Page 78 - 1897-05

iragina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 111.—1897.

latinul în oare spun, oă „după o nopte me­ merisare. Proiectul mai cuprinde şi altfel dat foc unei draperii. Deşi flăcările s’au tare" înjghebat în Arad, de când pentru
diocră, astă dimininâţă starea A. S. R. de disposiţiunl. stîus repede, totuşi s’a produs o panică unii âmenl nu mai cântă mierla nici în
este din nou ceva mai bună. a mare. In urma învălmăşeJei au fost 7 morţi câmp, niol în pădure, se înoâroă preotul P.
Alegeri suplementare comunale. La ale­
Regina şi principesa Maria vorbeso şi 17 răniţi, dintre oarl trei în mod grav. Moga din Tornia să desfacă cele făcute
gerea de Sâmbătă în Braşovul vechia Saşii
câteva cuvinte cu medioii, apoi intră în de dânsul ou protocolul, în oare a indus
moderaţi n’au luat parte. Pentru lista Sa­ Ajutore pentru învăţăcei meseriaşi ro­
camera bolnavului, oare se simţia atât de 75 de voturi pentru d-nul R. Ciorogariu,
şilor vercjl s’au dat în total 141 voturi. mâni. „Asooiaţiunea transilvană® publică eon-
bine, încât dootorul Buioliu i-a permis să fără oa să se fi ţinut sinod parooh'al elec­
ours pentru oonferirea a 11 stipendii de
schimbe câte-va cuvinte cu Regina şi prin- Liga ţăranilor din Austria de jos şi toral pentru alegerea a doi deputaţi mi­
oâta 25 fl. cu începutul anului 1897 pe
oipesa. CUOta. Liga ţăranilor din Austria de jos a reni pentru Sinodul dieoesan din Arad. Ba­
* sâma învăţăceilor meseriaşi români din
convocat o mare întrunire a tuturor ţăra­ nul simţ şi stima, oe o am pentru un preot
Soirile alarmante, ce au oiroulat în nilor din Austria pentru cjiua de 8 Iunie, Transilvania. Cererile sunt a se înainta în funcţiune, nu-mi permite să polemisez
tot timpul nopţii şi ieri diminâţă, au adu­ la Viena, şi a însărcinat o oomisiune spe- pănă în 30 Iunie n. c. Condiţiunile de con- cu părintele Moga. Un lucru însă dator
nat o lume enormă în curtea Castelului. oială să elaboreze o resoluţiă la adresa gu­ ours le vom publica în numărul de Du­ sunt să spun, şi adecă cele oe le-am scris
La ârele 9 se desohide biserioa în vernului, pentru a-1 învita să apere intere­ minecă. eu, oă în comuna Tornia nu s’a ţinut si­
ourtea Palatului. Lumea să îngrămădi să sele agricole ale Austriei oontra oelor ale împăratul Germaniei şi esposiţia fran- nod eleotoral, şi oă voturile, 75 la număr,
între, ca să asiste la servioiul divin şi să Ungariei. Liga susţine, oă interesele agri­ cesă din 1900. ţharul „Gaulois", făoând în­ induse în acel protocol pentru d-nul R.
înalţe rugi ferbinţl cătră Atot Puternicul cole austriaoe sunt sacrificate ou desăvâr­ trebare la mai mulţi bărbaţi şi publicişti Ciorogariu, le-a indus părintele Moga, —
pentru scăparea Augustului bolnav. şire oelor unguresci în aotualul compromis germani de frunte, oă 6re împăratul ger­
După câte-va minute sosi şi A. S. R. austro-ucgar. Resoluţiă va mai învita gu­ man Wilhelm va merge la Paris ou ooa- eu le-am scris pe basa actelor cetite în Si­
Principesa Maria, însoţită de d-ra Casimir. vernul să prepare diferite proiecte de legi siunea esposiţiei din 1900, a primit dela nod, a căror valâre şi putere de dovadă
Principesa e forte slăbită şi pare abătută. în vederea organisărei asociaţiunilor agri­ mai mulţi răspunsul categoric: nu! nu se pâte trage la îndoială. Asta nici
chiar părintele Moga nu orad, oă o va
Era îmbrăcată ou o forte simplă rochie cole în Austria. „Erzberzog Karl Kaserne*. Sub titlul pute contesta. Bătrânii dioeau „locus regit
bleu-marin. Lumea faoe loc salutând ou u
respeot. Maghiarisări de nume cu duiumul. acesta sorie „Magy. Hirl. următârele: „Ne aduni", şi ou putinţă este, oă scriind părin­
Foile unguresci vesteso cu mare buouriă, inaghiarisăm! De mai mulţi ani c]lcem, oă tele Moga dintr’un loo, unde cumnatul său
La orele 10 Principesa Maria intra
ârăşî în Palat. D-l general Robescu tele- oă în urma iniţiativei sooietăţii oentrale de capitala nostră s’a ridioat în mod admira­ d-nul Vasiliu Mangra are cuvântul hotărît,
fonâză M. S. Regelui, că respiraţia A. S. m8ghiarisare, mai mulţi amploiaţi dela posta bil, de oare ne bucurăm forte, şi că s’a a putut uşor aluneca pe un povîrniş, oare
R. Principelui devine din moment în mo­ şi telegraful din Budapesta şi-au maghia- maghiarisat în tote privinţele. In aoeste duce în păcat mai cu sâmă, oă diu lo­
convingeri firme ale nâstre numai unele cul în oare scrie dânsul, nu s’a îndatinat
ment mai normală. risat numele, între alţii directorul Durr, întâmplări ne mai irită. Sunt plănuite aoeste să încolţăscâ adevărul. Cuvânt final mai
Prinoipele a băut şi un păhărel de oare şi-a dat numele de „Demâny". Esem-
plul direotorului Durr l’au urmat alţi 1600 întâmplări, nu le sorutăm, dâr la totă în­ adaug, oă drept mai bune „punote de orien­
oognao. După câteva minute a cerut âr
de amploiaţi — cari au luat noul botez al tâmplarea sunt supărăoiâse. Odată, pe piaţa tare" pentru părintele Moga aflu din isvor
un pahar de lapte.
La 6ra 12 d-l dr. Buioliu a făcut ur- lui Beizebub. „Elisabeta", când s’a văpsit din nou un demn de creijământ, că în cestiunea aoâsta
stobor, ni-s’a împedecat privirea de „Ge- s’a făcut şi o arătare oriminală la tribuna­
mătârea declaraţia M. S. Reginei, miniş­ împăratul Wilhelm în Budapesta. O £6iă strichen", âr aouma pe o oasarmă militară, lul din Seghedin. Cunoscutul „uex oausal",
trilor şi personelor de dinstincţie, ce o în- ofioiâsă maghiară spune, oă împăratul Wil­ la oare tocmai se luorâză, omenii preoauţî cred eu, vorbesce cu destulă elooinţă în
oonjurau: helm al Germaniei va merge la Budapesta s’au gândit de timpuriu, oa toţi câţi trec aoâstă afacere, şi orl-ce vorbă ulteriâră
— Am câştigat o di* Partea stângă cam prin 20 Septemvre, adecă după mane­ pe aooîo să seie oe se edifică. O insoripţiâ din parte-mi e de prisos. Apa limpede se
începe să se resolve forte repede. La ârele vrele din Totis şi va fi înouartirat în pa­ mare împodobesoe frontispiciul: „Erzher- pâte turbura prin mâni rău voitâre, dâr
11 fără un sfert am făcut o punctuaţie la latul din Buda. In onârea împăratului se zog Karl Kaserne", Numita f6iă la fina es- nomolul se duoe când îi vine vremea, şi
drepta şi nu a eşit deoât un pio de sânge vor arangia diferite serbări.
fără nici o materie purulentă, oeea-oe mă olamă între altele : „De sigur, oă acesta e apa îşi ia faţa ei cristalină de mai înainte,
uitându-şl de nomolul, oe a turburat’o.
mare „progres" pe terenul „maghiarisării".
linişteşte ou desăvârşire. Conferenţa interparlamentară se va ţină — Rap.
La 11 A. din c[i S. R. a cerut să facă anul acesta la Bruxelles, la 6 August s. n. Condamnarea atentatorului Acciarito.
o bae. Respiraţia, pulsul şi temperatura Se soie, că regele Belgiei şi guvernul său Sâmbătă s’a finit în Roma pertractarea
au cerut anume adunarea oonferenţei de Privitor la producţiunea mu-
forte bună. asupra orimei sevârşite de atentatorul Accio- sicală, oe se va da ou corul de copii
Situaţia generală mai bună ca Sâmbătă• ăst an tot la Bruxelles, unde va fi des- rito asupra Regelui Italiei. Tribunalul l’a
ohisă şi o importantă exposiţiune. Un nu­ poimâine în 21 Maifi v. o. în sala festivă
oondamnat la robiă pe viaţă în galeră şi la
măr oonsiderabil de membrii din parla­ pedepsele împreunate cu aoâsta. Acciarito, a gimnasiului român din loc, mai publicăm
8 C I H I L E P I L E I * mentul român au promis a lua parte la următârele detaiurl:
oare pănă la pronunţarea sentinţei a dove­ 1) începutul produeţiunii — în vede­
— 19 (31) Maiu. aoestă oonferenţă. dit o linişte cinică, striga la urmă: Acj.1 rea onomastioelor, ce oad pe aoâstă cţi —
Biurou statistic central. Ministrul un- eu! mâne guvernul burghesilor! Trăâsoă va fi precis la ârele 6 şi jumătate d. a.
Voluntari greci în Galaţi. Joi diminâţa
gureso de oomeroiu a pus pe biuroul ca­ revoluţia! Trăâscă anarchia! 2) Pentru oa publicul asistent să aibă
a sosit vaporul „Smirni al sooietăţei „Cargi“
u
merei deputaţilor un proiect de lege refe­ comoditatea necesară, galeria se va mobila
ou 180 de voluntari greci în Galaţi. Vi­ Câţi locuitori are Rusia? După ultimul cu scaune.
ritor la înfiinţarea unui biurou oentral de
neri a sosit şi vaporul „lmera sub pavi­ recensământ populaţia Rusiei se ridică la 3) P r o g r a m a p r o d u o ţ i u n i i con­
u
statistică. In sensul aoestui proiect, acest
lion italian, cu 78 de voluntari. Primul a 129 milione, 211.833 loouitorl. Suprafaţa ţine următârele 8 puncte: I. Irmosul Pas-
nou oficiu va sta sub supraveghiarea şi or­ cilor\ 11. Fruncţuliţă (oânt. pop.)] 111. Lelea
fost înapoiat sub escorta unui torpilor ro­ imperiului este de 19,988.735 verste, sâu
dinul ministrului de oomeroiu şi problema vităză*) (cânt. pop.) coruri de copii pe 3 voci;
mânesc; oel de al doilea staţionâză sub 22.736 milione de metri pătraţi. Populaţia
lui va fi de a-se face răpite-"anuale despre IV. Ţiganca, cor de fete pe2 voci; F. De-
privegherea vaselor de răsboiii aflătdre în oraşelor mai însemnate este: Petersburg,
stările publioe in ţările de sub corona ungară. clamatiune comică, de C. J u r o a n abitu-
port. Miseria voluntarilor e mare, oăol niol 1.267.000 loouitorl; Mosoova, 988.000; Var­ rient; VI. a) Sfânt, sfânt, e Domnul şi b) Pre
Datele obţinute se vor prrrtfiioa în broşuri
nu se pot aprovisiona ou de ale mânoărei, şovia 615.000; Odesa 400.000 eto. tine te lăudăm; VII. Sunt fecior sdravân
anuale şi lunare şi pentru trimiterea lor la (marş pop.) coruri de copii pe 3 voci;
mai ales oă unii din ei n’au mijlooe.
oentru se îndatoreso ofioiile mici, autorită­ VIII. l-iul concert de G. Musicescu, cor
ţile civile şi biserioescl, institutele, oorpo- Catastrofă în Pisa. Din Pisa se anunţă Numai pentru-ca se se scie. Ca micst.**)
1 ' ‘ f
raţiunile, Reuniunile şi Societăţile, preoum cu data de 29 MaiQ : In timpul unei cere­ adaus la raportul noţ&ru „Despre Sinodul
*) Din colecţia d-lui G. Musicescu.
şi privaţi. La colectarea datelor învăţătorii monii religiâse la oatedrală, o luminare a din Arad", ni-se soriu de aoelaşl raportor **) Ou oonlucrarea corului studenţilor
sunt obligaţi a lua parte ca comisari de nu- oăcjut pe o statuă a Sfintei Feciâre şi a următârele: „Din looul ou „punote de orien- dela gimn. sup. şi şcâla comaroială.
FOILETONUL „GAZ. TRAN3." de nume, oarl la semnalul dat s’ar fi adu­ fiind ei aplecaţi a faoe oonoesiunl, care ar venit teatrul oelor mai desfrânate lupte
nat sub stindarde, ca să fiă înarmaţi ou ar­ fi fost prea prea. naţionale s, a. t.“
Superficialitatea şi şovinismul în mele oe erau să sosescă din străinătate. In Transilvania însă n’a avut resultat Din tote aceste, cetitorii se vor con­
Prui denumise şi ofioerii. El corespondea aotul constituţional, pentru oă la grosul vinge, cum se înşâlă Maghiarii ei pe ei;
literatură. d’adreptul ou Kossuth. Speranţele sangvi- naţionalităţilor absolut nu s’a publicat. Acei oa să le taci: Muudus vuit deoipi, ergo
De Iosif Sterca Şuluţift. S i b i i u 1897. nice ale lui Prui au mers atât de departe, Maghiari, oarl aveau ennosoinţă despre aoele aecipiatur.
(U r ma r e.) îuoât într’un raport trimis iui Kossuth cţm® oonoesiunl, s’au mulţămit ou atâta, deoă Mirarea mă cuprinde însă, când văd
După aoâsta parentesă revin âră la oă, Românii, cu puţine esoepţiunl, sunt gata le-au împărtăşit unor oorifei Valachl, în oă se pâte afla un siugur om, oare să-mi
„istoria" d-lui Urmossy, căci d-sa m’a dis­ a-şl jertfi viaţa, pentru răsboiul de inde­ loo să se fi pus în atingere ou preoţimea facă imputare în publio: de oe nu am fă­
tins şi pe mine, mi-a eternisat numele în pendenţă. După raportul dânsului au fost VaUohilor. cut eu causă oomuuă ou emisarii lui Kos­
cartea d-sale. de tot câştigaţi pentru oausa maghiară. împărtăşirea cu Bohaţăl, Şipotar, Şu- suth, pentru detronarea Dinastiei? Eu oa
In oapitlul unu-spre-deoe (11) vorbind Se ’nţelege, acest crecjământ numai în oreerii luţiit şi alţi 6menl, acestor asemenea, a fost funcţionar de stat şi mai ales ca Român să
despre nisuinţele Maghiarilor de-a se eli­ însufleţiţi s’a putut nasoe, pentru oă dela atâta, oa şi când n’ar fi făcut nimica, căci mă însoţesc cu aceia, cari abia ou 10 ani
bera de sub liga austriaoă, istorisesce, în- oonversarea ou câţl-va Valachl, pănă la to­ conducători (vezerek) oa cei amintiţi mai înainte au purtat un răsboiii de esterminare
oepend dela vorbirea de anul nou 1859 a tala jertfire e oam mare distanţă s. a. t.“ sus, n’au fost amicii împăciuire:, oi au stîr- în contra Românilor, tocmai pentru alipirea
lui Napoleon pănă la pacea încheiată în După ce amintesoe oonţinutul conce­ nit numai zizania. Au fost ce-i drept vre-o lor oătrâ Dinastie şi pentru autonomia Ar­
11 Iulie aoeluiaşl an, în Villafranoa, tot siunilor, pe care triumviratul emigranţilor oâţl-va (Maghiari), cari au stat de vorbă dealului, acuma să fao propagandă pentru
deoursul ostilităţilor. Spune fără reservă, maghiari le garantâză naţiunilor nemaghiare; şi cu soldaţii Valachl, dâr cei mai mulţi, independenţa Ungariei, ca să ajung şi eu
oum capii emigranţilor, Kossuth, groful şi după oe ne spune oă o înţelegere între de massele poporului nu s’au interesat. Cu în furol, (Nâmţul nu mai respecta privile­
Teleky şi Klapka, folosindu-se de încurcă­ emigranţii maghiari şi Prinoipele, Ouza, s’a tote că în anul acesta, ba şi la începutul giul nobililor: „oaput et omuia bona", oi
turile Austriei în Italia organizaseră răsoâla zădărnicit, pentru că „fanaticul Brătianu* anului următor, s’ar fi putut scăpa Valachii, îi punea la fum, în furol) preoum au ajuns:
în contra Austriei (adecă în contra Dinas­ a declarat oategorio oă, România nu se de oonduoătorii lor, oarl răspândeau ne­ Torok Jânos, Horvâth Kâroly, Gâlfy Mi-
tiei). Erau deja denumiţi toţi şefii politiol p6te învoi, ca Transilvania să fiă încorpo­ ghina; pentru oă absolutismul într’atâta i-a hâly, Vâradi Jozsef, Bartalits Istvâu ş. a.,
şi militari, atât în Ungaria, cât şi în Tran­ rată la Ungaria, acâsta ar fi o trădare. amărît şi pe ei, (adecă pe massele popo­ cari au fost spâncţuraţl în 19 Aprilie 1854,
silvania: „In Transilvania s’a înfiinţat o Dreptul istoric la oara Ungaria se provocă, rului) încât ou mândriă se mărturiseau a fi pentru prostiile lui Kossuth, Mokk-Gâl, pe
armată deosebită. Ou organisarea aoesteia e ridioul, s. a. t. la pag. 193 continuă ast­ Maghiari (risum teueatis). Aotivitatea in­ cari ’i condamnă însuşi d-l Urmossy. Ce
a fost înoredinţat Anton Prui, fost colonel fel: „Aoâsta oonstituţiune, oare ave valora tensivă însă, a oonduoătorilor Valachl, în naivitate!
la honvecjl. Prui şi-a resolvat problema în- pentru întrâga ţâră, adoveresoe în mod scurt timp a câştigat Valachimea (adecă (Va urma.)
tr’un mod străluoit, el a oonsoris 9 — 10,000 strălucit umanitatea capilor emigranţilor, ţărănimea) pe partea sa, âr Ardealul a de-