Page 82 - 1897-05

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 112.—1897.

grijit pe Ţarul Alexandru III. al Rusiei în lege tinerii maghiari sunt în mare avantagiu de ape. La noi, în părţile Braşovului, nu functului V. Adamaohi din Iaşi, care, după
timpul b61ei sale. faţă de cetăţenii austriad, deâre-oe înfiin- avem mai nici o 41 fără plâiă. Ou deose­ oum se soie, a lăsat aprâpe întrâga sa
*
ţându-se şi sistemisându-se 100 de stipendii bire Dumineoâ şi Luni nâptea, precum şi avere Academiei. Etă isvorul aoestui pro­
In nâptea de Joi principele Ferdi- nouă gratuite, sistemul de pănă aouma a8tă4l înainte de prân4, a plouat forte tare. ces interesant: Doctorul Asaehi, prin ad­
nand îşi pierduse la un moment oonsciinţa oade total. In şoâlele şi aoademiile mili­ Din oausa aoâsta s'a întrerupt şi comunica- vocatul A. Theodoreanu, a oerut deolara-
în aşa grad, încât n’a mai recunoscut pe tare numărul bursierilor maghiari se urcă ţiunea pe calea ferată. Posta dela Buda­ rea absenţei dâmnei Adamaohi, sora de-„
Regele când s’a dus să-l vatjă şi i-a vorbit. la 150, pe când dintre fiii cetăţenilor aus- pesta am primit’o cu întârdiere de oâte-va fanctului şi mama dootoruîui Asaehi. Tri­
Principele a deschis ochii şi a avut o pri­ triaol nu vor ave loourl gratuite deoât 70. âre, âr cea dela Cluşiu abia dâcă o vom bunalul a făcut cuvenita cercetare, la care
vire aşa de vagă, încât Regele s’a convins, Prin urmare în tâte şcâlele militare nu­ primi de-sâră. Aflăm, oă oausa acestei în- un profesor secundar şi mai multe alte
că nu l’a recunoscut. Intr’un moment de mărul locurilor ocupate de Maghiari va fi târdierl este dărîmarea unui pod lângă sta­ persâne, au depus, oă soiu, oă dâmna Ada-
luoiditate Regele l’a întrebat, dâcă nu vo- aprâpe întreit de mare, decât cel al Aus- ţiunea dela Elisabetopol a căii ferate, prici­ machi a murit de eoleră în Rusia. Ou tâte
esce să facă cu toţii o rugăoiune. Bolna­ triaoilor. nuită de ploile torenţiale. — Din Biia, insistenţele interesaţilor, tribunalul n’a pro­
e
u
vul făcând un semn afirmativ, s’a introdus Din tâte acestea, di° ,Beichswehr , lângă Blaşiu, ni-se sorie, oă în tot decur­ nunţat absenţa, pentru oă nu se împlinise
r
părintele Testa, toţi âuînghenunchiat dim­ va urma aoeea, că atât în şcolele militare, sul lunei lui Maiil n’au fost dâră niol două anul dela începerea oercetărei. Aoademia
preună ou Regele şi s’au făout rugăoiunl. cât şi în statul major şi în corpul generali­ 4ile, în care să nu fi plouat. Sămănăturile Româuă, în urma asigurărilor interesaţilor,
Când regele a întrebat pe bolnav oum se lor elementul maghiar va fi representat în nu­ de-altmintrelea sunt frumâse, mai ales în oă dâmna Adamaohi nu mai trăesoe, a con­
simte, a răspuns: măr preponderant de mare; de asemenea în loourile mai ridioate. Locurile pentru cu­ simţit a număra doctorului Assaohi suma
— Schrecldich (grâznio). şoâla militară de honvecjî vor primi in­ curuz stau însă nearate; în puţinele locuri de 15,000 lei, adecă jumătate din legatul,
Din fericire aoeste momente teribile strucţia înoă odată aţâţi elevi (1200), de­ ce s’au putut ara, cucuruzul a fost sămă- pe care defunotul îl lăsase surorei sale.
n’au avut resultatul la care se aşteptau toţi cât în şoolele de cădeţi pentru Landwehr-ul nat aşa dicând în apă. pilele trecute o Intre aoeste dâmna Adamaohi, care tră­
câţi incunjurau atunci pe ilustrul bolnav. austriao (600). parte a hotarului a fost atinsă şi de grin- esoe în Oauoas, a soris unei familii din
44
* Acâsta — înoheiă „Reiohswehr — diuă, care Vineri după amâdl, în 28 MaiQ Iaşi, oă va veni se-şl ia legatul. Academia
nu se pâte reduce la altoeva, decât că prin n., s’a repetat din nou, fiind însoţită de-o va fi obligată să-i plătâsoă aoâstă sumă,
Un vechifi obioeiQ evreeso asigură, că
realisarea amintitelor proieote de lege se vijeliă, şi la urmă de plâiă torenţială. — La urmând să reclame dela fiul ei şi pote dela
dâcă se face rescumperarea unui grav bol­
va maghiarisa armata comună, âr prin o Sibiiu s’a întâmplat Sâmbătă o rupere de martorii, cari au indus în erâre tribunalul,
nav, acesta se însănătoşâză. Obiceiul aoesta
astfel de întorsătură a luoruriior dualismul nori, apa a rupt poduri şi a pătruns ohiar restituirea celor 15.000 lei.
e al Evreilor spanioli. Oonformându-se lui,
va fi dus şi în armată, disolvându-se uni­
S. Halfon a împărţit Vineri diminâţa Evrei­ şi în unele case mai jos situate ale oraşu­
tatea ei pănă aoum apărată aşa de mult. Sacieiatea cooperativă din Ploeşti, fon­
lor spanioli săraci 15,000 lei în semn de lui, pricinuind în total mari pagube. — dată la 1880, şi-a ţinut adunarea generală
răscumpărare a sufletului A. S. R. Prinoi- Din Lugoş se anunţă, oă între Caransebeş în 15 (27) MaiQ c. Din darea de sâmă a
pelui României. Convocarea Congresului serhesc. şi Şacal s’a întâmplat la finea săptămânei comitetului oe ni-s’a trimis şi nouă, aflăm,
Acum bucuria e mare printre Evreii treoute o grâznioă rupere de nori. La Lu-
Am amintit deja, că monarchul, oă societatea se află în stare forte înflori-
spanioli, căci de Sâmbătă diminâţa A. S. goş plouă neourmat, cădând din când în
printr’un rescript prea înalt, dă voiă târe şi progresâză pe di 06 tnerge. La fi­
R. merge din oe în ce mai bine. când şi grindină. Timişul esundâză în mod
se se convdce Congresul bisericei nea anului treout sooietatea avea 1118
Tot aoelaşl obiceiO pretinde, oa la înspăimântător. — La Seghedin a fost Vi­
serbescî, care anul trecut nu s’a pu­ membri. S’au aoordat împrumuturi societa­
rugăciunile, ce se fac în sinagogă pentru nerea treoută o furtună grozavă. Şâpte
tut ţine. Etă resoluţiunea prea înaltă rilor pe garanţia capitalului lor cu 8°/ ,
0
însănătoşare, să se schimbe numele bolnavu­ trăsnete s’au descărcat asupra oraşului, lo­
a monarchului, publicată în f6ia ofi­ pe alte garanţii cu I0°/ t persânelor străine
O
lui, dându-i-se un altul ou o însemnare alego­ vind casa primăriei, turnul unei biserici,
cială maghiară: de societate li-se acârdă împrumuturi ou
rică. Aşa se eşplieă, pentru oe la rugăciunile patru case private şi înoă un edifioiu pu­
In urma raportului ministrului meu 12°/ . Pentru depuneri sooietatea dă 6%.
0
în sinagoga din Graiova s’a dat principelui blic. Omeni n’au oădut victimă trăsnete­
preşedinte permit, ca Congresul bisericei Revirimentul anual al oassei a fost 8.506,700
Ferdinand numele de Traian, oare pâte fi des­ lor, coperişele caselor însă au fost în parte lei; fondul societarilor la finea anului:
naţionale greoo-răsăritene sârbesol să se oon-
compus în cuvintele de traiu şi an, ceea dărîmate.
ua
vâce la Carloveţ pe cfi de 11 Iulie n. 2,420.752, depunerile: 492,853; fondul de
ce însemnă viaţă lungă; âr în templul din
1897 (29 Iunie st. v.) şi oblig Congresul, Bucuria mamelucilor. Vestea despre reservă: 61,589. Pentru soopurl de binefa­
Buouresol cel de Beniamin, adeoă rescum-
oa pe basa srt. de lege IX din 1868 să ia nouăle proiecte militare ungurescl a um­ cere a jertfit societatea în oursul anului 790
pârat din ghiarele morţii.
în primul rând spre desbatere proiectele plut de mare bucuriă pe mameluoii lui lei; dividenda societarilor a fost de 8%. Ca
reteritâre la stabilirea definitivă a orga­ BaDffy. Toţi din tâte părţile adresâză gu­ fond de reservă, astădî complect amortisat
44
11
„0 victoria a Maghiarilor . nismului bisericei naţionale greeo-răsăritene vernului telegrame şi scrisori de felioitare, s’au cumpărat două locuri îu piaţa „Unirei
sârbesol. în oarl îl prâmăreso de „victoria strălu­ din Ploeşti ou 46,931 lei. Pe acest loc se va
Cunoscuta f6iă politică-militară „Beichs-
La acest Oongres numeso de oomisar cită , ce a câştigat. Printre cei dintâiQ ridica îu vara aoâsta un grandios edifioiu,
44
u
welir din Viena se ocupă într’unul din nu-
regesc al meu pe br. Fedor Nicolici con­ felicitanţl vedem figurând şi pe membri oare va ouprinde 16 prăvălii, un pavilion
merii săi mai reoenţî cu proiectele militare
silier intim, membru pe viaţă al camerei comisiunei comitatense din cel mai mame- cu grădină de iârnă, 10 apartamente de
ale ministrului ungureso de honvecll br.
magnaţilor şi împuternicesc pe ministrul luoeso comitat, al Târnavei-mioî, ou centrul locuinţe, o sală mare de întruniri, specta­
Fejârvâry, oalificându-le ca pe-o victoriă a
meu preşedinte, ca îndrumarea alăturată aici, Dicio-St.-Mărtiu; apoi cei din Sepsi-Sân- cole şi representaţiunl, o oasină etc. — tâte
Maghiarilor.
să i-o dea lui spre conformare. georgiu, din comitatele Hont, Neutra, To- menite a da venituri pentru prosperarea
Realisarea celor două proiecte de
Resoriptul, oare privesce pe comisarul rontal etc. Kossathiştii şi apponyiştii sunt fondurilor societăţii. „Oând vom vedâ ri­
lege, cjioe „Reichswehr*, va atrage după 44 44
meu regesc, provăcjut ou subscrierea mea, supăraţi pentru aoeste „manifestaţiunî de dicat aoest edifioiu — scrie raportul —
sine nu numai maghiarisarea statului gene­
0
îl alătur aici. oredinţă şi alipire, ce se aduo lui Bânfify, „nu ni-se va mai putâ dio > cum ni-se di"
ralilor şi a comandanţilor, oi şi a întregu­ n
lui corp ofiţeresc din armata ungară. La Dat în Budapesta, la 20 Maiu 1897. căruia nu-i dau niol un merit di°® d, că cea la 1880: „o societate de băeţî de prăvă­
nu el, oi ei au fost aoeia, cari au cerut lieci va trebui să ni-se dioă: „o sooietate
t6te aoestea ar trebui să se mai adaugă: Francisc Iosif m. p.
ou mulţi ani înainte oeea-oe i-s’a dat adl cu prăvălii“. Preşedinte al societăţii e d-1
la regimentele maghiare numai ofiţeri ma­ Br. Bdnffy m. p.
44
„naţiunei . Bânfîy, marele muftiu al ma­ Dr. N. Garoflid ; vice-preşedinţl: N. Pe-
ghiari se pot aplioa.
melucilor, tace şi-şi rîde în pumni de acâstă trescu şi O. P. Panţu; oassier: I. G. Stro-
Ce privesce sporirea elementului ma­
straşnică păcălâlă.... escu, apoi 2 seoretarl şi 6 membri în
ghiar în oorpul ofiţerilor armatei — conti­ oomitet.
nuă numita fâiă — nu p6te fi vorba decât — 20 Maiu. Un proces al Academiei Româno. In
despre un contingent proporţional. Nu se Ploi torenţiale. Din tote părţile ţărei ourând Academia română va avâ un inte­ Cnnuniă. D-l Dr. Eliă Dâianu, redac-
44
pâte nega însă, că prin unele proieote de se anunţă furtuni, ploi torenţiale şi vărsări resant proces în afacerea succesiunei de- torul-şef al darului „Tribuna din Sibiiu
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS u pe negruţa mea , publicată şi în „Observa­ emisarii lui Kossuth, âr pe aceştia îi con­ crederea mea, am să-ţi fac o desooperire
14
torul din 1881. Dâcă oetitorul şi-ar lua damnă: pentru ce nu s’au adresat la popor, de-o supremă gravitate. De vei abusa,
ostenâla, ca numai decât să eetâsoă aoel căol aoesta s’ar fi însoţit cu dânşii. atunci sunt pierdut.
episod, va fi pe deplin lămurit. Ei, dâr în Atâta li-ar mai fi lipsit, oa să se adre­ Eu la moment am vădut, că „unde
Superficialitatea şi şovinismul în
44
4'ua de a4l, mai ales Românii, puţin se seze cătră preoţi şi oătră popor! In sourt dă şi unde orâpă , apoi i-am răspuns:
literatură. ocupă cu istoria. Omenii se ’ntrâbă: „Was timp s’ar fi pomenit în furol. Stâua lor cea — Nu credl d-ta, oă ar fi mai bine,
De Iosif Sterca Şuluţlit. S i b i i u 1897. kof ich mir dafiir! 44 fericită i-a oondus însă la nisoe Români, oa să nu-mi faci o astfel de descoperire,
(TJ r ma r e.) In credinţa, oă totuşi sunt şi âmenl, cari i-au abătut dela o astfei d9 prostie care m’ar putâ arunca pe mine într’o pră­
Este adevărat, că Românii nu simpa- cari se interesâză şi de lucruri istorice, şi piramidală. Ei bine, ce-i mulţămită pentru pastia? Eu soiu păstra secretul; dâr un
tisau cu sistemul nemţeso, âr eu îl despre- vor ceti ceea ce eu sorisesem la anul 1881 o asemenea faptă, mai mult decât o&vale- Maghiar, care să păstreze secretul înoă n’am
ţuiam oa şi organele sale: acele lăpădături, în aoâstă afaoere, adeoă tocmai 13 ani îna­ râscă? cunoscut. Dacă desooperirea d-tale va fi
oare au introdus din Galiţia jidovită de- inte de cartea d-nului Urmossy, înoheiîi Aveam eu destul năoaz cu Nemţii, de natură, pe oare eu din ofioiu trebue
moralisarea în acâsta ţâră; dâr mai ales aoest capitol, ou observarea, că aoei domni, n’aveam trebuinţă ca să le mai dau şi armă s’o denunţ, atunci m’ai nefericit, mi-ai ră­
despreţuiam acel sistem nemţeso pentru cari mi-au descoperit secretul sufletului lor, în mână în contra mea. Pe acel timo pri­ pit liniştea sufletâsoă, căci eu nu sunt ca­
ingratitudinea lui faţă cu poporul român. la sfatul meu, au rămas frumuşel liniştiţi misem deoretul guvernatorului principele pabil a denunţa pe cineva, mai ales nu,
Din simţământul meu n’am făout absolut şi au fost scutiţi de persecuţiunl şi de furci, Lichtenstein de dato l-a Iunie 1859 Nr. dâcă dela aceea atârnă perirea lui.
secret. Unde şi oând mi-s’a dat ooasiune, âr faţă ou mine s’au arătat tâtă viaţa lor preş. 2316 îu care ’ml dioe că: „I-a venit — Acum suntem îu olar! Vă mul-
am ocrotit pe mulţi Unguri de persecuţiunl ou cel mai mare respeot şi mulţămită. la ounoscinţâ, că eu nu mă înfiorez d’a mă ţămeso! Am să vă oruţ de orl-oe neplăcere,
nedemne din partea Polecilor. S’a terminat şi acâstă înoeroare de mărturisi (sioh nioht soheuen sollen) de de aoeea nici că vă voiu face descoperirea,
44
Acâsta va fi fost oausa de vre-o câţi­ rescâlă cu un fiasco. îşi pâte închipui ori un aderent al unirii Moldovo-Valaohiei , ce eram să v’o fac; dâr aşi dori, ca să
va fruntaşi maghiari, oarl erau iniţiaţi în şi oine, la oe pericul s’ar fi espus întrâga apoi mă ameninţă cu destituire. (Vadî „Me­ vă aud părerea în causa neferioitei nâstre
44
secretele lui Kossuth, s’au apropiat de mine. ţâră şi mai ales Maghiarii ei pe ei, dâcă moriul part. IV pag. 41 — 50). patrie.
In acel timp mă cerceta adese la casa mea i-ar fi pus păcatele, ca să facă revoluţia. * — Poftiţi.
A
oavalerul Prui, un Franoes de nasoere, ou Aceia dintre noi, cari la anul 1848 am Etă un dialog, ce-1 purtasem cu unul — Cet’m prin d’ are > °& emigraţia
care făcusem ounosoinţă în casa văduvei trecut peste acea teribilă catastrofă, ne în­ dintre fruntaşii maghiari: maghiară desvoltă ârăşî o mare activitate,
contese Kornis. O scenă petrecută în casa fiorăm chiar la au4ul numelui: revoluţia. — D-nule Şuluţiu! Mă încred necon­ pentru eliberarea patriei de sub urgisitul
14
mea am desoris’o eu în „Memoriul meu Ou tâte aoeste d-nul Urmossy mă condamnă diţionat în caracterul domniei tale; dâcă sistem nemţesc. Oum cred ei de-a scăpa
partea a IV pag. 41 sub titlul „Eu nu las pentru oe n’am făcut eu causă comună cu îmi dai ouvâutul, oă nu vei abusa de în- de acest sistem, cere a dat Românilor