Page 77 - 1897-05
P. 77
MicţiiiiiM, AGiinistnfipes, ,,&a?eta'‘ iese în flu-care di,
\\ ’ftmrdi
Ef&?ov, piaţa marş îfr. SO. ADonamente pentru Anstro-Ungarla:
Pe un an 12 fl.. pe şose îunî
Scrisori aaSriuaoafcB an sra 6 fl., pe trei luni 3 fl.
primesc. — Msnuocnpto no tu N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
setrimet. Pentru Bomânia si străinătate:
IRŞESATE ae primeso la Adml*
nlstraţlune în Braijov ţi la mr- Pe un an 40 franol, pe ţâia
mătârele Birouri de enunulurl: luni 20 fr., pe trei iunl 10 fr.
în Viena: M. Duke:, Hcmrich N-rii de Dumineoă 8 franol.
,Behalek, Rudolf M.oue, A. Onpiiiks Se prenumSră la t6te ofioiole
Nachfolger; Anton Opptltk, J. poştale din întru şi din atară
Dannebcr, în Budapesta: A. F. şi la dd. aoieotori.
Bcldborgcrg, ikkitc.n Berna:; în UnaiMimi neutru Brasor
Bueurescu: Agmcc Bmat, Suc-
oursaio de Houmanie; în Ham- administraţinnea, piaţa mare,
bun.: Karoiyi <fc Utbmann, târgul Inului Nr. 30 etagiu
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Ptaţul Inaarţturilor: o aeriă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
l'armond pe » colină 3 or. şi Cu dusul In oasă: Pe un an
80cr. timbsu pentru o publi- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
onre. Publioori moi dese după 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
tarifă şi învoială. sân 15 bani. Atât abonamen
Roclamo pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
Sîoriă 10 or. aeu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 111. Braşov, Lunî-MarţI 20 Mai (1 Iunie) 1897.
Uitată ori ignorată? lat principal naţional s’ar fi realisat „Trimişii diavolului — esolamă „Al- Grecia părăsită de puteri.
acum cel puţin în principiu prin kotmâny — înoep dâr a bate fierul în
14
Alaltăerî seră domnitorul nos amintitele proiecte. jurnl lor. Dâr noi ne organisăm ore? Ei Am amintit în numărul nostru
tru a părăsit Budapesta, unde a pe Aşa-dără pe tbtă linia pare a-se sunt în ourat ou tactica lor, şi alegerile îi de Sâmbătă, că guvernul grecesc ar
trecut peste doue septemânî. In tim ţină sămă de vechi dorinţe şi pos află pregătiţi. Să nu ne treîjim dâr din fi respins t6te condiţiunile puse de
pul acesta Majestatea Sa a luat tulate, numai faţă cu Românii nu somn, când va fi prea târcjiu, oi să pregătim Turcia la încheierea păcii. Soirea
unele resoluţiunî, cari par a fi me vedem nici într’o privinţă astfel de lucrurile înainte, căol vom avâ o autono acesta se confirmă. Illtă ce se tele-
nite se ducă în împlinire progra semne, fiă şi numai da de bunăcu- miă ciudată, dâoă în ea vor fi în majoritate grafiază din Viena cu data de 29
mul guvernului uDguresc privitor la viinţă. duşmanii noştri . Maiu:
44
completarea organisării interibre şi Pe când Şerbilor li-se concede Din tâte aceste se pare, că între po Viena, 29 Maiu. Nota guvernului gre-
la pretinsa împăcare a „justelor pre- organisarea autonomiei lor bisericesc! pimea oatolioă şi guvern se vor nasoe oesc, prin care anunţă marilor puteri, oă
14
44
tensiunî pentru „liniştirea şi „mul naţionale, pe când acelaşi lucru se lupte mari ou ooasia alegerilor pentru Grecia respinge tâte pretensiunile Turciei, a
44
ţumirea poporaţiunei statului „fără pregătesce pentru catolicii unguri, Congres. făout o penibilă impresiune asupra tuturor
deosebire de naţionalitate . pe atunci despre organisarea auto guvernelor europene, cari condamnă în
44
încă în ajunul plecării sale din nomiei bisericei celor mai bine de mod forte aspru procederea Greciei. Eu
Viena Majestatea Sa a subsemnat un milion Români uniţi, nu s’aude Obstrucţia în parlamentul vienes. ropa n’a oonsimţit să intervină în răsboiul
prea înalta resoluţiune, prin care nimic. Pentru ei nimeni nu se gân- In parlamentul din Viena viforele şi greco-turo, decât în urma unei deolaraţiunl
se ordonă convocarea Congresului, desce a realisa organisarea autono soandalele nu vor să înceteze. Şedinţa de oategorioe a Greciei, că-şl înoredinţâzâ îna
chiămat a organisa „autonomia ca miei bisericei lor pe basa articulului Vineri a fost ârăşî peste măsnră agitată, inte sârtea în mânile paterilor. Prin urmare
44
tolică în Ungaria . Etă dbr, că prin- de lege 9 din 1868. provoeându-se din partea oposiţiei ger nota de acum a guvernului grecesc pote
tr’asta li-se dă catolicilor unguri pu Şi din acesta tăcere mormen- mane soenele cele mai turbulente. Opositia li privită, ca o vătămare a autorităţii con
tinţa de a-şî regula afacerile biseri tală, ce domnesce în sferele stăpâ- a cerut ârăşî votare nominală asupra oâ- certului european. In oasnl când Greoia ar
cesc!, ce cad în sfera administraţiu- nirei privitor la independenţa şi drep tor-va propuneri făcute de membri ei. Ma stărui în atitudinea ei, puterile vor declina
nei, printr’un organism de represen- turile Metropoliei române unite, ră jorităţii urându-i-se de atâta obstrucţiă, ori-oe răspundere şi vor lăsa în voia aortei.
tare autonomă, la care se pbtă lua sună numai strigătul celui amenin preşedintele a declarat, că oamera treoe Viena, 29 Maiu. Tote puterile snnt
parte şi mirenii în proporţiunea nu ţat în ascuns de pumnalul înveninat la ordinea tjilei. hotărîte se înceteze intervenţia lor pe
mărului lor. Acăsta a fost o veche al duşmanului. lângă Turcia în favorea Greciei. Cu deo
La aucjul aoestei deolaraţiunl, oposi-
dorinţă a catolicilor, manifestată încă Nu se mai vorbesce nimic -de ţia începu să faoă un sgomot infernal, bă sebire Germania e forte întărîtată în potriva
atitudinei Greciei.
dela 1848, dăr nerealisată pănă as- biserica naţională a Românilor uniţi, tând în bănci cu pumnii şi cu linialele. In
*
tă4i. pentru-că ea este privită deja ca mijlocul sgomotului uriaş se aucjirâ stri
Paralel cu convocarea Congre adnex al bisericei catolice unguresc!, gătele de: Abzug Badeni! Infamiă! De * In legătură cu acăsta nefavo
sului catolicilor unguri, un alt re- fără drept şi putere de viaţă. rabilă întorsătură a lucrurilor pentru
putaţii Prade şi Dyk înoepură aşi da
script regesc semnat la Budapesta, Etă de ce între diferitele acte gfiioldurl. ■—— - Grecia, mai amintim, că cjiarul „Mor-
convbcă Congresul bisericei naţio prea înalte nu se găsesce nici unul, Vicepreşedintele Abrahamovicî, dând ou- ning Post din Londra primesce o
44
nale serbescl din Ungaria. care se se ocupe măcar în trâcăt de ventul deputatului Schilcker, oposiţia l’a scire din Atena de cuprinsul, că fa
Dela anii 1868, de când s’a în- sortea şi de vechile gravamine ale asediat formal şi nu l’au lăsat să vorbâsoă. milia regală grecescă se află într’o
articulat în cartea legilor unguresc! acestei biserici. Câţl-va diatre oposiţionall s’au arunoat situaţiă fdrte primejdibsă. Raportu
şi autonomia bisericei serbescl greco- asupra meselor stenografilor sbierând, bă rile dintre Rege şi guvern sunt fdrte
resăritene alăturea cu autonomia bi tând cu pumnii şi linialele în bănol şi stri încordate, şi în vederea acestei stări,
sericei române greco-resăritene şi a Catolicii unguri şi autonomia. gând din nou: Piară Badeni! Retrageţl or- familia regală a luat măsuri de-a
bisericei române unite, Serbii me dinaţiunile pentru limbă! Porcăria! părăsi ţâra îndată ce situaţia s’ar
reu au stăruit se-şî organiseze acestă Bucuria, de oare au fost ouprinşl ca agrava în mod şi mai ameninţător.
Vicepreşedintele privia ou manile în-
autonomiă, pe basa unui statut apro tolicii unguri la vestea despre oonvooarea oruoişate aceste soene barbare, suna pu De-ocamdată familia regală — ca să
bat de factorii legiuitori. Der n’au Congresului autonomiei oatolioe, s’a cam ternic olopoţelul, oare însă nu se aucjia de scape pe prinţul moştenitor de ur
putut ajunge pănă ac|î la nici un re- turburat în cjilele din urmă. Foile lor nu sgomotul grozav. Ministrul Badeni înoă mările agitaţiunilor, ce se fac în con
sultat, din causă, că guvernul ungu slăbesc publioul ou fel şi fel de tânguiri şi era de faţă; el părăsi însă sala văcjeud tra lui — a.hotărît se trimită pe
resc li-a pus mereu beţe in rote temeri, oarl t6te se reduo la constatarea, cum degenerâză luorurile. La eşire oposi prinţul moştenitor la Londra sub pre
vrend a reduce dreptul lor de auto oă n’au prea mare încredere în guvern, ba ţia sbierâ turbată în urma lui: Afară cu text de-a representa Grecia la iubi-
nomiă mai mult la un drept în apa dinpotrivă se aşteptă la lucruri surprintjă- el! Miniştri nemţi să demisioneze! Pfui, leul reginei Victoria.
renţă. târe din partea acestuia. miniştri nemţi 1 RetrageţI ordinaţiunile,
Nu de mult am destăşurat în Alhotmdny de pildă îşi esprimă oon-
u
rt căol altfel nime nu va mai vorbi aici!
coldnele foiei ndstre fasele prin cari vingerea, oă şi de astă-dată omnipotenţa Vicepreşedintele Abrahamovicî, văcjând B61a principelui României.
au trecut luptele bisericesc! ale Şer guvernului va căuta să imprime timbrul — Nâptea de Sâmbătăspre Duminecă. —
că nu pâte răsbi ou turburătorii, cedă scau
bilor din Ungaria, şi nu e de lipsă atotputerniciei statului profan şi asupra Deja Sâmbătă pe la 8 ore sâra în
nul presidenţial lui Kramarz, al doilea vi
a mai reveDi asupra lor. Ajunge se aoestei instituţiunl, şi el nu doresoe sinoer cepu să se observe 6re-care nelinişte în
cepreşedinte Kramarz ooupând presidinl
spunem, că acum se tractăză de fi- înfiinţarea autonomiei oatolioe, care ar fi atitudinea bolnavului. Buletinul medicilor,
dădu ouventnl lui Pacak. Autjând acâsta
nalisarea lucrării pentru stabilirea mai mult sân mai puţin o deslegare a oă- dat la 10 âre sâra, afla starea generală mai
oposiţia înoepu să strige : Inşelătoriă ! Să
statutului bisericei naţionale serbescl tuşilor, oe sistemul de guvernare actual le-a puţin satisfăoătâre. Pe la âra 11 din nâpte
bombardăm pe preşedinte!
greco-orientale. Se apropie deci prea pus asupra bisericei. medioii au dat bolnavului o baie, şi te-
In mijlocul sgomotului uriaş, între
înaltul rescript de vechia dorinţă a Din oausa acâsta organul partidei po mându-se de ivirea unei nouă orise, au
Pacak şi Dyk se urma un violent schimb
Şerbilor, a căreia realisare o pune în porale adresâză un apel oătră oatolioii un chiămat pe Regele la Cotrooenl.
de vorbe. Cei doi deputaţi se aruncară unul
vedere la viitorul Congres. guri, în oare îi avertisâză să fiă deştepţi şi Baia luată de bolnav a avut de efect
asupra altora cu pumnii, dâr alţi deputaţi
N’a trecut mult dela data aces trezi şi să oontribue din tâte puterile, ca scăderea temperaturei în mod simţitor,
se arunoară între ei respingând unii pe
tui rescript (20 Maiu a. c.), si etă, în Congres să nu între decât elemente de doctorii însă erau mereu îngrijaţî, mai ales
Pacak alţii pe Dyk. In cele din urmă lui
că o înaltă resoluţiune vine a face înoredere, bărbaţi oonsoienţioşl şi devotaţi de starea de slăbiciune a Prinoipelui, care
Paoak îi reuşesoe să-şi continue vorbirea.
din nou una din cele mai îmbucu- bisericei. durmia forte agitat.
rătore surprise Maghiarilor, autori- Acest apel află de necesar a-1 faoe Se născu ârăşî sgomot infernal. Oposiţia Starea acâsta de nelinişte şi agitare
striga înfuriată: Inşelăoiune! Infamiă! Jos
sând guvernul se presenteze dietei numita fâie ou atât mai vârtos, oă pe cum continuă pănă la âra B din nâpte, fără a-se
ou preşedintele! Abzng! Deputatul lro se
proiecte de lege asupra creărei unui este informată, din partea guvernului să produce vre-o nouă complioaţiune in mer
ridică strigând puternio: Huna Germania.
1
fel de academiă militară ungurdscă, fao deja de pe aoum paşi, cari periclitâză sul bâlei. Oătră ârele 4 Principele s’a deş
Huna Germania irredenta!
pentru care se se prelimineze suma resolvarea autonomiei în sensul dorit de teptat şi a cerut lspte din care i s’a dat
Sfirşind Paoak, luă apoi ouvântul Per-
de aprdpe trei milidne florini din aderenţii catolioi. Amploiaţii din minis- un păhărel dimpreună cu cogDac. După
budgetul statului. teriul de culte şi alţi oatolicl de notorie gelt, oare însă nu putu vorbi fiind mereu luarea hranei bolnavul a adurmit ârăşî,
Cât de adencă impresiune a fă tate, însă mamelucl ai guvernului, au în întrerupt, între alţii de Wolff prin ouvin- cevaşl mai liniştit oa înainte, şi nu s’a deş
tele: Cehii ne pot răpi în mod fals dreptu
cut în cercurile maghiare presenta- ceput deja agitaţia, oa în comisiunea cen teptat decât la 7 âre diminâţa, oând i-s’a
rea acestor proiecte de lege pe bi trală a autonomiei să fiă aleşi omeni de rile! Acâsta e infamiă politioă austriacă! dat din nou uu pahar de lapte ou cognac.
roul camerei se vede şi de acolo, pănura lor. Intrâgă ţâra au împărţit’o ast Şedinţa ţinu până la 8 âre sâra, când Bolnavul a declarat însuşi, că se simte
că deja foile unguresc! vorbesc ârăşî fel, ca fiă-oare dintre afiliaţii guvernului să se împrăsoiâ fără de nici o ispravă. mai bine. La âra acâsta a sosit şi Regina,
de-o fusiune a guvernamentalilor cu pâtă influinţa alegerile pentru Congres în care fu întâmpinată de prinoipesa Maria.
partida lui Apponyi, al cărei postu direcţia dorită de guvern. Medicii sfirşind consultul dau la 8 âre bu-
