Page 87 - 1897-05
P. 87
Nr. 113 .— 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
sgomOt, corfciuB a trebuit să cadă din nou. mentale din Peninsula-baloanică, aceia cu cut deja paşi în privinţa acdsta cu Nasturelu 2 lei, P. Popoviol 2 lei. Cu to
Aotul al treilea s’a îuoeput ârăşl ou durere trebue să constate, că pe oând oele- bun resultat. tul 242 lei, adeoă 115 fl. 31 or.
scandal. Demonstranţii înoepurâ să oitâsoă lalte naţionalităţi din Turoia progresâză şi * Pe lista Nr. 100 (coleotantă D-na
fliare întorşî ou spatele oătră bină. Dâr se întăreso, pe atunci Românii stau pe loc Maria Bontescu în Haţeg): Maria Bontesou
Regele George al Greciei a avisat pe
bădărănia aoâsta nu-i soose din flegmă pe şi nu dobândesc absolut nimic. Deşi Ro 1 fl,, Nioulau Nestor vicar gr. o. 3 fl.,
ministrul-preşedinte, oă având în vedere
aotorî, ei îşi oontinuară representaţia. In- mânii de sub stăpânirea otomană sunt cei Maria Sielariu 1 fl., Gusta Savu 1 fl., Sofia
situaţia grea în oare se află ţâra, renunţă
tr’aceea se ridică un cjiarist maghiar şi strigă mai credinoioşî şi leali supuşi ai Sultanu Peovits 1 fl., Silvia Tulvan 1 fl., Maria
în favorea visteriei publice la a treia parte
cât îl ţinea gura. oă representaţia e prâstă lui, totuşi ei sunt mai mult părăsiţi şi lă Costa 1 fl., Susana Tooaoiu 1 fl., Susana
din lista sa oivilă. Se crede, oă şi o parte
şi aerul stricat. Un hohot nebun erupse pe saţi la codă. Bulgaria şi Serbia au soiut Roman 1 fl,, Fira Făgăraş 1 fl., Iulia
din apanajul prinoipelui Constantin va fi
galeriă, însoţit de strigătele de „hooh“ ale să obţină metropoliţl, episcop!, agenţii oon- Lenkes 1 fl., Susana Munteanu 50 or., He-
dat spre aoe9t soop.
demonstranţilor din parter. sulare pentru conaţionalii lor, România însă, lena Pop 50 or., Susana Vladone 1 fl., Mă-
Sinodul greoeso a botărît să dea o
De aici înainte spiritele erau aşa de ou t6tă atitudinea ei mai mult deoât bine- oiroulară oătră oierul greoeso ou soop de-a riâra Pâter 60 cr., Măria Berzan 1 fl., Lu-
înverşunate, încât a fost imposibil, oa ac voitâre faţă de Turoia, n’a putut obţine pune capăt agitaţiilor anti-dinastice. Circu creţia Munteanu 50 cr., Catinoa Todosie 1
torii să-şi faoă datoria cum se cade. De pentru Românii maoedonenl măoar oonfir- lara accentueze, oă toţi membrii familiei fl., Mina Doboi 1 fl., Netti Todosie 50 or.,
oâte-orl cortina se ridioa si cădea, strigăte marea unui metropolit român. regale au servit causa elenismului din ou- Măriora Eliu m. Munteanu 1 fl., Sebastian
puternice de „abzug şi „hooh“ isbueniau Der chiar deoât aoeste lucruri, mai rat patriotism. Negru 1 fl, — 21 fl. 50 cr.
u
din gurile şoviniştilor iidano-maghiarl ajunşi grave se pregătesc, după oum spune o fâie „Reuniunea română ide oântărl din
1
la paroxism. „Jos cu Nemţii! Jos cu Viena! de dinoolo, căreia i-se scrie din Sofia, oă Haţeg * din venitul balului 27 fl. — Pe lista
u
era refrenul de predilecţia al demonstran în oercurile ofioiale bulgare se vorbesce, NECROLOG. Cu inimă frântă de du Nr. 131 a oontribuit D-na Anastasia Or»
r
ţilor, pănă oe sala de representanţii s’a de că Bulgaria şi Serbia, ajutate de unele pu rere aducem la ounoscinţă, oum-oă prea bonaşiu din Orăştiă 2 fl.
şertat abia oătră miecjul nopţii. teri, plănueso, oa Macedonia să fiă decla iubitul fiu, nepot şi consângân Ioan Dolian Pe lista Nr. 108 (coleotantă D-na
rată provincia autonomă şi să fiă adminis junior jurist absolut, după un morb înde Maria A. Păcurariu, protopopâsă): Petru
Ou ooasia aoâsta poliţia a făcut mai
trată de un principe numit de Sultan şi lungat în an. 23 al vieţei în 30 Maiă st. Sinea, preot în Batisu 1 fl., George Po-
multe arestări, între cari vre-o 10 cjiariştî
întărit de puteri. n. a. o. provăcjut cu Sf. Sacramente şi-a povioiu preot în Lesnio 1 fl., I. Cintea
unguri.
Dâoă astfel s’ar întâmpla, atunci oe dat blândul său suflet Creatorului. Osămin- preot Almaşiul sup. 50 or., S. Olariu, preot
Aotorii germani au părăsit Budapesta
se va alege bre din elementul românesc tele decedatului să vor astruoa în La Iu în Braniolca, D. Nistor preot în Glodgi-
alaltăieri.
* din Maoedonia? Va oădâ sub dominaţiunea nie st. n. după amecjl la 3 ore în oimi- lescl, Gerasim Olariu, preot în Baoea, I.
Bulgarilor şi a Sârbilor — ceea oe ar în teriul gr. oat. er’ Sf. misă pentru răpausul Budoiu preot în Câmpuri şi Popa Pavel
Cele mei multe dintre foile unguresol
semna perirea Lor? decedatului se va sărba la 2 Iunie st. n. preot în Gialacuta câte 25 or., P. Stefu,
1
laudă „bravurile * desfăşurate de demon
■* dimineţa le 8 ore în capela episoopâscă. preot în Mioanescî 20 or., Al. Tămaş pa-
stranţi, numai „Alkotmâny“ le condamnă, Piă-i ţărina uşâră şi memoria binecuvântată !
oa pe o bâlă a şovinismului degenerat. Asupra cestiunei Românilor macedo Gherla, 30 Maiă 1897. Văduva Catarina rooh în Vortia 30 or., I. Orbonaş propriet.
neni ^Gazeta Macedoniei“ a interwievat pa în Ilia Mur. 10 cr., I. Olariu preot în Gu-
Altă în adevărata sa ogliudă cultura Dolian năso. Fejâr şi ca mamă; apoi alts rasada 10 or., Toma Tămaş preot în Visoa
d-1 Nioolae Dumba, oonsilier intim al curţii
-şi mult glorificatul cavalerism maghiar, oare rudenii, cumnaţi şi cumnate.
imperiale din Viena, — care încă este de 20 cr., Maria A. Păcurariu, Ilia m. 1 fl.,
întâmpină ou strigări de „abzug* şi ou in — Clericii Seminarului din Gherla Avram P. Păcurariu protop. Ilia m. 1 fl,
origine din Maoedonia. Părerea d-lui Dumba
scripţii vătămâtore arta şi cultura unui po
este, că Grecii, mai ales acum, în urma în anunţă mortea iubiţilor şi neuitaţilor lor — fl fl. 65. cr.
por dela care „uaţiunea“ îmbuibată şi-a
frângerii oe a suferit’o causa elină în răs- colegi: Iuliu Ciora şi Ioan Ciceu ambii Venitul curat al convenirei sooiale
primit în mare parte progresul şi desvol- clerici de anul al IlI-lea, întâmplată în al dela 27 Aprilie n. o. arangiată în favorul
boiul cu Turoia, au tot interesul sd se uniscă
tarea ei, 24-lea an al vieţei lor, a unuia la 27 Maih Reuniunei în Dobra, — prin D-na Regina
* cu Românii în contra slavismului. Vina nsu-
nirei Grecilor ou Românii — (fise d-nul în Apşa de mijloo, âra celuilalt la 28 Maih Dragomir 37 fl. 62 cr.
In oestiuuea aoâsta s’a făcut şi o in în Budesti, suferindu-şl fiă-oare îndelun Cu lista Nr. 56 (coleotantă D-na
terpelaţia în dietă de cătră deputatul Răt- Dumba — a fost a patriarcbului din Cons- gatul său morb ou paciinţă si resignaţiune ria Maria Cosma n. Roman în Siibiu): s’au
’lcay Lâszlo. In motivarea interpelării sale tantinopol, care a pus interesele clerului creştinescă. Fiă-le ţărina uşoră şi memoria adunat 23 fl., lista însă nu ni-s’a trimis,
Râtkay a luat în apărare pe demonstranţi îyreoeso mai pe sus de interesele naţionale binecuvântată! deci sa va publica cu cele oe vor mai
şi a oondamnat aspru poliţia din Buda şi culturale ale Românilor. Remediul aces arma.
pesta, oare s’a DUrtat fără cruţare ţaţă ou tui rău ar consta aoum în faptul, ca Grecii Astfel pănă atjl au intrat 710 fl. 68
1
„apărătorii limbei maghiare *, aousându-o să nu mai încerce a acapara biserica şi Dare de semă şi mulţămită publică. cr. care sumă s’a depus la însoţirea „Hu*
“tot-odată, oă „a pedepsit iubirea maghiară şobla românâsoă, ci făcând parte drâptă nedora**.
de patriă**. Interpelantul a cerut dela gu Românilor din Maoedonia şi Epir să să Listele contribuirilor pentru fondul „Reu-
1
vern să ia măsuri, ca pe viitor să nu se pună astfel basele alianţei elementelor niunei Femeilor Române * din comitatul Deva, 22 Maiu 1897
mai dea în Budapesta representaţiunl tea greco-române-albaneze, oăcî numai astfel Hunedorei. Pentru Reuniunea Femeilor Române
trale în limba germană şi să dea ordin po slavismul va înceta a fi o primejdiă şi pen — F i n e . — din comitatul Hunedorei:
liţiei a înohide tote orfeele germane. Opo- tru unii şi pentru alţii. Pe lista Nr. 174. (coleotantă d-na Anna Elena Pop Hossu-Longin,
siţia l’a aplaudat şi felicitat, mai ales când Spre soopul acesta „Gazeta Macedo Z. Mureşan în Sas-Sabeş): C. Creţariu 1 presidentă.
Râtkay a cjis, că „sunt amintiri, cari nu se niei a publicat şi un apel în limbile ro fl., N. N. 50 cr., Silvia Tămaş 1 fl., Ve-
u
pot uila , adeoă nu pot Maghiarii să înă mână, grâoă şi albaneză, îndemnând aoeste ronica Popp 60 or., E. N. 50 cr., Eugenia
buşe nicl-odată ura oe-o nutreso contra popore să se unescă pentru a putâ ra Parasoa 1 fl., Anna Z, Mureşan 1 fl. 50 cr,,
'Nemţilor. siste situaţiei create în urma înfrângerii la olaltă 6 fl. Câte limb! se vorbesc pe pomeni. Dups
La interpelaţia nu s’a dat încă răs Greciei. Pe lista Nr. 204 (coleotantă d-na ultima statistică, se vorbesc pe pământ
puns. Noi însă credem, că graeca fides nulla Elena Frâncu năso. br. Popp, Budapesta): 335 limbi, afară de dialeote, oarl sunt ne
fides ! Leontina Roman 2 fl., Elena Prânou br. numărate. Limbile acestea se împart în 12
, Popp 5 fl., — 7 fl. grupuri, după rasele cărora le aparţin. Pa-
Românii din Macedonia. punii posed 2 limbi, Hotentoţii 4, Cafrii
Turcia si Grecia. Pe lista Nr. 28 a contribuit institutul
Asupra stării fraţilor noştri Aromâni „Lipovana“ din Lipova: — 6 fl. Pe lista 25, Negrii 58; în rasa australiană se vor
din Macedonia nu se prea aud soiri îmbu- Astăcjî espiră terminul de timp Nr. 25 a contribuit institutul „Hunedora** besc 19 limbi, în oea malesă şi polinesă
•curătâre. pe cât au tost învoiţi Turcii şi Grecii din Deva 25 fl. Pe lista Nr. 15 a oontri- 36; rasa mongolă are 59 limbi; în ţinuturile
polare arotice se vorbesc 8 limbi diferite,
Cei-oe urmăresc cu viu interes eveni- se înceteze ostilităţile. Causa păcii buit institutul „Crişana“ din Brad 5 fl.
înse n’a mers pănă acum de loc îna âr la popârele indigene din Afrioa-de-Nord
Pe lista Nr. 74 (coleotantă d-ş6ra
inte între cele doue puteri belige şi de Sud se vorbesc 16 ; îu nordul Afri-
Teresia Pop, Cehul Silvaniei): Demetriu
— Tot dela aoest Rege a primit şi rante. Chiar nici diplomaţiei euro Suoiu, adv. 2 fl. Florian Cooianu adv. 1 fl. eei sunt 10 limbi; poporale indigene diu
nobilimea maghiară din Ardeal şi din Un pene nu i-a succes pănă ac|î a mij -- 3 fl. India vorbeso de asemenea 10 limbi. Cea
garia sute de milione desdăunare urbarială loci o pace pe basa condiţiunilor Pe lista Nr. 206 (colectaut Er. Aug. mai mare bogăţiă de limbi se află în fa
(desdaunare pentru eliberarea iobăgiei) şi puse de cei doi inimici. Punea secret, metr. în Blsşiu): Esoelenţa milia aricâ; numărul lor se ridioă la 88.
nimeni nu le-a refusat, Va sosi şi timpul Cercurile din Atena se tem, că Sa Metropolitul Victor Mihâlyi 5 fl, I. M.
încoronării, atunci se vor împlini şi for espirând terminul armistiţiului, Turcii Moldovan, canonic 3 fl., Simeon P. Mateiu L ă t e r a t u i * ă .
malităţile legale. Pe Românii ardeleni însă vor începe 6răşî ostilităţile. Din causa canonic 1 fl., Iuliu Mibâlyi, colonel 1 fl., In Tipo-Litografia „Cărţilor biseri
Maghiarii ardeleni niol-odată nn-i vor pută acesta armatele grecesc! încep a-şî Dr. Aug. Bunea secretar 1 fl. — 11. fl.
răpune acolo, unde au fost mai ’nainte, părăsi posiţiunile ocupate pănă acum Pe lista Nr. 85, 86 şi 87. Familia cesc^ din Bucuresoî a apărut o mică bro
pentru-oă constituţia Ardealului e basată la Taratsa şi Emirbeg, retrăgendu-se Mocsouyi 100 fl. şură istorică, de 75 pag. întitulată: „ Voia
lui Dumnezeu in graiul naţional. Un Epis
de secoli pe sistemul de naţionalităţi. Nu adenc pe linia dela Termopile, pe
Pe lista Nr. 139 (ooleotant D-1 Nico- copat românesc în imperiul turcesc de P.
mai atunci, deoâ s’ar proclama unirea dela care caută a o întări cu t6te sfor
lae Densuşianu, advoat în Bucuresoî): G. M Garboviceanu, profesor şi deputat. Broşura
a,. 1848 am pută fi reduşi la starea de ţările.
Vlosto 20 lei, Maria Artocbi 10 lei, Carol traoteză oestiuni de aotulitate de mare im
mai înainte, pe motiv oă în Ungaria sis Pe când se petrec acestea, din Gobl 10 lei, Ioan St. Rosidesou 5 lei, Per portanţă, arătând de-o parte importanţa
temul de mai multe naţiuni n’a esistat, şi Constantinopol vine soirea, că mai sonalul tipografiei C. Gobl 49 lei 40 bani, graiului naţional la propovăduirea credinţei
pentru-că din majoritate am deveni minori multe escadrone de cavaleriă din I. S. 20 lei, A. G. Carissy 5 lei, N. Ca» âr de altă parte făcând un studiu obiectiv
tate. Mai ales pentru-oă legile dela a. 1848 garnisona de acolo au primit ordin rissy 2 lei, Sabailea 2 le’, Toma Armianu asupra stărei de afli a fraţilor noştri din
au proclamat egalitatea individuală, ir nu de a pleca pe câmpul de resboiîi.
5 lei, V. G. Borgovan profes. 5 lei, Ale- imperiul turceso, precum şi luptele lor din
naţională, oeea ce esistă deja în Ardeal. De asemenea garnisdnele insulelor sandru L. Lazurianu inginer 10 lei, A. trecut.
Aceste şi acestor asemenea am vor arcbipelagice au fost întărite cu 8000 Dinga 2 lei, Pilipanu 3 lei, Bodocauu 2 *
bit ou acel grof, oare e deja mort. Am de infanterişti şi 3000 de artileriştî. lei, I. Marica 2 lei, A. Henţiesou 11 lei, „învăţământul primar * revistă pentru
1
însă un martor olasio, pe fostul meu oon- Cu tdte aceste mesurî luate de N. Henţiesou 2 lei, Lazar Spataru 5 lei, şcâiă şi familie, oe apare odată pe lună
şoolar, pe domnul oavaler Ioan Puşoariu, Turcia, se crede, că Sultanul s’a în Nioolae Densuşianu 20 lei, Eugen Carada sub redacţia unui comitet Nr. 5 cuprinde:
oăruia eu în acel an i-am istorisit dialogul voit se se tracteze asupra unui nou 10 lei, A. Carpu 10 lei, T. Nioa 10 lei, M. M. T. Ciceroue de I. Opran; Soeue diu
«descris aoum de mina. termin de armistiţiu între armatele Z. Dumitrescu 4 lei, A. G. Manus 2 lei, viaţa Marelui pedagog Pestalozzi de A.
(Va urma.) grecesc! şi musulmane. O scire tele Silovean 2 lei, C. D. Salaool 2 lei, M. Cre- B.; Defecte morale: Minoiuna de Şt. Ne-
grafică din Lamia spune, că s’au fă ţianu 3 lei, Petre Simonescu 4 lei, Niou gulesou; Predarea versurlior de G. D.