Page 83 - 1897-05
P. 83
Nr. 112.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
ne anunţă, oă Duminecă în 6 Iunie st. n. va pleca din Bucuresoi în fiă-care Dumi Care să fiă pricina aoestor înarmări Parisului, oarl au costat multe milifine J
îşi va celebra cununia sa ou d-şfira Netti necă şi cfi de sărbătfire la 6rele 6 şi 20 extra-ordinare, oe apasă greu asupra unui astfel s’a abandonat atunci planul lui Na
Totoian în biserioa din Mioesoî (Kistalău) dimineţa, er din Predeal la întfircere va stat cu finanţele sdrunoinate? Din partea poleon I. de a-se fortifica Nancy, fiind-oă
lângă Alba-Iulia. Urăm ferioire tinerei pă- pleoa la firele 6 şi 30 sâra. Va ajunge la Greciei nu mai e nici o primejdia şi în Franoia avea pe atunci în posesiunea sa
rechl! Predeal la 10 şi 40 dimineţa, fir la Buou- urma intervenţiei puterilor, tratativele de linia strategioă Metz-Strasburg ohiămată a
resol, întorcându-se, la firele 11 şi 20 sfira. paoe se urmfiză ou activitate. resista unei invasio.nl germane.
Blânzi şi inofensivi. Etă cel mai nou
Asemenea în fiâ-oare Sâmbătă şi în aju Pentru ce se faoe asta, esplioaţia e îndată după răsboiul din 1870—71
testimoniu de bună oonduită, oe li-se dă
nul sărbătorilor va pleoa din Bucuresoi un nşfiră: Guvernul cedeză unei puternioî pre Moltke a luorat un plan de răsboiâ al că
Maghiarilor într’un artioul publicat de foia
0
tren la Predeal la firele 3 p. m. — Tot siuni din partea populaţiei entusiasmate şi rui punot prinoipal era, ca 9 cjfi după
— de sigur bine plătită — „Breslauer Ge
cu începere dela aofistă dată va mai oir- fanatisate de suooesele din Tesalia. mobilisare, să se concentreze în valea
u
neral Anzeiger . După fantasia nemţâscă
cula un tren direct şi între Sinaia-Predeal Deşteptarea spiritului răsboinio e ou Meurth, oe împrejmuesoe Nanoy, trei oor-
a farului din Breslau, Maghiarii sunt ffirte
şt Braşov. Plecarea din Sinaia va fi la 6 atât mai puternică, ou cât, pănă mai dâu- purl mari de armată. Spre soopul aoesta
blânzi şi inofensivi faţă de oelelalte naţio
şi 20 diminfiţa, er din Braşov la 6 şi 30 nă<jî, nimeni nu mai credea, că poporul s’au araugeat şi linii ferate strategioe, oa
nalităţi, pe cari le stăpâneso, la dau aoes-
sfira. Aoest tren va circula Joia, Dumineoa turceso dispune încă de o aşa mare reservă deja 24 fire după declararea răsboiului, un
tora autonomiă deplina, nu-le nedreptăţeso,
şi în fiă-care sărbătfire pănă la 6 Septemvre de energie. corp de armată să pfită asedia Nanoy, oare
nu le prigonesc după cum se cj’ i Ş* nioî
oe
viitor. In populaţia musulmană din întregul acjl e un mare oraş oomeroial ou o popo-
prin cap nu le treoe încercarea de a-le
imperiu s’au năsout speranţe mari. raţie de 100.000.
maghiarisa. Sub oblăduirea ungurâsoă bine
Softalele si agitatorii de orl-oe speoii La 1875 Franoesii au înoeroat să rea-
le merge mai ales Saşilor, cari se buoură Turcia şi Grecia.
întreţin în popor ideia unei regenerări a liseze planul de fortifioare la Nanoy, dfir
de tote libertăţile şi nu li-s’a luat decât
Tratările de pace între Turcia imperiului şi a recăştigărei gloriei apilse. germanii înţelegând despre aefişta au ame
mici privilegii ruginite de prin evul mediu.
şi Grecia, respective marile puteri, In Constantinopol ohiar, agitaţia e ffirte ninţat Franoia cu răsboiii. Planul a trebuit
Oa să vrâ Maghiarii să ootroeze limba lor
celorlalte popfiră? — Domne feresoe. Atât înainteză încet şi forte greu. Tot ce mare. Prin bazaruri, prin cafenele, în jurul deci să fiă pus la o parte. La 1880 s’au
de scurţi la minte nu sunt niol ei, ca să-şi se scie mai nou în privinţa acesta e, moseheelor, profeţi de ooasiă fac pe popor reînoit înoereările şi Bismark ârăşl a înce
că ambasadorii din Constantinopol să întrevadă o mărire viitfire, âr softalele
uite, eă dâoă Germanii n’au putut germa- put să ameninţe.
au hotărît, ca conform dorinţelor agită lumea, oa să cfiră Sultanului să nu
nisa pe cei o mână de Poloni, cu atât mai Acum la anul Domnului 1897, oând
Porţii, se facă demersuri la Atena
puţin vor pute să maghiariseze ei pe na abandoneze Tesalia. împăratul Wilhelm se arată mare amio al
în sensul, că sunt de părere a-se în
ţionalităţi, — Cam acestea sunt notele de Ia acest sens s’au lipit şi se lipesc păcii şi se laudă ou sentimentele sale prie-
cepe fără de nici o întârcjiare discu-
bună purtare ce li-se dă Maghiarilor de numărfise afişe pe zidurile mahalalelor lo tinesol faţă de Franoia, parlamentul din
ţiunea asupra condiţiunilor păcii. Soi
foia germană. Noi nu-i strioăm pofta de cuite de Turci. Paris va vota 35 milifine de franol pen
rea acesta pare a fi o desminţire a
linguşire. Atâta numai totuşi suntem îu Aceeaşi agitaţiă domnesoe pretutin tru realisarea acestui plan; dâr numai pro
telegramei din Viena, ce am comu-
drept a-i reflecta, că s’a pus să apere un deni şi ea s’a întins pănă în Tesalia, unde form, defireoe fortificaţiile vor costa peste
nicat’o şi noi în numerul de ieri, şi
prooes pierdut, dat flind, oă t6tă lumea populaţia musulmană — ffirte numărfisă — 100 milifine, pe care Francesii le dau bu-
în care se spunea, că puterile au
•soie acjl, o spun chiar clienţii ei, că ţinta a aloătuit un fel de petiţiă prin oare se ouros.
hotărît se lase pe Grecia în voia
principală a politicei dominante acjl în oer- oere alipirea provinoiei la Turoia. Faţă de aofistă situaţiă Germania se
sorţii.
curile din Budapesta este maghiarisarea pe Prin public circulă tot felul de svo- vede nevoită a pune la arohiv planul lui
Pe când se vestesc acestea, soi lse r
tfită linia. nurl asupra aşa 4 l° planuri ale Sulta Moltke de a-se oonoentra în valea Meurth
rile telegrafice mai noue spun, că
nului. Oa oronicar fidel voiQ înregistra pe ti-ei corpuri de armată şi de-a ooupa Nanoy;
Societatea sciinţifică-literară „Tine mai mulţi soldaţi turci au înaintat oele mai însemnat. ea trebue să-şi faoă alt plan de-o iuvasiune
într’una din nopţile trecute pănă la
rimea Română“ serbeză MercurI 21 MaiG v. Se (fio®, oă Sultanul vrfi să profite de eventuală pe teritor franoes.
Aghios-Dimitrios şi au ocupat Divri.
orele 2 p. m. în palatul Atheneului din Bu- prima neînţelegere, oe s’ar ivi printre pu Prin nouele fortifioaţii francese linia
Turcii au prădat acest oraş, precum
ourpsoî a XX-a aniversare a sa. Serbarea teri, pentru a tranşa prin forţa armelor strategică Metz-Strasburg îşi pierde impor
şi localităţile din împrejurimea lui,
se va deschide de preşedintele societăţii d-1 numărfisele cestiunl, care s’au ivit între
care de sigur tote se află în zona tanţa, fiind-eă armata de apărare francesă
ISficolae S. Dumitrescu, printr’o ouventare, guvernul turcesc şi statele balcanice.
neutră, decă nu chiar pe teritor va fi concentrată pe linia Paris-Nanoy, for
după oare se va face distribuţiunea yremie- Aofista ar fi esplioaţia înarmărilor es-
grecesc. mând astfel un zid de apărare aprfipe im
lor la elevii şi elevele învăţământului pri tra-ordinare, ce se observă de o vreme
Atitudinea acbsta a Turcilor face posibil de luat. împrejurarea aofista dă
mar şi secundar din tfită ţârs, cari s’au încfiee.
pe Greci se se tbmă, nu cumva duş mult de gândit Nemţilor lui Bismark, mai
distins la concursurile ţinute de Societate * ales că Moltke a murit şi un al doilea om
manul se plănuescă o nouă şi neaş
în anul acesta. Dâr o întrebare de mare interes se
teptată lovitură. De aceea prinţul de talia lui nu vor avâ îu ourând Ger
Din composiţiile regretatului G. Po- moştenitor a trimis la faţa locului nune pentru noi: oe au câştigat Românii din manii.
Tumbescu. Dfimna Marifira L. Raţ, n. Po- ofiţeri, cari au lucrat la delimitarea Macedonia şi din Epir în urma răsboiului
rumbesou, din Buzău (România) faoe cu zonei neutre, spre a-şî putd da sâmă greoo-turo? ULTIME SOIRI.
noscut iubitorilor de arta musicală, că s’a de întinderea terenului violat de Populaţia româufisoă din aoeste două
-decis a tipări şi eda composiţiile regreta Turci. provinoii a dat probe de un mare devota Budapesta, 31 Maiu. Mini9tru-pre-
tului Oiprian G. Porumbescu în ediţiunl po * ment şi de oea mai leală supuuere faţă de şedinţe Banfly a declarat asta seră
porale, broşuri de câte 16 pagini, al oăror Asupra situaţiunei din Turoia cores statul în care trăesoe. în conferenta partidei liberale, că
preţ pentru abonaţi să nu trecă peste 75 pondentul din Constantinopol al ffiiei bu- Mai mult de oât atât. Românii au pus guvernul nu va ceda nimic din pro
u
.or. său 1 leu 50 bani. Prima ediţiă cu ourescene Drayelul face următfirea revistă la disposiţia lui Edhem-paşa tfite averile iectul de lege privitor la noua pro
1)
prinde piesa „Basme laşane“, vals pentru interesantă: lor, şi bande numărfise de viteji au luptat cedură penală.
pian dedioat domnilor Dr. Alesandru şi Suntem în armistiţiu şi totuşi guver în contra voluntarilor şi armatei regulate Paris, Bl Maiu. Preşedintele
grecesc!.
-Zeno Mocioni de Foen. Preţul pentru Aus- nul turcesc ohiamă mereu reservele şi mi Faure va merge la Petersburg pe la
tro-Ungaiia 80 cr. liţiile sub arme. La Meţovo şi Disioata, bandele de finea lunei Iulie.
insurgenţi greoi au fost respinse de Români;
Din Asia mioă numai au fost aduşi
Trenuri de plăcere intre Bucurescî- din nou 55.000 de omeni. Forţele militare la Platamona Românii au respins trupele
Predeal-Braşov. Trenurile de plăcere vor se urcă aotualmente la aprfipe o jumătate regulate grecesc!, pricinuindu-le pierderi în NECROLOG. In 26 Maiă n. a răpo
începe a oircula între Bucuresoi şi Predeal de milion de soldaţi, oei mai mulţi înarmaţi semnate. sat în Aiud văduva George Popp n. Clara
de Marţi 20 Maiă v. o. Trenul de plăoere ou puşti Mauser. In schimb aofistă populaţiă supusă, Marosi în al 56 an al etăţii. Rămăşiţele
leală şi viţfiză, n’a primit nimic. Din com pământesc! ale decedatei s’au pus spre
batanţii dela Platamona, 100 au fost sou- odihnă veclnioă în oimiterul din Turda,
drept răsplată aceea, ce a dat Maghiarilor de naţionalităţi, în care încape şi naţiunea tiţl de bir pentru restul vieţei, şi atâta tot. după ritul bisericei gr. cat.
drept pedepsă? română ca atare. Bulgarii şi Sârbii au oăpătat însă avan-
— Românul se mângâie ou dicătfirea — Dfir constituţia proclamată de Kos- tsge enorme, ou tfite oă serviciile lor de
dlasică: „Apa treoe pietrile rămân . Ceea suth, Teleky, Klapka, garantâză drepturi şi lealitate au fost nule, ba înoă la un mo
u
ce poetul maghiar atât de frumos esprimă: libertăţi pentru tfite naţionalităţile. Ce cfi- ment dat ei au fost ostili Turciei. 0 trâmbiţă monstră. Loouitorii ora
„A zsoldos ezrek szâblyâin gyozni fog a oeţl la aofista? Noi n’am oăpătat nici măcar confir şului Decatur, din statul Illinois, al oon-
a
tor szelleme . — Vorbă să fiă: „Lupus dum lang- marea unui scaun de episcop român. De federaţiunei republioane americane, au făcut
— Oh de te-ar asculta Dumnezeu! vebat. alte folfise nici nu mai vorbim. noului ales preşedinte al Republicai, sir
eu însă nu ored oă Nâmţul, oare şî-a îm Monacbus esse vollebat. Toroii nu dau, dfică nu li-se cere, şi Mak Kinley, un dar extraordinar. El se
plântat colţii şi ghiarele în carnea şi în At tamen quod oonvaluit, mai ales dfioă nu li-se cere cu insistenţă. compune dintr’o trâmbiţă monstră, ce mă
sângele nostru, ne va părăsi, fără de-a fi Mansit ut ante fuit“. sură în lungime nu mai puţin de 9 metri
alungat; âr acâsta Maghiarii fără consim Neghiobia lui Kossuth, Makk-Gâl, a Fortificaţii francese la Nancy. 50 centimetri şi al cărei pavilon are o cir
ţământul Românilor n’o pot înoeroa, alt dus pe mulţi' Maghiari în anul 1854 la furci cumferinţă de aprfipe 4 metri. Loouitorii
cum se espun periolului, de a fi măcelăriţi, şi la grea robiă; păziţi-vă de mai rău. Francesii construeso nisoe castre mari din Decatur, un oraş unde industria tiui-
ca la anul 1848. — Vă mulţumesc! Vă rog să rămână înounjurate cu şanţuri la Nanoy şi îu di- obigeriei este ffirte desvoltată, au confec
— Aoâsta o puteţi soi cu t6tă sigpri- între noi cfis®- reoţia vâlei Meurthe, cari în totă privinţa ţionat acâstă juoăriă monstră anul treout şi
tatea, pentru-că Românul face deosebire — Fiţi siguri! sunt mai însemnate decât posiţiile strate s’au servit de ea în timpul campaniei elec
între sistem şi între Diuastiă. In oontra Eu am păstrat secretul şi îl duceam gice dela Metz, pe cari le-au pierdut la torale, în favorul lui Mac Kinley. Trâmbiţa
Dinastiei nu veţi găsi un singur Român, ou mine în mormânt, dfioă d-1 Urraossy nu 1870—71. Germanii priveso cu îngrijire la de onfire a fost purtată de 6 fimenî din
•oare să prindă arma. Apoi mai este o ees- sfâşia vălul, oe îl aooperea. Am avut deoi aceste fortificaţii. Deoatur, la Canton, în satul Obio, adeoă
s:
tie de asemenea importanţă! Maghiarii se dreptate când am <fi «Un maghiar, care Deja pe timpul lui Napoleon era vorba pe o distanţă de 900 km. Le-au trebuit 43
luptă pentru independenţa Ungariei, pentru să soia păstra secretul nu ounosc“. să se provadă valea Meurth şi Nanoy ou cjile, ca să faoă acel drum, arătând în marş
w
restituirea „uniunei proclamată la a. 1848 Cine îl va fi informat pe d-1 Urmossy fortifioaţii, fiind-că oraşul Nanoy are po- darul lor, oare a obţinut un succes strălu
pe basa unităţii naţiunei maghiare pentru într’un mod atât de fals, nu soiu, fapt e siţii strategioe semicirculare minunate, cari cit oa curiositate...
independenţa statului naţional maghiar oă d-sa s’a blamat cu desooperirea făoută. la un timp de primejdia ar îngreuna în
unitar, în care naţiunea română ca atare n’are (Va urma.) doit de mult o invasiuue a inimicului. Sub
Proprietar: Br. Aurel Muresianu.
ioc; âr Românii luptă pentru autonomia domnia lui Louis Filip s’a pus deosebită
Ardâlului, basai ye federalism, ye sistemul îngrijire numai la construirea fortificaţiilor Redactor responsabil: Qregorîu Maior.
