fise glumind nemuritorul
în rîs şi a batjocuri lucrurile reli- meu amic C. A. Rosetti? Cum de n’ai
giăse şi — ce e mai trist — tocmai atâta trecere la Dumnedeu, să ne lase în
prin acâsta ei vor să facă pe alţii
să credă, că sunt ămenî de o „cul-
K
tură superiără şi omeni „învăţaţl“.
Religiunea şi observarea poruncilor
ei a ajuns a se considera ca un lu­
cru ce este numai pentru bătrâni;
cari nu se ţin de ideile moderne şi
nu corăspund civilisaţiunei, fiind
inimicii ei.
De unde vine acâstă rea voinţă
în contra religiunei creştine, care
prin fructele ei cele salutare, ce a
adus omenirei, merita tătă recu-
noscinţa şi respectul tuturor! Cum
se pote esplica, că tocmai scestă
venerabilă mamă a păcii şi progre­
sului este espusă la dispreţul şi ura
acelora, cari se fălesc a fi fiii civi­
lisaţiunei ?
Prof. Dr. Eleffcerescn. suită estra-ordinară?
GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 110—1897.
amili*ti3*1 sleia IO ilaâu 8S8B» lat la Metropolie, putu înainta cortegiul, scrii nimic pe marginile foilor cărţii, pe
prin valurile imense ale mulţimei, care care înveţi. Să nu suferi nici-odată ca al­
Ou mai multe (file înainte de 10 Haiti,
în 1831, Consiliul de miniştri, cu aprobarea aclama cu urări nesfîrşite pe monarcbl. tul să fiă pedepsit în locul tău, fiind-că
Domnitorului hotărîse ca să se fânreze co­ Tunu bubuia, musicile intonau pretutin- este mişelie.
rona primului Rege al Românilor, din un denea imnul naţional, er drapelele şi or- Politeţa in recreaţie: Să nu cauţi cârtă
tun luat dela Turci, la Griviţa ori Plevna. namintele de flori, ghirlande, portrete, să nu rî4l de camara4ii tăi şi să nu îi po­
Forma coronei odată alesă, arsenalul ar­ scânteind acum sub ra4ele sorelui trans­ reclesc!.
matei iu însărcinat cu lucrarea. formaseră strada Victoriei în un admirabil Politeţa pe stradă: Să saluţi pe pro­
In acelaşi timp eu erâm însărcinat să salon de bal. fesorii tăi şi pe prietini când îi întâlnesc!.
Nu, nu voiti uita nici odată impresiu- Să nu superi pe trecători. Să nu scrii cu
patriotismul seu ţinea să se facă în ţâră, nile sufletesc! din acestă 4i mare! tibişir pe uşi, pe porţi, pe ziduri, pe uluci.
— corona de aur pentru M. S. Regina. După rngăciunile bisericei, MM. LL. Să nu te dai pe ghiaţă pe trotuare şi să
Mai multe elfi 0 a vui grija se urmăresc semnară hrisovul, în aclanmţiunea immen- nu arunci în stradă coji de portocale seu
aceste lucrări şi în acelaşi timp scrieam sei adunări, apoi cortegiul se reformă şi luâ alte pâme, pe care pote aluneca cine-va.
calea îndărăt. Să nu rî4î de bătrâni şi de infirmi.
hrisovul de fundare al regalităţei şi apoi
veghiam la esecutarea de abilul regretat V. A. Urechiă. Politeţa la masă: Să nu bagi cuţitul
litograf 'W’einberg a ilustraţiunilor acestui în gură. Să te gândesc! la ce doresc cei­
document. Loc deschis*) lalţi şi nu numai la tine. Să nu vorbescl ^
Deschidere de otel la Tuşnad. cu gura plină, să nu pui cotele pe mâsă.
Cu ce nerăbdare şi cu ce fericire to­
Politeţa cătră sine însu-şi cere dela
tuşi, urmăream, di după cl.i, transformarea Aveai ocâre a aduce Ja ouuGSoinţa
bulgărului de aur, în coronă, sub ciocanul onoratului public iubitor de băi, că în 1 fiă-care copil, ca să fiă sincer, cinstit, se
abilului bijutier! împreună cu iubitul meu Iunie n. c. vom deschide otelul „Schweiz nu înjure, să nu-şl alâgă tovarăşi ticăloşi
coleg, ministru de răsboiti d-1 general aflător la băile dela Tuşnad, care se bu­ şi cum a eşit din clasă, cum a isprăvit
George Anghelescu, priveam în fiă ce di cură de un bun nume şi pe care l’am a- jocul, să se întorcă acasă, să fiă cu hainele-
la transformarea fragmentului tăiat în un rangiat din nou cu cea mai mare îngrijire curat şi nici-odată descusute ori rupte.
In paragraful ultim : Politeţa pretutin­
tun dela Plevna în Corona de oţel al pri­ şi oorăspun4titor pretensiunilor timpului.
mului rege român ! Prin o optică a sufle­ Intotdăuna stau la disposipa publi­ deni, societatea recomandă copilului să fiă
tului noi Ie vedeam aceste corone strălu­ cului vinuri ardeleuescl manipulate bine tot-dâuna politicos cu orl-cine, fiă mai bă­
cind pe capul a unei serie de monarebii, şi curat, precum şi o eminentă bucătăria trân, fiă mai tînăr, mai bogat ori mai sărac..
Să nu uiţi nici-odată să 4^°!: „ile rog sâu
a
din generaţiune în generaţiune şi procla­ ungară, iVaueesă şi română. Apartamente
mând cu neamuţit glas, pe de-oparte gloria de locuinţă pentru tamflii, arangeate ou „mulţumesc. “
neuitată a armatei române în resboiul din cea mai mare îngrijire, se pot închina şi înainte de a intra într’o cameră poli­
1877, sub comanda şi sub conducerea vi- pentru seaonul întreg, lnformaţmnl dăm teţa cere să baţi în uşe. Nici-odată să nu
tâzului ei căpitan Carol I, şi po de alta cu plăcere iu orl-ce timp. uiţi să închi4l uşa încetişor după ce ai in-
dreptul de a fi al Regilor naţiunei române! Publicul, cure face escursiunî, este ' trat. Să fii îndatoritor cu omenii în vârstă
In prediua lui 10 Maiti în o trăsură servit punctual şi pe lângă cele luai fa­ şi cu străinii, bunăoră să le dechi4î uşa, să
de gală a curtei, însoţit de o gardă de vorabile preţuri. le aduci pălăria, un scaun, un scăunel pen­
tru piciore. Să nu tai vorba cuiva mai bă­
Ne jbiugătii de binevoitorul sprijin ai trân decât tine. Să nu întâr4ii niciodată.
rine de catifea roşie la Metropolie, unde ou. public.
Astfel sunt regulele de căpetenie, pe
primite cu rugăciuni de P. S. Metropolit, Pferschy şi Scbeixnann,
care se îndatorâză prin scris copiii ca să le
şi de înaltul cler fură aşedate în faţa ico­ otelierl.
ţie, şi care sunt cetite în fiă-care săptă­
nostasului, şi păzite tot timpul nopţii de
domnii oficerl din diverse arme. „Clubul de politeţa" al copiilor. mână cu glas tare în faţa tuturor mem­
Dela Metropolie, după bine-cuvântarea brilor.
în Englitera sunt societăţi de cum­ Nu mai încape vorbă, că, dâcă e ne­
bisericei, coronele fură aduse la Palatul
pătare pentru adulţi şi o societate de po­ voie, regulile acestea pot fi sporite.
regal, de colegul meu ministru de răsboiti
liteţă pentru copii. întemeiatorii acestei Scopul pedagogic, pe care îl urmă-
d-1 general G. Anghelescu, tot cu parada,
societăţi au primit dela principiul, că la resce societatea este educaţia mutuală, cea.
cu care eu le transportasem în ajun la
Metropolie. La palat ele fură aşe4ate pe o copii este un iond de egoism, care se tra­ mai folositore dintre tote. Este învederat,
masă bogată lângă tronuri. duce prin grosolănie, şi că mijlocul cel că copilul va asculta mai bucuros de re­
In diminâţa dilei de 10 Maiti, ploile mai bun de a lupta înpotriva pornirei gulile, pe care şi le impune de bunăvoie
aoesteia este a înrola pe copil într’un club decât de poruncile profesorilor.
care de câte-va dile nu mai conteneau, de
de politeţă. („Foia pentru toţi .)
1
se revărsaseră apele în unele părţi ale ţâ­
Scopul societăţci este să desvolte la
rei, ameninţau să împuţineze frumuseţea
copii simţămintele cavaleresc!, să facă se MULTE'i ŞI DE TOATE.
ceremoniei şi a paradei, ce după progra­
mul întocmit, se anunţau admirabile. se nască într’enşii gustul afabilităţii, poli-
teţei, curăţeniei şi corecţiunei în vorbe şi
In curtea Metropoliei construisem un Cum se îmbogăţesc Americanii ?
în purtări.
anfi- teatru luesos împodobit, privind spre
Cine dintre noi n’a au4it pe stradă Cea mai nouă şi mai curiosă inven-
biserică. La mijlocul lui se ridica un înalt
copil, tetiţe şi băeţl, mai cu âemă în clasa ţiune, despre care vorbesce cu multă se-
şi somptuos baldaquin. De aci aveau MM. ar
LL. şi augusta familie se asculte rugă­ muncitore, — înjurând? Termina sunt mai riositate un 4i de Berlin, este o inven-
aleşi în celelalte clase ale societâţei, der ţiune. ce a fost realisată în America de
ciunile prelaţilor şi aci aveau să semneze
egoismul este pote mai desvoltat. Copiilor Nord, într’e localitate din Statul Cansas.
hrisovul de fundare a regalităţei.
omemlor cu dare de mână ie lipsesce de Un pişicher din acel ţinut a cum­
Acum totul era gata şi tot guvernul
multe-orl însuşirea de a fi plăcuţi, le lip­ părat un petec de pământ, pe care l’a îm­
aştepta jos la colonele din valea dealului
Metroproliei sosirea MM. LL. sesce buna cuviinţă pentru mai micii lor, prejmuit şi l’a acoperit cu grătele de
Şi ploia er începuse... compătimirea pentru săraci, şi societatea sîrmă. Ocolul acesta, îngrădit astfel şi îm­
Am înţeles atunci nebunia împăra­ de politeţă înscrie în programul său exerciţiul părţit în mai multe despărţituri, e între­
virtuţilor acestora. De aceea societatea îşi buinţat pentru cresoerea pisicelor şi a
recrutâză membrii şi din clasele cu dare şorecilor. Pisicele, şi mai ales pisicele ne­
gre, sunt bine hrănite şi îngrijite, pentru
— Ce fel de ministru de culte esc! de mână şi din clasele sărace.
Deşi s’a înfiinţat numai de puţin timp, pieile lor, cari sunt forte căutate. Adese­
societatea copilârâseă numără vre-o şâpte ori, o singură blană (piele) de pisică se
sute de membri în vre-o două-spreMece vinde cu un dolar (2 fi.). După socotâla
întreprin4ătorului american, 1000 de pisici,
pace cu ploia? oraşe şi sate. Societatea admite ca membri
— Nu e vina ministrului de culte, fete şi băeţl dela cinci pănă la cincl-spre- se vor spori în doi ani la 25.000, er la
4ece ani, cari sunt datori să plătâscă pe 4 ani numărul lor se va urca la peste 2
răspunseiti lui, ci a ministrului de lucrări milione. Aşa dâră, blănile lor ar constitui
fie-care an câte cinci bani în eassa socie­
publice.... o avere colosală. Ce să se dea, însă, ca.
tăţii. Contribuţia acâsta nu pote să le rui­
— Cum aşa ? reclama Rosetti. hrană, pisicilor? Isteţul american a găsit
neze familia. Afară de acâsta copilul e
— De sigur, răspund eu; ministrul numai decât soluţia. Le dă de mâncare
dator să iscălâscă o bărtie, prin care se în-
de culte a trimis jalba la Dumne4eu, în şorecl, cari se înmulţesc şi mai tare ca pi­
datorâză să se ţie în tocmai de regulamentul
timp util şi i-a oerut să nu plouă, der me- societăţii. I-se dă o carte personală, care are sicele.
sagiul meu n’a putut răsbi pănă la Dumne- inscripţia acâsta: S6 nu taci altuia rău, ce Dâr şorecilor ? Carne de pisică, din
4eu, din causă, că n’a putut trece peste causă, că acestora nu li-se ia decât blana..
nu vrei şă-ţl facă ţie altul. Pe dosul cărţei
gîrle fără de poduri______ D-1 ministru Da- In chipul acesta, americanul a isbutit să
este tipărită lista regulelor societăţii:
bija nu s’a îngrijit să nu le ia apele toc­ combine un fel de „perpetuum mobile“
Politeţa acasă: Să-ţi ajuţi părinţii pe
mai de 10 Maiti!... cât te ertă puterile. Să fii bun cu fraţii şi câştigând din nimica muncă şi valore în
Rîsului omeric al colegilor miniştri, surorile; să nu fii egoist; să împărţi cu forma de carne şi de piei. Americanul a
succeda semnalele de sosire a cortegiului ceilalţi ce ai. sciut să se folosâscâ de puterile naturei,
regal. Politeţa la şcolă : Să fii respectos cu căci acâsta produce mereu şorecl şi pisici,
Noroc, că tocmai se oprise ploia. profesorii tăi. Să te ţii de regulele şcolei. cari se mânâncă reciproc, pe când omul
M. S. Regele sosi călare însoţit de o Să nu copiezi composiţia altor şcolari. Să n’are alt-ceva de lucru decât să jupuâsoă
nu cioplescl masa cu briceagul şi să nu pisicile şi să le ven4ă pieile.
M. S. Regina venia în cortegiu în o întreprinderea acâsta e o imitare mai
trăsură făcută special pentru încoronare, *) Pentru cuprinsul celor publicate sub ru­ ingeuiosă a altei intreprinderî făcută de un
încărcată cu flori. Numai la pas, dela Pa­ brica acâsta Redacţiunea nu ia răspundere. locuitor din Texas. Locuitorul acesta s’a