Page 89 - 1897-05
P. 89
BMuflm AfliiBistritiMBi, „fiaietr* iese.îa M-care di,
?i TipciriBi Abonamente pentru Anstro-Unearia:
Sra507. y'Bţa mm îTr. 30. Pe un an 12 A., pe şese tuni
Scrisori n«fj.*aF.rnta psi «ţ gazeta m m m 6 fl., pe trei luni 3 fl.
sxsjceto. — .y.sisutK'J’if.iîs sa N-rii de Dumliteoâ 2 fl. pe aut.
T-'tTOTO'i. Pentru România si străinătate:
iHSERAYE fm primesc, ia AJnl-
nlntraţlim® !n Bui'.şov ţi ia ar- Pe un an 40 frânai, pe şAse
;năfc6rele Blromi Sa atiunolurî: luni 20 fr., pe trei inni 10 fr.
in Ticna: M. Dwes, Reir.rick N-rii de Dumineoă 8 franol.
SehaUk, Rnâolf Manşe, <4. OrtpeKks . Se prenumără la t6te ofioiele
Kachfolgo^; /nron Oap/i:k, J. poştale din Intru şi din arară
Danneâcr, in Budapesta: A. V. şi la dd. ooieotorl.
Saidlwrfierg, Seksieir. Bemat; în i^namentiil pentn Braşov
Bucnresoi: A'jence Hams, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
enrsaie de Bonmanie; in Ham târgul In aloi Nr. 30 etagiu
baiţ,: Karoiyt <& Liebmann. I.: pe un an 10 fl., pe şăse
Preţul Ineerţiunllor: o soriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garaona pe e ooiAnă 8 or. ci Cu dusul în casă: Pe un an
BOer. timbra pentru o publi (KPuxaei d.e ZDvLaaaîaa.ecă, 21.) 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
care. PairSioări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tacită şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Bociame pe pagina a S-a o tele oftt şi insorţiunile sunt
Keriă 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 114.—Anul LX. Braşov, Duminecă 25 lai (6 Iunie) 1897.
Egala îndreptăţire în Austria. nanţele despre care e vorba au avut Nici pentru acâsta împăciuire nu se pe o mare parte dintre gazetarii un
de scop se împace pe Cehi şi se-i arată acjî şanse, deşi de altă parte guri, cari îşi văd astfel ameninţată
De o bucată de vrerae încbce apropie de stăpânire. Ele adecă orân- se dovedesce, că însuşi împăratul libertatea lor de-a scrie despre ori
au început se fia mai interesant mer duesc, ca în tâtă Boemia şi Mora- dorice o aplanare în sensul dorin cine cum le place şi cum îi taie
sul politicei- dinăuntru în monarchia via, fără deosebire, în oficiile pu ţelor guvernului şi ale majorităţii. capul. Tocmai acum se desbate acest
nâstră cea cu două stăpâniri. blice se se folosâscă şi limba ger „Narodni Listy“ din Praga vor paragraf în sfatul cel mare al Un
Dincolo sub stăpânirea austriacă mană şi limba cehă, aşa că în vii bind despre primirea ce au avut’o gurilor din Budapesta, cjis şi dietă.
se pregătesce o mare schimbare, pe tor nu pâte se fiă cine-va funcţio alaltăeri preşedinţii partidelor din Ministrul de justiţiă Erdely îşi apăra
când aici sub stăpânirea ungurâscă nar fără ca să eunâscă amândouă parlamentul austriac la monarchul, din tote puterile măsura luată în
pare că tot mai mult se mână apa limbile. scrie, că Majestatea Sa a cjis cătră acest paragraf, pe când cei din opo-
pe mora suprematiştdor, cari nu vor Asta i-a mâhnit adânc pe Nemţi, deputatul Dipauli: Merită recunos- siţiă folosesc tâte mijldcele posibile,
se 3cie decât numai de interesele cari văd un pericul în aceea, că-i cinţă conservatorii nemţi, pentru-eă ca se scdtă acest paragraf din pro
puterii lor. silesc să înveţe cebesce şi în acele au întrat în majoritate şi au luat iect. Guvernul însă a declarat, ca
Ne-am gândit mai de multe orî ţinuturi unde nu sunt de loc ames posiţiă pe lângă egala îndreptăţire nu este aplecat sub nici o condiţiune
cum va pute dăinui acest dualism tecaţi său prea puţin amestecaţi cu a naţionalităţilor. Er cătră deputa a face pe voia oposiţiei şi îşi sus
între cele doue state ale împărăţiei, Cehii. Ei văd, ca prin concesiunea, tul Kaizl (boem) Majestatea Sa a ţine proiectul în întregimea sa. Din
când unul trage într’o parte, altul ce li-s’a făcut Cehilor, se pregătesce cjis: Nu va fi pace, pănă când în pricina acâsta se aşteptă mari lupte
într’alta? Şi n’am ajuns, <^eu, la nici calea viitârei încoronări a regelui Boemia nu se va resolva cestiunea în dieta ungurâscă şi se crede, că
o deslegare, care se lase câtuşi de boem şi înfiinţarea unui al treilea naţionalităţilor. In Boemia trebue se desbaterile se vor prelungi lârte
puţină speranţă, că legătura dualistă guvern în monarchia, a guvernului se începă acţiunea de egală îndreptăţire mult.
dintre Austria şi Ungaria pâte se boem. Nemţii fiind în minoritate în a naţionalităţilor. *
dăinuâ3că încă multă vreme, aşa cum acele ţări, se mai tem se nu fiă Şi unde se se sfîrşască — ne Trebile politice din Austria merg
esistă ea astăcjî. cebisaţi, deşi după împrejurările fdrte rău. Partida aşa numiţilor li
Acum au ajuns lucrurile acolo, din Austria, acâsta mai cu greu s’ar permitem a întreba noi muritorii berali germani, care nu mai este
încât întrebarea de mai sus câştigă pută întâmpla. de dincăce de Laita — acea ac acjî la putere, a dus lucrurile pănă
ţiune?
o însemnătate actuală. In Austria au Tote aceste îngrijiri şi temeri acolo, încât guvernul s'a văcţut nevoit
ajuns se fiă mai tari Polonii cu Cehii, i-au făcut nu numai pe Nemţii din Maghiarii vor cjice, că nu este a închide sesiunea parlamentului din Viena.
cu Nemţii conservativi şi cu alte Boemia, ci pe toţi cei din Austria, iertat se trâcă peste Laita, căci Cetitorilor noştri li-am făcut cunos
partide mai mititele, care merg îm afară de membri partidei conserva aici numai ei sunt stăpâni. Cu tătă cut în liniamente generale luptele
preună cu aceştia. Vrâ se cjică, mai tive clericale, se protesteze pe tote îngâmfarea lor însă li-s’a băgat un mari, ce s’au dat între guvern şi
tari nu la cârmă, ci numai în par isonurile în potriva amintitelor or spin în inimă văcjend, că lucrurile în spriginitorii acestuia şi între oposi-
lamentul lor dela Viena, căruia îi donanţe de limbă, er în camera din Austria numai spre binele dualis ţiunea germană. Am vecjut cum
(ţie Reichsrath. Viena s’au botărît să facă tot ca le mului şi a maghiarismului cutropitor acesta oposiţiă a întrebuinţat cele
Cu totă majoritatea însă, ce au stă în putinţă şi se nu se reţină nu se desfăşură. mai desperate arme numai ca se
alcatuit’o partidele amintite în acest nici chiar dela provocarea de scan- facă cu neputinţă ori-ce lucrare le
Reichsrath, care numai înainte cu dale şi de scene turbulente, numai gislativă. Luptele aceste s’au înce
doue luni s’a fost întrunit pe temeiul ca se împiedece lucrările parlamen Revistă politică. put de când guvernul austriac a dat
unei nouă legi electorale, ele n’au tului şi se zădărnicescă astfel pla ordinaţiunile pentru egala îndreptă
putut ajunge nici aşa de departe, ca nurile guvernului şi ale majorităţii Dieta ungurescă se ocupă acum ţire a limbei cehice, ordinaţiuni, cari
se potă vota în linişte o adresă de camerei. cu proiectul de lege despre aşa nu au amărit pe Nemţi pănă la furiă,
răspuns la discursul tronului, şi în Acâsta se numesce obstrucţiune mita procedură penală. Proiectul dedre-ce văd în ele sfârşitul domniei
săptămâna acâsta a trebuit să fiă în parlamentară, şi obstrucţiune au fă acesta de lege, care botăresce în ce lor şi ridicarea elementului slav la
chisă sesiunea parlamentului, fiind-că cut Nemţii din cameră câte-va săp anumite caşuri are să judece curtea rolul de conducere in trebile statu
nu mai era rnodru, se lucreze mai tămâni, pănă când în cele din urmă cu juraţi, cuprinde cu privire la § 16 lui. Guvernul închicjend dieta aus
departe. guvernul s’a vecjut silit să propună disposiţiunea, după care calumniările triacă a declarat, că o face acâsta
Causa sunt neînţelegerile dintre împăratului închiderea sesiunei par şi vătămările de onore comise pe ca din pricina, că vede ameninţat de
Cehi şi Germani, şi în deosebi ne- lamentului. lea cjiaristicei în contra personelor morte parlamentarismul prin scenele
mulţămirea celor din urmă cu aşa Se vorbesce, că contele Badeni private, nu se vor mai supune jude turburătdre şi prin purtarea oposi
numitele ordonanţe pentru limba pu va încerca o noua împăciuire între căţii curţilor cu juraţi, ci se dau ţiei în tot decursul desbaterilor de
blicate cam pe acelaşi' timp când Cehi şi Germani în timpul cât uşile în judecata tribunalelor. Măsura a- pănă acum.
s’a deschis noul parlament. Ordo parlamentului vor rămână închise. cesta i-a supărat şi îi supără mult 3=
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ din Iaşi, la care au fost numiţi ca ţările române, în Ardeal se ţinea la Tot atunci se deschidea în Ar
profesori mai mulţi Ardeleni de 1860 în Alba-Iulia conferenţa regni- deal, în anul 1863, Dieta dela Sibiiu,
Amintiri din Ardeal, frunte: Bărnuţiu, Miclea, Emilian, lu colară, în care cei doi metropoliţî, — eu eram un fel de copist pe
ciu, Titu Maiorescu. cari pururea vor ilustra altarul şi lângă stenografii români Răcuciu
v. Nu-i mai puţin îmbucurător a amvonul român, Andreiu baron Şaguna şi Moise Branisce, — şi sub impe
Epoca dela 1859—1866, fiind declara, că cu patru ani în urmă, şi Alexandru Sterca Suluţiu, se lup riul unor legi mai dulci şi mai blânde
bogată în fapte privitdre la renas- la 4 Iulie 1864, sub acelaşi Domn, tau bărbătesce, umăr la umer, pen şi la imboldul acelei mişcări cultu
cerea neamului românesc, e bine, fiind Ministru al învăţământului pu tru drepturile Românilor. rale şi politice, numărul tinerilor
e chiar folositor să aruncăm o re- blic Dimitrie Bolintineanu, s’a în Tot aşa au procedat şi în con români, cari populau scâlele monar-
privire asupra ei, fiă chiar în trecăt. fiinţat şi Universitatea din BucurescT, gresul naţional din Sibiiu, când cbiei austriace, crescea în mod con
E de-ajuns se spunem Români în al cărei corp didactic chiar dela afară din ale politicei, cei doi Me siderabil, fiindu-le calea deschisă de
lor, că în acestă epocă s’a săvârşit început găsim şi Ardeleni: Aug. tropoliţî ai Ardealului puneau teme a se înălţa din opincă pănă la vlă
unirea ţărilor surori dela Dunărea Treb. Laurian, Aron Florian şi Ioan lia marei instituţiunî culturale: Aso- dică, din căprar pănă la generar,
de jos. Maiorescu. ciaţiunea Transilvană. din judecător pană la vice-guvernator,
E îmbucurător a spune cetitori Şi bre cum nu ni-ar sălta inima Mai ales dela memorabila adu precum a şi fost fericitul baron
lor, ca în acestă măreţă epocă s’a în plăcere, când ne reamintim, că nare generală a acelei Asociaţiunî, Vasile Pop în ţâra Ardealului.
emancipat biserica română din prin prin legea asupra instrucţiunei pro împreunată cu o esposiţiune pro Spre a ilustra numărul studen
cipatele unite Dunărene de sub in mulgată de Domnitorul principate vincială la Braşov, în care escela ţilor români din acea epocă e des
fluenţa patriarchatului fanariot bi lor unite, Alenxandru Ioan I, s’a lucrul manual al femeii române, miş tul a aminti, că numai din Comitatul
zantin, fiind redată în mâna clerului început organisarea lor administrativă carea culturală luase un puternic Albei de jos erau peste o sută, —
naţional român. şi didactică, tocmai în al patru-cjecî avânt în Ardeal — avânt, care a chiar şi câte trei-patru dintr’o loca
E şi mai înveselitor a arăta, şi optulea an, de când George Lazar pus în uimire chiar şi pe scriitorul litate — la diferitele facultăţi univer
că în acea epocă, anume la 26 Oc- din Avrigul Transilvaniei punea la Alexandru Odobeseu, care în „Revista sitare, şi toţi aceştia nu erau, decât
11
tomvre 1860, sub Domnul Români 1816 în Valachia temelia învăţă Română , salonul d’atuncî de întâl copii de-ai plugarilor români săraci
lor, Alexandru Ioan I (Cuza), la mântului naţional românesc ! nire al distinşilor publicişti români, de pe la sate, seu cum s’ar cjice î
Q
propunerea ministrului Mibail Co- Paralel cu întocmirea acestor descria acea adunare, aşa cum nu ţâra româneseă: copii eşiţî din talpa
gălniceanu, s’a înfiinţau universitatea aşeejăminte culturale şi politice din mai el soia se scrie. ţării, din care a eşit şi fostul stipen-
