Page 86 - 1897-05
P. 86
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI __________ Nr. 113.—-1897.
ninţă limba maghiară, n’au destule cuvinte III 40 cr. Suprasolvirile se vor chita în Avis. P. T. Domni acţionari ai insti Congresul s’a închis la 6 <5re sâra
de-a lăuda pe oei-oe au pus la cale şi au public. Reînt6reerea dela ZerneştI săra la tutului de oredit şi economii „Eoonomul" printr’un discurs al preşedintelui M. Vlă-
eseoutat într’un mod „înălţător de inimi" 7 şi 20. Invitări şi anunţuri particulare nu în Cluşiu se fao atenţi, oă ou 15 Iunie descu, âr biroul congresului s’a dus la palatul
demonstraţiile dela Operă contra limbii şi 9ă vor trimite. Comitetul Beuniunei. — Sun st. n. o. espirâ terminul de subscriere la a regal şi la Cotrocenî, ca prin înscriere în
spiritului german. tem siguri, oă publicul din ZerneştI şi jur, Il-a emisiune de acţiuni. Traout acest ter- I registrele de acolo să dea espresiune viuei
Intre oei-oe îşi ridioă glasul răguşit înţelegând nobilul scop, oe să urmăresoe min, acţiunile neophate se vor vinde con bucurii a congresului pentru scăparea prin
este şi faimosul oomi-voyageur D. Pâz- prin aoâstă producţiune, va folosi prile form prospectului pentru a Il-a emisiune. cipelui moştenitor.
mândy, oare îutr’un artioul publicat din jul de a aucji variatul program de oele — Direcţiunea.
acest inoident în „Magyarorszăg“ dela 1 mai frumose cântări naţionale şi va spri-
Concert Musica orăşenâscă va con <tf
Iunie — după-oe se bate în piept şi strigă gini acâstă întreprindere. „Nix deutsch .
certa atât Duminecă, cât şi Luni sâra, în
să-l audă şi Bismarck, că el nu-i duşman — EvăşI scandal la opera maghiară. —
Adunarea generală a „Associaţimei 6 şi 7 Iunie n., în grădina otelului „Po
Nemţilor — face următorele mărturisiri:
pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor ro mul verde", âr dâcă timpul va fi nefavo O sooietate germană de aotorl dela
„Nu, nouă nu ne trebue cultură ger
mâni din Braşov , aflăm, oă nu se va oon- rabil în salonul de stioiă. începutul la 7 / Barg-teatrul din Viena venise la Budapesta,
11
l
mană. Noi ne temem naţionalitatea de in- 2
tiuua acum Duminecă, ci Luni a doua cţi 6re. Intrarea 30 cr. să dea o seriă de oinol representaţiunl la
vasiunea germană. Noi vrem se facem Ma
de Bosalii. Causa amâuării este, că mai Opera de acolo. Prima represantaţiă au şi
ghiari pe tole elementele, cari locuesc Pentru amatorii de fotografie. Aparate de
mulţi membri de ai societăţii doreso să înoeput’o în 31 Maia nou prin cunosoata
aici. Pe drept pretindem, ca cel ce trăesce fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite;
participe la esoursiunea împreunată ou aparate pentru fotografii la moment, precum şi piesă teatrală „Othello“.
în patria acâsta, se se facă Maghiar pană
concert, oe o va aranja Duminecă la Zâr- tote articolele necesare, se pot procura dela A- Deja înainte o’o săptămână şoviniştii
la cătăramă. Tote statele o fao aoâsta....
nesol Reuniunea română de cântări din loo. MOLL iiferantul curţii c. şi r. din Yiena, Tuch- unguri din capitala jidano-maghiară autjâud,
Ceea-ce vrâu Nemţii, când germanisâză pe lauben Nr. 9. Manufactură fotografică fondată la oă vine la ei „masa germană" din Viena,
Poloni, aceea o vrem şi noi“... adecă să Biserica Sf. Nicolae din Scheiu: Poi- anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend
înoepnră a-şî face planuri cum să demons
maghiarisese pe tot natul de pe globul un mâne (Dumineoă în 25 Mani v.) va pre preţurile gratis.
treze contra „spiritului german" şi a Vienei.
guresc. dica părintele Nioolae Fisăşanu, oapelan înainte de a-se începe representaţia,
„Magyar Hirlap nu se lasă cu nimio militar rom. ort. în Braşov. Congresul Ligei culturale. Estra- o mare mulţime de âmenl se grupă înain
u
mai îndărăt decât Pâzmândy. Intr’un arti gem din foile de dincolo, ce ni-au sosit as-
Starea principelui moştenitor român tea Teatrului, vorbind şi plănuind asupra
oul fulminant, cjioe între altele: tăcjl, următorele amănunte privitore la al
merge din ce în ce spre bine. Ultimul bu demoustraţiunei, oe se pregătise cu oaloul.
„De-o miie de ani suntem stăpânii 6-lea congres al Ligei culturale române, ce
letin dat la 21 MaiQ vechia spune urmă- Representaţia se începu. Peste primul act
acestui pământ, şi numai tot al treilea om s’a ţinut alaltăerl în Bucuresel:
ţârele: „Astăcjî ne-am întrunit în consul- s’a trecut cumva, demonstranţii mulţumin-
este Maghiar. A treia parte din poporaţiu- Au fost de faţă din cei vre-o 300
taţiune cu d-1 profesor de Leyden din Ber du-sa de-ocamdată numai ou aoeea, oă um
nea pămentului maghiar şi acţi e streină, na- delegaţi mai puţin decât a treia parte.
lin şi am constatat, că Alteţa Sa Regală blau în sus şi în jos prin sală, tuşiau, îşi
ţiă oare trage în tâte părţile şi pe care Au lipsit mulţi, se di ce, din causa circu
a ajuns în a 27-a (ji a unei febre tifoide, suflau boturile, conversau cu voce înaltă,
n’o ţine la olaltă, decât puterea făeătore laţiei întrerupte pe căile ferate.
complicată în cele din urmă 8 cjile de trei aşa încât dialogurilor actorilor de pe scenă
de minuni a sântei corone maghiare.... Preşedintele comitetului central, d-1
atingeri conseoutive de bronoho-pneumo- se pierdeau îu mijlocul sgomotului. De
„Patriă ne trebue nouă, patria ma Mihail Vlădescu, deschise şedinţa printr’o
niă. Starea Alteţei Sale este satisfăcătore din odată păşesce pe scenă Desdemoua. Acest
ghiară tare şi oonsoientă — cu aoâsta să frumosâ şi căldurosă cuvântare apelând la
tote punctele de vedere. Augustul bolnav a rol era ehiămat de-a servi oa semn pentru
fiă în curat tot omul, care suge aer ma toţi Românii de inimă să uite disentimen-
intrat în perioda de convalescenţăCelebrul primul debut al demonstraţilor. De pe ga-
ghiar. Cel ce nu simte unguresce aici, specialist german a felicitat călduros pe me- tele trecute şi se contribue cu munca lor leriă se auriră fluerăturl grozave, huidueli,
acela piară, nu ne trebue, nu pote conta dioii români, cari au îngrijit atât de bine la întărirea Ligei. sbierete furiâse şi bătăi ou pioiorele, la
la cruţare din partea nostră".. .- de bolnav. A urmat darea de sâmă a secretarului ceea-oe parterul răspunsa tot cu asemenea
Aoeste şi astfel de erupţiunl prosta comitetului‘central V. Miculescu despre ac
Censură profesorală. Ni-se sorie din tivitatea Ligei. D-sa constată cu părere de „bravuri".
şi fără rost se tipăresc în gazetele jidano-
Budapesta: D-1 Nicolau Fabian profesor rău, că în ţâră s’a produs âre-care amor- — Unguresoe! Jos cu actorii germani!
magkiare la adresa nostră a naţiunilor ne
gimn. la Beiuş şi d-1 Dr. Siegescu au făcut ţâlă în Gestiunea naţională, pe când din strigară demonstranţii.
maghiare. Nu sunt lucruri nouă, dâr toc
în 28 MaiQ n* c. censnra profesorală, ambii străinătate tot mai răsună câte-o voce va- — Scbweinerei! ¥o ist die Polizai?!
mai pentru-eă ele se repet cu turbată pa
ou succes lăudabil. lorosă de simpatiă pentru Români, (visita răspundeau Germanii din suburbiul Leopold,
timă şi violenţă, e bine să le notăm tot-
lui Angelo de Gubernâtis la Bucuresel, oarl veniseră în număr oonsiderabil la re-
deuna, ca să se vadă şi mai mult şi mai Dascălii catolici şi autonomia. „Bu-
scrisârea simpatică a profesorului din Ox- presentaţiă.
bine în inima şi rărunchii acelora, cari me dapesti Hirlap" este informat, oă în oes-
fort, câteva voci simpatice din sînul presei Intr’aoeea demonstranţii de pe galeriă
reu să laudă în străinătate, că nu vor să ne tiunea autonomiei catolice s’a înoeput o
europene etc.) arunoară jos făşii negre-galbene ou diferite
maghiariseze, de fapt însă folosesc oele viuă mişcare şi printre dascălii catoliol.
mai imorale mijlooe de a-ne ungurisa. Mişoarea aoâsta are de soop a faoe să S*a dat cetire apoi, de d-1 Z. Herescu, inscripţii batjocoritore la adresa Nemţilor,
raportului censorilor relativ la situaţiunea între cari multe erau de cuprinsul: „Kusch
Dâr bun e Dumnecjeu, omeni să fim fiă representată la Congres şi dăsoăli-
u
financiară a Ligei, după care dela 20 Maiti nach WienJ apoi „Uunczfut minden a mi
noi, şi acesta nu le va suocede în veoii mea oatolioâ în număr cât de mare.
1896 pănă adl veniturile au fost de 32,392 băcsi/“ acompaniate de sbierăte sălbatece
vecilor.
Inundaţiile din România. Inundaţiile lei 71 bani, âr cheltuelile de 28,976 lei de: „Jos cu ei!" „Nix deutsch! eto.
u
pricinuite de ploile din (ji^le ultime sunt 64 bani. Se înţelege, oă în mijlocul acestui tu
forte mari în România. Mai tâte rîurile din In şedinţa de după amedî s’a dis mult scandalos, representaţia s’a întrerupt
ţâră s’au revărsat şi ou deosebire în Mol cutat modificarea statutelor. Cea mai însem pe un moment până-ce furia demonstran
— 23 Maiu.
dova pricinuind pagube mari. Judeţele nată modificare, care s’a şi admis, este ca ţilor se va potoli. Dâr cam 10 minute nu
Escursiune şi concert românesc la Zer- Fălciu, Vasluiu, Putna şi Covurluiu, apoi cotisaţiile lunare la Ligă să se reducă dela s’a putut faoe nimio, din oausă, eă intrând
neştî. Membrii Reuniunei române de cân distriotele Vîlcea şi Rîmnioul-Sărat au su minimul de un leu la minimul de 10 bani în sală poliţist! şi detectivi se începu între
tări din Braşov vor face Duminecă, în 25 ferit mai mult de furia apelor. Sămănătu- în comunele rurale, unde e vorba să se aoeştia şi demonstranţi adevărate bărţuelî.
Maifi st. v. o escursiune la Zernescl. Ou rile de tâmnă sunt în mare parte compro înfiinţeze pretutindinea câte-o secţiă a Cortina se ridică ârăşl şi representaţia
aoesta ooasiune vor aranja acolo în sala mise. Grânele au fost culcate la pământ, Ligei. ar fi putut să se ţină cevaşî mai liniştit,
edificiului şoolar o producţiune musicală. cele de primăvară încă au suferit mult. In La discuţia modificărilor luară parte dâcă unul dintre c^iariştii maghiari n’ar fi
Plecarea din Braşov cu tramvaiul dimi- unele localităţi valurile au dărîmat oase şi [ d-nii: senator, Nicolae Ionescu, M. Vlădescu, început să aplaudeza şi strige „Hoch" toc
nâţa la 8 V dre. Inoeputul producţiunei în
2 mulţi locuitori au rămas pe drumuri fără Barbu Păltinenu, I. C. Grădişteanu, ‘Dim. mai la un rol de puţină însemnătate. Nemţii,
ZerneştI la 1 6ră p. m. Preţul de îutrare adăpost. Dâoă ploile vor continua, va fi o Neniţescu, Delavrancea, Oancicov, Perie- cari erau de faţă au cerut să fiă dat afară,
de personâ: loc. I 1 fL, loc. II 60 or., loo. adevărată calamitate. ţeanu-Buzău, V. Ursianu, Tamara etc. şi din prioina aoâsta născându-se ârăşl mare
FOILETONUL „GAZ. TRANS. U pul revoluţionarilor, groful Almasy Pâl, a maghiar şi după o scurtă introducere ghiară, oare ar năvăli din principatele ro
fost arestat şi condamnat la morte, dân- mi-a c}is: nţ ânescl în Ardeal, ou soop, ca să proclame
du-i-se voiă de aşi alege între mârte prin — Domnule vice-comits! d-ta ai independenţa Ungariei?
glonţ, sâu robiă pe viâţă. El şl-a cerut, mai mulţi titli la stima nostră a Maghia — Tot acea atitudine, pe oare a luat’o
Superficialitatea şi şovinismul în
termin de ougetat 3 (jile. La sfatul lui rilor, te cunosoem de un bărbat drept şi la 1848.
literatură. Deak şî-a ales robia pe viâţă. Mulţime de independent; apoi încă oeva — socrul d-tale — Dâr dâoă armata maghiară au fi
De Iosif Sterca Şuluţlu. S i b i i u 1897. inşi au fost arestaţi şi condamnaţi; tine e cumnat cu generalul Klapka, âr soora însoţită de o armată română?
(U r ma r e.) rimea a scăpat cu fuga în străinătate, de d-tale e înrudită ou unul dintre martirii — Şi pe aceştia i-ar tooa în cap. Las’
Oinol ani în urmă, la anul 1868/4, unde o parte numai în anul 1866 s’a în nâmului ungureso, ou generalul Kis Erno; oă nu se va găsi în veol un domnitor ro
ârâ a început a S9 mişoa emigraţia ma tors cu legiunea lui Klapka. îţi mai poţi oâştiga un titlu, cel mai mare mân, sâu un guvern, care să contribue la
ghiară. Devenise sistem, ca din cinci, în In Transilvania n’au fost arestări, dintre tote, âr acâsta nu te costă niol 03- proclamarea Independenţei Ungariei, care
oinol ani să’nceroe o răsoâlă, pentru inde afară de 2 caşuri, pentru-eă în Transilvania tenâlă, nici jertfă, oi un singur răspuns învolvă în acelaşi timp şi nimioirea auto
pendenţa Ungariei. 1849. 1854. 1859 şi emigraţiunea n’a înoeroat se organiseze o sincer şi franc, fără reservă, aşa precum nomiei Ardealului, oeea oe e mormântul
a
1864 adeveresc aoel interval. râsoolă, din eausa relaţiunilor deosebitelor vă ounoscem noi, că sunteţi. Iu 4’u de neamului românesc. Aceia ar putâ fi sim-
La acest an Klapka l’a paralisat pe naţionalităţi — dioe d-1 Urmossy. acjf putem vorbi liber, căci har Domnului briaşii generarului Klapka, niol odată însă
Kossuth, aoesta numai ou ajutorul lui Na D-1 Urmossy se vede, că nu e tocmai am scăpat de Nemţi şi de Polecî, nu ne o armată română. Iutr’adevăr, un curios
poleon şi a Italienilor credea posibilă reu bine informat, altcum pote ni-ar fi spus, mai spioneză nimeni. feuemen ar fi, dâcă Românii ardeleni, oarl
şita unei răsoâle; âr Klapka, ca specialist că s’a pipăit terenul şi în Transilvania, dâr — Dâoă răspunsul meu vă pâte fi. au luptat seoole de arendul, ca să între şi
cjioea, că Ungaria îşi p6te cuceri indepen oă au greşit a doua-6ră adresa: „In loo folositor, şi eu voifi fi în stare să vi-1 dau, ei între naţiunile îndreptăţite, aouma după
denţa şi fără FrancesI, ori Italieni, decât să se adreseze direct la popor, s’au adre prea bucuros Vă împlineso dorinţa. oa au ajuns acâsta fericire, să dea ei în
•)
oă trebue oâştigate naţionalităţile, prin sat la conducători, oa Şipotar, Şuluţiu, eto., — Este vorba de-a afla cugetul Ro şişi mână de ajutor, oa să se dărime, ceea
egalitate de drepturi, înainte de tote trebue oarl nu sunt âmenii împădurii, oi ai zi- mânilor ardeleni. D ta atât ca personă, cât ce s’a zidit. Românii vrâu înfrăţire ou Ma
câştigaţi Bomânii ardeleni, cu orî-CC preţ. zaniei". Da! s’a pipăit terenul de timpuriu, şi oa familiă, dâr mai ales oa nepotul ce ghiarii, der’ aici la ei aoasă are să se facă
In 15 Martie 1864 în Pesta înaintea şi numai după ce au aflat adevăratul ade lui mai mare Român din ţâră, eşti la tot înţelegerea.
oafenelei Zrinyi s’au ţinut mai multe vor văr, s’au lâpădat de cugetul de a faoe re caşul în posiţie de a fi bine informat. Spu- — Drepturile ce le-aţi câştigat sunt
biri revoluţionare, între frenetice aplause ale voluţia în Ardâl. Etâ un cas concret. ne-rnî rogu-te, ce crecjt: oe atitudine ar date de Regele neincornoat, aceste n’au
mulţimei adunate. Urmarea a fost, că oa- Intr’una din (Iile m’a cercetat un grof lua Românii ardeleni faţă cu o armată ma- putere de drept.
