Page 81 - 1897-05
P. 81
AdiinisHiţicsti, „Gmta iese în l-care di.
,(
ii TiDogra.fi Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl.. pe şase luni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Sorisort nefrnaoate aa s*
prlaisac. — Hancsosivlw nc ic» N-rii de Dumlnaoi 2 8. pe an.
«ferimni. Pentru România si străinătate:
r 1HSER/ITE so prtmeao la A4ml-
slatraţlurie în Kraţov ţi la ut- Pe nn an 40 frânei, pe şis»
roăMrolc Birouri do anunolurl: luni 20 fr., pe trei ioni 10 fr.
In Visna: M. Buktt, JMnnch N-rii do Duminecă 8 franol.
Schalek, Rudolf Xossc, A. Ovpsliks Se prenumără la t6te oficiale
Naohfolgor; Anton Oppclik, J. poştale din Intru şi din atarâ
Danneocr, In Budapesta: 1. V. şi la dd. coleotori.
6cidbergorg, Ickstoin Bemac: In n iMaieatul jeatin Biasor
Bucurosoi: Agence Sacos, 8uo» administraţiunea, piaţa mare,
cursivi o de Hoiimuma; in Ham- târgul Inului Nr. 80 etagiu
bur^: Karoiyt <t Lisbmann. I.: pe un an 10 fi., pe şise
Praful Inierţlunllor: o seria luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe 0 ooionă 8 or. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o publi A1T TJ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Pubiioărî mai dese dapil 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi Învoială. sbu 15 bani. Atât abonamen
Keoioms pe pagina a 3-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
seria 10 or. adu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 112. Braşov, Mercur! 21 Mai (2 Iunie) 1897.
Din causa s-telor sărbători iliarul nu va acesta chiar în faptul, că foia blă- „pe oalea pe oare a pornit. Stăruind pe Numărul visitatorilor era enorm *
apăre pilna Vinei'! sâra.
şiană esclamă câteva rânduri mai „acostă oale nu numai oă va ooutribui unii veniau, alţii se întorceau ; tram-
jos: „Dumne4eu nu va părăsi pe cei „la regenerarea partidului liberal, la oare vaiurile electrice erau îndesuite,
Se ne bucurăm? slabi, şi nu ne va lăsa se fim înghi „ţintesoe în primul rend, oi va aduce tot aşa ca la întârcere am fost silit se
ţiţi de cei tari". odată şi un mare servioiu oausei generale viu pe jos dela Cotrocenî pănă în
Nu va surprinde pe nici un Ro Cine sunt dâr cei tari, cari rîv- „românesol, pe oare asemenea deolară a fi centrul oraşului; împreună cu mine
mân adevărat, că ne ocupăm şi as- nesc a ne înghiţi pe noi cei slabi? „hotărît s’o înainteze". erau sute de peraâne, începând dela
tăcjî de cestiunea independenţei bise Nu cumva tot aceia, despre cari se „In Gestiunea naţională vom fă domni mari pănă la ţărani.
nâstre române greco-unite. teme „Unirea", că vor face astfel gădui numai ce se pâte face şi ne Lupta violentă de altă-dată din
In vremuri de mare pericul tre- organismul autonomie al bisericei vom ţine de făgăduelî. tre partide a făcut loc unui armis
bue se înceteze t6te consideraţiunile catolice, încât „să nu fiă scutite tote Satisfacţia cea mai mare, pe tiţiu ; 4i i ti pentru moment a
ca
ar 8
mici şi întrâga nostră atenţiune tre- interesele bisericei nostre?" cw'e o putem dobândi e, ca linia nos desarmat şi aşa numitele 4i are aQ -
bue se fiă aţintită asupra punctului Şi cum se unesce admiterea, tră de conduită sâ fiă în de acord eu tidinastice (! ?) au amuţit, convin-
ameninţător. Şi cumcâ astăcjî peri- ce-o face tăia numită, că organismul vederile şi interesele fraţilor noştri gându-se, ca bârfelile lor violente
culul iminent, de care vorbim, nu autonomie al bisericei catolice ar de iveşte munţi . n’au putut atinge inima Românului *
u
este nicidecum imaginar, se p6te pută să prejudece intereselor bise — inimă generâsă, inimă nobilă.
vedâ şi din deducţiunile şi declara- ricei române unite, când ea însa-şî Lumea imensă de pe stradele
ţiunile, ce le-a făcut înainte cu o reeunăsce, că acesta biserică are Principele moştenitor român. şi din Curtea Castelului aştepta cu
săptămână foia bisericăscă din Blaşiu, un organism cu totul deosebit, o După un şir de 4^ pline de nerăbdare buletinele doctorilor.
e
cu t6te că ea, precum văzurăm, şi „autonomiă propria şi deosebită de temere şi îngrijiri, în urma gravei Vedeam miniştri şi foşti mi
de astă-dată amestecă în combinările orî-ce altă autonomiă ?" — de unde bâle de care a fost atins principele niştri, âmenî politici de-ai tuturor
sale o dosă destul de mare de op a şi isvorît esclamarea sa, că „dâră de corână Ferdinand, ţâra resuflâ partidelor, urcând treptele castelului
timism, care contrastăză mai ales acum vom fi mai norocoşî şi ei şi erăşî mai liniştit la veştile cele bune şi apoi scoborându-le comunicau gru
cu votul solemnei, ce-1 face la în- noi". despre constanta ameliorare de două purilor veştile mai triste seu mai
cheiarea articulului său. Mărturisim, că dilema acâsta, 4ile încâce în starea sănătăţii prin bune şi când erî după amâ4î la ârele
Orî una, ori alta; ori este causă în care ne aduc espunerile fâiei din cipelui, chiămat de a fi odată moş 5 un adjutant domnesc ducea bule
de bucuria şi atunci trebue să dis Blaşiu privitâre la autonomiă, ca să tenitorul Corânei române. tinul la biuroul telefonic, publicul
pară tăte îngrijirile, orî nu este şi nu seim bine ce se credem: să ne In 4ile de grele încercări se cu s’a îndesat împrejurul lui, încât nu
atunci îngrijirile trebue să ocupe ne bucurăm mai mult orî să ne îngri nosc adevăratele legaturi de simpatiă putea păşi, nerăbdător de a afla
turburat domeniul lor legitim. Cel 11
jim în faţa „erei proxime , ne-a în- şi precum arată şi corespondenţa,
dâcă e mai rău sâu mai bine prin
ce a cetit însă cu atenţiune articu- grijat mai mult decât ne-a putut ce o publicăm mai jos, nicî-odată cipelui moştenitor şi aflând, că e mai
lul amintit al „Unirei“ s’a putut con linişti. Mai ales, că să mai adauge mi s’a dovedit mai mult cât de bine decât a fost diminâţă, puteai
vinge despre un dualism de îngrijire la ea şi contrastul în combinaţii, adânci rădăcinî şi-a săpat în inima ceti în faţa fiă-căruia bucuria.
şi bucuria, care nu este destul de ce l’am semnalat mai sus şi care este fraţilor noştri de dincolo iubirea că-
motivat. destul de bătător la ochî. tră casa domnitâre română, ca în Astă4î, în momentul în care
Ast-fel, după ce numita fâiă Din tâte, noi vedem numai una. urma acestui trist cas al îmbolnă scriu aceste rânduri, orele 11 a. m.
accentuâză, că convocarea congre Fâia din Blaşiu, care este în posi- vire! principelui României. Tâtă ţâra buletinul dela 7 diminâţă anunţă, ca
e cu mult mai bine, decât asâră.
sului catolic „pâte constitui un punct ţiă de a fi informată despre cele ce şi-a îndreptat privirile în filele din Să dâe Dumne4eu!
de plecare pentru o serie de eveni se petrec la Metropoliă, nu îşi pâte urmă asupra palatului de vară dela
mente fărte îmbucurătore", îşi es- face ea însaşî ideiă cum se vor des Cotrocenî, aşteptând din câs în câs
primă imediat îngrijirea, ca „nu făşura lucrurile în viitorul cel mai cu încordare buletinele medicilor, âr Starea principelui moştenitor al Ro
cumva organismul autonomie al bi- apropiat, dâr vede periculul, ar vrâ pentru capitală palatul dela Cotro mâniei s’a îmbunătăţit în mod simţitor de
sericei catolice să se facă astfel, în să-l braveze, însă totuşî n’ar vrâ să cenî a fost 4ilele aceste un adevărat Duminecă începând. Din (fiarele buoures-
cât să nu fiă scutite tote interesele se lipsâscă de plăcuta speranţă, că loc de pelerinagiu. cene, oe le primirăm aefi diminâţă, dăm
bisericei nostre“. lucrurile se vor aplana în bună ar- Acum că bunul Dumne4eu a aioî următorele informaţiun! asupra mersu
Mai departe, accentuând din nou moniă cu catolicii de ritul latin. întors spre mai bine bâla principe lui bălei:
„estrema gravitate şi însemnătate a Nu mai este de lipsă să spu lui, bucuria va fi cu atât mai mare Ieri, Luni, la ora 8 a. m. prinoipele
erei procsime", (jice: „de altă parte nem, că noi nu împărtăşim de loc între toţî câţi nutresc în inima se simţia mult mai bine decât în efiua pre-
convocarea congresului catolic ne acăsta speranţă şi că vedem chiar lor dorinţa de-a vede România şi oedentă. Figura bolnavului s’a mai înviorat
şi îmbucură, pentru-că prin asta ni-se un pericul mare în aceea, ca ea se dinastia ei scutită de lovituri amare puţin şi, după oum asigură medioii, nu mai
dă nouă prilegiu, ca se nisuim a ne susţine şi se nutresce în cercurile ale sorţii. are espresiunea de profundă suferinţă, pe
câştiga şi pe seina provinciei nâstre apropiate de Metropoliă. Medicii principelui au asigurat care i-o imprimaseră ultimele (file. Alteţa
bisericesc! acea autonomia propria Noi credem din contra, că n’a- deja în buletinele de ieri diminâţă, Sa Regală a schimbat chiar oâte-va cu
şi deosebită de orî-ce alta autono- vem nicî cea mai mică causă de a-ne că spereză, că bâla nu se va mai vinte ou prinoipesa Maria şi a glumit ou
miă, care au cerut’o părinţii noştrii.." încrede fiă şi numai un moment în complica. Cu tâte acestea, la cere doctorii asupra îndelungatei băle, oare-1
Fâia bisericăscă din Blaşiu vor- şansele sorţii. rea medicilor chiar, a fost chiămat ţine pironit în pat. Bolnavul a fost mu
besce aici de postulatele sinădelor, Fiă-care este faurul propriei sale şi un medic vestit din Berlin, care tat ieri intr’o altă cameră, ca mijloc pre*
începând dela 1850 până la 1893, norociri, cjice vechiul proverb ro va fi pâte în plăcuta posiţiă de-a servativ oontra microbilor şi a viţiării
şi de stăruinţele înaintaşilor, care man, şi de aceea din tâte espunerile constata numai progresarea reînsă- aerului.
au rămas lipsite de succes, „precum organului dela Blaşiu ni-a plăcut mai netoşerii principelui.
La ărele 12 din efi s’a dus la palatul
lipsite de succes au rămas şi stă mult asigurarea, că: de s’ar cufunda Dea ceriul ca acâsta însănăto-
din Cotrocenî şi Regele Carol. Aioî dooto-
ruinţele catolicilor de ritul latin dela pământul, pe noi întrepricjî ne va şare să urmeze cât de grabnic!
rul Buioliu i-a comunicat soirea îmbucură-
1848 pănă în 4ilele n6stre“. Apoi afla întru apărarea drepturilor nâstre Eată, ce ne scrie coresponden
tăre, oâ starea priucipelui e atât de bună,
esclamă erăşî în mod optimist: „Să sfinte! tul nostru: încât într’o jumătate de ără temperatura a
sperăm, că dâră acum vom fi mai Bucurescî 19 (31) Maio 1897. soăcjut simţitor. După / ără Regele s’a
l
norocoşi şi ei şi noi!" Koul efiar naţional-liberal „Drapelul" reîntors ârăşl la palat. 2
1
Despre nenorocul catolicilor, un din Bucarescî, care a apărut, precum am (Coresp. part. a „Gazetei Transilvaniei '.)
guri cu anevoiă se vor găsi dela anunţat, în cjiua de 10 st. v. a. o., sorie în Erî după amâ4î am fost la Co La ăra 1 d. a. un nou examen medi-
1848 incâce însemnări în cartea is numărul său de Duminecă sub titlul „Dra trocenî. oal a oonstatat, că s’a înoeput procesul de
toriei ; dâr despre nenorocul Româ pelul peste munţi" între altele: M’am convins în personă de resolvare a focarului din plămânul drept
nilor uniţi vorbesc cu prisos tote „Declaraţiile năstre categorioe şi în viul interes, pe care îl manifestă po şi doctorul Buioliu şi-a esprimat speranţa,
paginele ei. Prin urmare ni-se pare acelaşi timp reservate pănă la limitea în porul român faţă cu Augusta fami- oă pănă aefi diminâţă focarul se va oioa-
ceva, ce trece şi peste marginea li oare ele pot fi praotice şi realisabile, au liă regală. trisa.
cită a unui optimism desvoltat, dâcă produs cea mai bună impresia printre fraţii La nevoi şi la dureri se cunosc *
foia din Blaşiu, în faţa „erei proc- noştri de peste munţi. amicii; poporul român adânc pătruns In urma insistenţelor d-lui Dr. Buioliu,
sime estrem de grave", pune şan „Etă oum se esprimă în acâsta pri de durerea scumpei sale dinastii, a s’a hotărît chiămarea la patul bolnavului a
sele norocului catolicilor de ritul la vinţă „Gazeta Transilvaniei", cel mai vechio dat probe, dela un capăt la altul al d-rului Leyden din Berlin. Dr. Leyden este
tin paralel cu şansele norocului Ro organ româneso de acolo: ţării, că simţământul monarchic şi o celebritate europână şi un speoialist în
mânilor greco-uniţî. Cel puţin noi „Nu putem decât să dorim, ca co dinastic a prins rădăcini adânci în bălele interiăre. El a fost consultat la băla
găsim o contra-cjieere în privinţa mitetul rfiarului „Drapelul" să progreseze pământul regatului român. împăratului Frideric al Germaniei şi a în-
