Page 85 - 1897-05
P. 85
MicpM, AdMMstriţim „Saseta" iese în 3ă-care ii.
si iisoEriîi Aboiiamenie pentru Anstro-Onearia:
Sraţov. piaţa mare Efs. 30. Pe un an 12 â.. po şese iun!
6 fl., po trei luni 3 fl.
Sorisorf no&ft.ucat!» na ut
pîîmeso, — Kanusoiipta na st N-rii de Dumineci 2 8. pe an.
tu trimet. Pentru fiomâiia si străinătate:
IKSEHATE se primesc Ia Ailml- Pe nn an 40 frnnot, pe şăae
nlstraţluno In Braşov şi la nv- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mătârele Birouri do anuneluri: N-rii de Duminecă 8 fraitol.
tn Tienn: M. Sukv, Buniick
Eekakk, Rudoif jfaut, A, Oyţeliks Se prenumără la tâte oficieie
Nachfolgor; Intim Oppelik, J. poştale din întru şi din atară
Danntbcr, in Budapesta: A. V. şi la dd. aoleotorl.
Goidbergerj, Xckrtein Sernai; în t^aameatul nentru Brasor
Bucnresoi: Agente Savas, Socs- administraţiunea, piaţa mare,
corsale de Eouinanie; in Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bturt: Karoiyt & Lietnmnn, I.: pe un an 10 fl., pe şSse
Preţul Inserţlur.llor: o scrin luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
garmond po e colină 8 or. şi Cu dusul în casă: Pe nn an
80or. timbru pentru o publi A1T TJL LSL 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publioări moi doao după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Beclame pe pngma a 8-a o tele căt şi inserţiunile sunt
ssriă 10 cr. sen 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 113. Braşov, Vinerl-Sâmbătă 24 Mai (5 Iunie) 1897.
Blaşiul se vorhescă! mic despre atitudinea archiereilor cepte. Astfel s’a ivit neoesitatea, ca după Desbaterea s’a continuat în şedinţa
români uniţi. oe statul a retras biserioei soutul său deo dela 2 Iunie. Doi vorbitori din oposiţiă
Strigonrul şi-a dat cuvântul de Etă de ce pastorala dela Stri- sebit,’ acâsta ca şi celelalte oonfesiunî să şi-au ridicat glasul oontra „disposiţiunii
1
ordine şi a arătat direcţiunea, ce goniu a trebuit se ne atragă deose potă avâ parte şi ea din libertatea şi au reacţionare * din aoest proiect, oombătând
trebue s’o urmeze preoţimea romano- bita atenţiune în aceste vremuri în tonomia, oe s’au asigurat prin lege celor teoriile desvoltaţe de ministrul Erdâly, ca
catolică în însemnata şi delicata ces- curcate, când umblăm mai mult or lalte oonfesiunî reoepte. De aioî s’a născut fiind absurde şi ueadmisibile.
tiune a organisării autonomiei bise- becând şi cu frică pipăind, decât cu dorinţa generală după autonomia catolică.
ricei sale. Primatele Vaazary a scos capul ridicat şi cu ochii aţîntiţî spre Mai departe desfăşură pastorala ou-
la ivâlă o pastorală, care urmăresce ţînta cea mare, ce trebue s’o ajun prinsul şi însemnătatea autonomiei faţă ou închiderea parlamentului austriac.
acesta ţîntă, ocupându-se în deosebi gem. constituţia biserioei catolice, cu alte ou- In urma obstruoţiunii desfăşurate de
de pregătirile pentru viitorul Con Credem, că a sosit estremul mo- vinte arată oum autonomia catolioă după oposiţiă germană în parlamentul central
gres al catolicilor unguri. ? ment de a-se aduce claritate în si- în8ă-şî deolararea preaînaltului resoript se din Viena, dâr mai ales pentru scandalele
Este pentru ori şi cine, care a tuaţiune şi din partea capului bise- pote face numai „cm stricta observare a or- ne mai pomenite, a căror teatru a fost,
urmărit istoria Românilor, un mo ricef’române unite, printr’o pastorală ganisaţiei bisericei romano-catolice' ; arată în precum soim, aoest parlament, se da oa
1
ment straniu a vede, că în pressa de sine stătătâre, precum de sine deosebi, oare drepturi pot forma oeroul de sigur, că Majestatea Sa monarohul va da
nâstră naţională se mai ţine semă stătătâre este şi causa bisericei la activitate autonom. ministrului-preşedinte Badeni plenipotenţa
de o pastorală a archiepiscopului de cârma căreia se află. Revine apoi asupra compunerii oon- de a amâna desbaterile.
ua
Strigoniu chiar şi în <ţi de ac|î, Mai credem, că archiereii ro gresului şi arată în special, oui nu pote S’a întâmplat însă şi mai mult de
când se împlinesce aprâpe o jumă mâni uniţi n’au mai puţin interes, oredinoiosul oatolio să-i dea votul ou con- cât atâta. O mare surprindere a produs
tate de veac, de când Metropolia ro decât cei romano-catolicî, de a-se sciinţă curată- In fine, provooâDdu-se la în tote cercurile politice din Viena şi din
mână unită a fost declarată de în pune în atingere cu credincioşii bi re8oluţiunea preaînaltă cu data 14 Maiu Austria faptul, că parlamentul a fost decla
suşi Papa dela Roma ca indepen sericei lor dându-le esplicările de 1897 stabilesoe oa termin pentru începerea rat de încins.
dentă de jurisdicţiunea archiepisco lipsă, ca se scie, care esteposiţia şi conscrierii alegatorilor Ţua de 24 Iunie nou
Ia şedinţa dela 2 Iunie, presanţi fiind
pului de Strigoniu şi de ori-ce altă situaţia Metropoliei române unite în anul ourent; ordonă apoi oa să se oetescă toţi miniştri, afară de contele Welsersheimb,
jurisdicţiune. grava cestiune de faţă. şi să se esplioe pastorala oredinoioşilor şi cavalerul Javorsky a oetit următorea decla-
De unde vine der acesta aten Pănă când se domnâscă tăce oa în fiă-oare Dumineoă şi sărbătore să se raţiune :
ţiune nefirescă ? rea? Pănă când vom vede pe toţi ;:acă rugăciuni anumite. „Noi şi dimpreună ou noi majoritatea
organisaţî, şi numai pe Românii Pastorala e datată din Balaton-Fured
De sigur, că numai din situa- poporelor austriaco am venit la firma oon-
ţiunea erăşî nefirescă în care se află, uniţi remaşî în starea lor părăsită? 29 Maiu 1897. vingere, oă între aotualele împrejurări nu
mai ales de un şir de ani încâce, Ori dâră pănă când vom vedâ de- numai oă e imposibilă ori-ce luorare par
hierarchia bisericei române unite cretându-se la Budapesta din nou Din dieta ungară. lamentară în acâstă cameră, oi însuşi par
faţă cu hierarchia romano-catolică! fusiunea bisericei române unite cu Desbaterea asupra proiectului procedurei penale. lamentarismul este în cel mai extrem pericul.
Odată recunoscută şi constituită biserica romano-catolică? Ţinem de prisos a mai continua şedinţele,
ca biserică de sine stătătâre, Metro Nu mai este nici un moment In şedinţa dela 1 Iunie a dietei un- ne alipim la principiile puse în proiectul nos
polia română de Alba-Iulia avea se de pierdut! Trebue se vorbescă şi guresoî s’a început desbaterea asupra pro tru de răspuns la mesagiu, recunosoend
păşască înainte pe cărările ei, şi pas Blaşiul, ca se vadă şi se se convingă iectului de lege despre noua prooedură pe adeoă drepturile istorice şi politioe ale re
toralele cardinalului dela Strigoniu din nou toţi credincioşii bisericei, că în nală. După-oe raportorul Psih Lajos făcu gatelor, egala îndreptăţire a fiă-cărui po
n’aveau se privescă de loc clerul ro puterea dreptului ei de independenţă, cunoscut proiectul, luâ cuvântul ministrul por din imperiu, soutirea adevăratei reli-
mân unit nici într’o direcţiune. ea cere şi pretinde autonomia ei deo de justiţia giositâţl şi morale şi neoesitatea luorărilor
Yor Ţiee pote unii, că nici acum sebită şi nu pâte recunosce, cu atât Erdâly Sâador: El nu se încurcă în continuate în interesul ridicării eoonomioe
nu-1 privesce; că primatele unguresc mai puţin pâte lua parte la o ac amănunte. Der fiind-că §-lui 16 din proieot şi sociale a tuturor classelor; şi pe lângă
vorbesce numai cătrâ preoţimea de ţiune, care n’are alt scop final, de i-se dă mere importanţă, crede neoesar a aceste prinoipii ţinem strica şi pe viitor la
sub jurisdicţiunea sa. cât nimicirea independenţei şi sugru espune punctul de vedere al guvernului programul nostru.
marea caracterului românesc al Me privitor la acest paragraf. Se aduc învi
Aşa este, der căpetenia cleru nuiri guvernului, că atacă prin acest pro Ministrul-preşedinte Badeni constată
lui romano-catolie din Ungaria a tropoliei nâstre de Alba-Iulia. ieot principiile fundamentale ale legii de în numele guvernului, oă în urma inciden
desfăşurat în acea pastorală a sa telor petrecute în acâstă cameră, ori-ce
pressâ din 1848, că astfel se periclitâză
un program de acţiune pentru toţi lucrare constituţională a fost împiedecată
Primatele Vaszary şi congresul constituţia, libertatea publică şi libertatea
catolicii unguri în faţa viitorului catolic. Prima rândunică anunţă deja apro pressei. Insă în acest proiect nu se faoe cu forţa. Deci în urma învoirii prea înalte
Congres. Mai mult înse, în acâstă piata sosire a împărăţiei aşa cjisei auto închide sesiunea XII a Reiohsrathului. (Stri
pastorală se accentuâză din nou, că prin nici un cuvânt atentat contra acestor gări în stânga: Abzug .Badeni! Jos ou gu
nomii catolice. Primatele unguresc Claudiu oomorl naţionale. In proieot este vorba nu
ministrul de culte şi instrucţiune pu vernul !)
Vaszary a adresat deja o pastorală cătră mai de oalumniarea şi vătămarea onorei
blică a întreprins paşii pentru viitd- Vicepreşedintele Abrahamovicz vrâ să
preoţimea din archidiecesa sa (Strigoniu), personelor private. Nu pâte fi vorba de
rea convocare a Congresului catolic vorbâscă, dâr oposiţiă îi strigă: Nu mai ai
in care espune pe larg tote momentele, vătămarea constituţiei şi a libertăţii pu
w
în înţelegere cu înaltul episcopat .
v oare au dat nascere decisiunei, oe a luat’o blice, când se tractâză de pedepsirea după cuvânt! S’a născut un sgomot mare şi abia
Am fi pe deplin liniştiţi, dâcă guvernul în înţelegere cu episoopatul ro- merit a aotelor punibile neoinstite. Grăbeso cu greu îi succese lui Abrahamovicz să
am sci, că Eminenţa Sa cardinalul- mano-caiolio de a se coneheina încă în a declara, că tocmai interesul pressei libere ajungă la cuvânt.
primate, vorbind de „înaltul episco- anul acesta adunarea organisătore pentru l’am avut în vedere, oând m’am hotărît, Dnpă acâsta miniştri eşiră între stri
pat“, are în vedere numai pe epis crearea autonomiei catolice. ca să iau în proieot disposiţiunea paragra gătele oposiţiei de: Jos ou Badeni! Jos
copatul romaBo-catolic, nu tot-odată 1 guvernul! Jos cu Polonii!
„Voi, iubiţi în Christos *, (fioe pasto fului 16, oare este chiămat a vindeoa un
şi pe cel greco-catolic. rala, „sunteţi conducătorii nemijlociţi sufle rău, ce pote se depopulariseze pressa. Pu- Intre membrii din parlament ai opo
Despre acâsta înse nu suntem tesc! şi bisericesc! ai oredinoioşilor şi deci blioul cel mare n’a fost mulţumit ou aceea, siţiei e mare înverşunarea şi turburarea
siguri. Atunci, când după conferenţa aceştia aşteptă ou tot dreptul dela voi, oa ca delictele ce se fac prin calumuiarea şi oontra guvernului.
episcopescă din Aprilie a. c., rele să ie esplioaţl obieotul din cestiune... să-i vătămarea onorei personelor private să se Majestatea Sa a primit pe Badeni în
vând faptul că s’a stabilit o înţele luminaţi, oa să alâgă în oongres numai băr pertracteze înaintea ourţilor ou juraţi. De tr’o audienţă de o oră.
gere între guvern şi episcopatul ca- baţi, oarî sunt gata şi capabili a servi oau- aoeea a trebuit să ne gândim la o reformă. Ou scandal s’a desohis şi tot ou soan-
tolic cu privire la concbiămarea Con- sei bisericii şi să grijâsoă, oa acolo să nu Ministrul (fise mai departe, că cei-oe dal s’a închis Reichsrathul. Acâsta faoe să
greşului autonomie; şi avend în ve între de aceia, oarî vor să jâoe numai un nu iau parte la administraţia politică a dea mult de gândit cercurilor normative
dere de altă parte, că la con- rol şi nu sunt inspiraţi de iubirea pentru statului nu pot fi ataoaţl prin prassă în din metropola imperiului.
ferenţă au fost de faţă şi archierei biserică; de aceia, cari sunt conduşi nu d9 numele oonstituţiunei şi a libertăţii pu
români uniţi, noi am cerut lămuriri sciinţă bisericâsoă, oi numai de idei şi de blice; nu pot fi puşi sub oontrola pressei
despre rolul ce l’au avut în acea nisuinţe lumesoî, cari sunt egoistiol, mân advooatul, medicul, comeroiantul, econo Mărturisiri preţiose.
conferenţâ. Am insistat cu atât mai dri, netolerenţi** etc. eto. mul, industriaşul şi meseriaşul a căror Din inoidenbul demonstraţiunilor, oe
vîrtos, cu cât se asigura, că confe Spune pastorala, oă ideia realisării fapte punibile nu se pot judeca din puno- s’au făout în Budapesta oontra actorilor
renţa episcopescă din Budapesta a autonomiei bisericesc! datâză dela 1848, tul de vedere al juriilor de pressă. Răul, germani dela Burg-teatrul din Viena, pressa
luat tâte hotăririle ei cu unani pănă ia care an reiigiuuea catolioă a fost oe a fost pănă acum, l’a dovedit ohiar şi maghiară a început să se înfierbinte gro
mitate. religiune de stat. Prin art. de lege XX praxa de 30 de ani. Proiectul nu ţîntesce zav. Oum amintim şi la alt loc, aprâpe
Până aeji înse, când se pune din 1848 religiunea catolică înoetând insă altceva, decât scutirea persânelor private tâte gazetele nnguresel soriu artioull me
1
în lucrare pregătirea Congresului de a fi religiune de stat, fu declarată oa contra oaiumniârilor şi vătămării onorei niţi a faoe „efeot“ şi „sensaţiă *, în cari si
romano-catolic, nu se scie încă ni- după lege egală cu celelalte oonfesiunî re lor prin pressa etc. mulând marele pericul germen, ce ame-
