Page 9 - 1897-05
P. 9

11
              MicţiMei Ate!!iîîTîţiiiî8i,                                                                                                                                    „Saseta  iese în flă-care di.
                     li Tipografa                                                                                                                                          Abonamente pentru Austro-Ungaria:
              Braşov piaţa aars Nr. SO,                                                                                                                                      Pe un an 12 fl., pe şese luni
                                                                                                                                                                                6 fi., pe trei luni 3 fi.
                 Scrisori no&sjiosi» nu #s
              primesc. — «anusczip4» ac a«                                                                                                                                   N-rii de Dumlneoă 2 fi. pe an.
              j lateunei.                                                                                                                                                    Pentru România si străinătate:
              I INSERATE sa primesc Ia Adml-                                                                                                                                  Pe un an 40 franci, pe şâse
               iilstreţlnne  In  Braşov  şi  la  ur-                                                                                                                         luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
               mătdrele  Birouri  io  anunolurl:                                                                                                                             N-rii de Dumlneoă 8 frânai.
                în  Tiona:  M.  Du'km,  Ifomrtck
               Schalck, Rudolf Mosc», i, Oppeliks                                                                                                                            Se prenumără la t6te ofioiele
               N&ohfolfţer;  Anion  Oppslik,  J.                                                                                                                             poştale din Intru şi din atară
               Danrwbcr,  In  Budapesta:  A.  V,                                                                                                                                 si la dd. ooleotori.
               Qolibergerg,  Eckctein  Somat;  în  |                                                                                                                          imamaniul pentru Brasor
               Bucurosci:  Agsnco  Eavas,  Suc-                                                                                                                            administraţiunoa,  piaţa  mare,
               ouxsale  de  Boumtinio;  In  Ham-                                                                                                                           târgul  Inului  Nr.  30  etagiu
               burj,: Karolyc & Uebmann,                                                                                                                                   I.:  pe  un  an  10  fi.,  po  şese
                                                                                                                                                                           luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
                 Preţui  Imarţlunllor:  o  seria
               garmond  pe  o  oolână  (I  or.  şi                                                                                                                          Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
               OOor.  timbau  pentru  o  publi­                                                                                                                             1211., pe 6 luni 8 fi., pe trei luni
               care.  Publicări  mai  dese  după                                                                                                                            3  fi.  Un  esemplar  5  or.  v.  a.
               tarifă si învoială.                                                                                                                                          său  15  bani.  Atât  abonamen­
                 Reclame  po  pagina  a  8-a  o                                                                                                                             tele  oftt  şi  inserţiunile  sunt
               seria 10 cr. său 80 bani.                                                                                                                                        a se plăti înainte.
                 Nr. 97.                                                            Braşov, Sâmbătă 3 (15) Mai                                                                         1897.

               La înţelegerea austro-rusă.                  cătră  aliaţii  săi“,  şi  că  „tripla  ali­       O  astfel  de  interpretare  a  sco­    la  disposiţiunile,  oe  ar  fi  a  se  lua  pentru
                                                            anţă  este  înrădăcinată  în  inima  tu­     pului  întrevederei  dela  Petersburg  oa  activitatea  acestei  şcdle  să  devină
                   Am  arătat  în  numărul  de  eri,  turor  poporelor  aliate  şi  formeză  basa  pbte  fi  liniştitbre  nu  numai  pentru  mai  rodnioă  pentru  poporul  nostru.  Au  vor­
              cu  câtă  smereniă  a  vorbit  ministrul-  nestrămutată  a  politicei  esteribre  a  Apponyi  şi  ai  săi,  dăr  şi  pentru  bit  deputaţii  Dr.  Ioan  Trailesou,  Augustin
              preşedinte  Banffy  despre  întâlnirea  monarchiei  nbstre“.  In  fine,  că  „prin  aceia,  cari  în  deosebi  doresc,  ca  ni­          Hamsea  şi  Ştefan  Antonesou.  Din  cele  es-
              monarchilor  la  Petersburg.  Astăcjî  ne  întrevederea  dela  Petersburg  s’au  în­        mic  să  nu  pericliteze  interesele  li­    puse  de  vorbitori  înregistrez,  oă  dânşii  s’au
              vom  ocupa  de  a  doua  parte  a  răs­       tărit  bunele  relaţiunî  între  Austro-  bertăţii  şi  ale  independenţei  ţărilor  pronunţat  în  direcţiunea,  ca  cursul  şcâlei
              punsurilor  sale  la  interpelaţiile  opo-  Ungaria şi Rusia“.                              şi  poporelor  creştine  din  Orientul  de  repetiţiune  să  se  reduoă  la  lunile  de
              siţiei.                                            Declaraţia,  că  prin  înţelegerea      Europei.                                      iârnă,  când  poporul  nostru  nu  este  ocupat
                    Seim,  că  contele  Apponyi  l’a  între  Prancisc  îosif  şi  Nicolae  II  nu                                                      ou  lucrul  câmpului,  şi  să  se  înohee  ou  un
              întrebat,  dâcă  între  marele  puteri  s’a  alterat  tripla  alianţă,  căci  ea  are                                                    examen  publio  separat,  căruia  să  ’i-se  dea
              esistă  o  înţelegere  asupra  principii­     un  caracter  durabil,  a  fost  luată  la             Sinodul din Arad.                   încât  este  ou  put'nţă  acea  solemnitate  oa-
              lor,  după  cari  să  se  urmeze  la  în-  cunoscinţă  cu  liniştire  de  cătră  in-            (Raport special al „Gazetei Transilvaniei'-').  rea  se  dâ  esamenelor  ce  se  ţin  ou  elevii
              cheiarea  păcii  greco-turcescî,  şi  decă  terpelant  şi  foile  guvernului  susţin                            Arad, 13 Maiii 1897.     din  şcâla  ouotidiană  la  finea  fiă-oărui  an
              ministeriul  de  esterne  nu  găsesce  chiar,  că  prin  înţelegerea  austro-rusă                               III.                     şcolastic.  In  sensul  acesta  a  avisat  Sinodul
              momentul  venit,  pentru  a  propune  s’a  întărit  numai  influenţa  triplei                                                            ambele  conBistorii  pentru  ulteriâră  pro­
                                                                                                               In  şedinţa  ţinută  la  7  Mai,  s’a  per-
              să  se  pună  capăt  răsboiului?  A  mai  alianţe.                                          traotat  raportul  oomisiunei  şcolare  prin  ra­  cedare.
              întrebat,  decă  visita  dela  Petersburg          Acăsta  va  ave  să  se  dovedescă       portorul  ei  Paul  Rotariu.  Din  acest  raport   In  decursul  anului  1896,  au  depus
              a  monarchului  nostru  are  de  scop         mai  târejiu.  De-ocamdată  este  dove­       înregistrez următârele:                      esamen  de  oualifioaţiune  învâţătorâsoă  la
              o  acţiune  politică,  care  ar  modifica     dit  numai  ceea  ce  (Ţ   bătrânul  băr­                                                  institutul  preparandial  din  Arad  49  de  pre-
                                                                                     06
              raporturile  de  alianţă  ale  monar-         bat  de  stat  Grladstone,  că  astăcjî  de       Laiurisdioţiunea  consistoriului  din  Arad   paran^I absoluţi.
              chiei,  ori  că  înţelegerea  cu  Rusia       fapt  concertul  european  este  înlo­        aparţine  an  institut  preparandial.  Acest  in­  O       discusiune mai vie s’a produs cu
              asupra  situaţiei  în  Orient  se  pbte       cuit  de  concertul  celor  trei  împă­       stitut  are  4  cursuri,  un  ours  de  pregătire   privire  la  ridicarea  salarielor  învăţătoresol
              stabili  şi  fără  o  astfel  de  schim­      răţii,  cari  odinibră  au  format  sfânta    şi  o  şoolă  elementară  de  aplioaţiune.  Nu­  la  suma  minimală  prescrisă  de  lege,  pre­
              bare ?                                        alianţă,  şi  în  care  concert  arcuşul      mărul  elevilor  din  cele  4  cursuri  e  132.  In  |
                                                                                                          cursul  de  pregătire  sunt  34  elevi.  In  şcâla   cum  şi  la  modul  aooperirii  cuinquenalelor,
                    Ministrul-preşedinte  Banffy  n’a  primei violine îl mânuăză Rusia.                   de  aplioaţiune  sunt  60  de  elevi.  In  cele  2   ca  adaus  la  galerele  invâţătorescl  din  5  în
              dat  în  răspunsul  său  nici  o  desluşire         Ce  favoruri  s’ar  pute  nasce  de  internate  ale  institutului  preparandial  sunt   5  ani.  In  sensul  legii  regnicolare,  cu  înce­
              nouă,  ci  a  spus  tot  aceea,  ce  s’a  ce­  aici pentru tripla alianţă, când Grlad­      internaţi  130  de  elevi,  in  şcâla,  superidră  ds   pere  dela  1  Oct.  1898  se  presorie,  ca  învă­
              tit  cu  săptămâni  înainte  în  foile  ofi-   stone  presentâ  lucrul  astfel,  că  şi     fetiţe  din  Arad  susţinută  de  diecesă  sunt   ţătorilor  în  funcţiune  să  li-se  aoârde  un
              cibse.  De  aceea  l’au  şi  întrerupt  câţi­  Italia,  care  este  un  membru  al  aces­   44  eleve,  dintre  care  20  se  pregătesc   adaus  îu  sumă  de  50  fi.,  oeea  ce  pentru
               va  din  oposiţiă  cu  strigarea:  „Astea    tei  alianţe,  jbcă  în  situaţia  de  faţă,  pentru  cariera  învăţătorâsoă.  Numărul  şcâ-   întrâga  diecesă  constitue  o  sumă  conside­
               le-am cetit deja în gazete!“                 împreună  cu  Francia  şi  cu  Engli-  lelor  elementare  confesionale  s’a  sporit  în     rabilă.
                    Declaraţiile  lui  Banffy  au  avut  tera, rolul de putere păcălită?                  an.  tr.  ou  9  şcâle  de  nou  înfiinţate,  şi  ast­  Din  raportul  consistoriului  din  Arad
              deci  numai  importanţa,  că  au  întă­             Der  nu  scrisbrea  lui  Gladstone,  fel  numărul  şcâlelor  oonfesionale  gr.  or.  se  vede,  oă  îuoă  în  decursul  anului  trecut
              rit  în  numele  oficiului  de  esterne       ci  declaraţiile  ministrului-preşedinte  aparţinătâre  la  iurisdicţiunea  Consistoriu­    s’a  ooupat  de  acâstă  oestiune.  Şi  prevăzând
               cele  ce  s’au  fost  scris  despre  carac­  unguresc,  făcute  în  comun  acord  cu  lui  din  Arad  este  422.  Frecuentaţiunea  şco­  consistoriul,  că  o  mare  parte  din  parochii
               terul  şi  urmările  visitei  dela  Peters­  ministeriul  nostru  de  esterne,  trebue  lară  s’a  ameliorat  în  anul  din  urmă  în  t6te  nu  va  pută  presta  din  rmjlâoele  proprii
              burg  şi  despre  efectul,  ce-1  pbte  avă   să  fiă  privite  în  caşul  de  faţă  ca  şoâlele  oonfesionale  din  diecesă,  aşa  încât  adausul  de  cuinquenale,  spre  a  ajunge  o
               eventual  asupra  raporturilor  triplei      autentice.  Şi  prin  urmare  trebue  să  numărul  freouetanţilor  îu  caioul  mediu  în-  prooedere  uniformă  în  acâstă  oestiune  ou
               alianţe.                                     luăm  cu  toţii  la  cunoscinţă,  că  „de­
                                                                                                          făţişâză  cifra  de  65  —70°/   din  numărul  to­
                                                                                                                                    0                   diecesele  surori,  s'a  adresat  în  acâstă  afa-
                    Astfel  a  întărit  ministrul-preşe­    plina  solidaritate“  ruso-austriacă,  ce  tal  al  elevilor  obligaţi  a  oeroeta  şcâla  oere,  atât  cătră  oonsistoriul  arcbidieoesan
               dinte  unguresc,  că  Rusia,  ca  şi  mo-  a  intonat’o  atât  de  solemnei  Ţarul  ouotidiană.                                          din  Sibiiu,  oât  şi  oătră  oonsistoriul  epar-
               narebia  năstră,  asigură,  că  „nu  ur-  Nicolae  în  toastul  său,  nu  urmăresce             Aiol  însemnez,  că  elevii  în  multe  co­  chial  din  Caransebeş.  Consistoriul  archidie-
               măresce  scopuri  egoiste  în  Orient,  alta,  decât  susţinerea  ordinei,  a  si­         mune  nu  pot  frecuenta  şcola  din  oausa,  că  cesan  din  Sibiiu  a  răspuns,  că  înoât  e  ou
               ci  nisuesce  numai  la  susţinerea  or-  guranţei  publice  şi  a  statului  quo  părinţii  lor  looueso  ca  lucrători  şi  servitori  putinţă  evitâză  a  cere  ajutor  dela  stat  pen­
               dinei,  a  siguranţei  publice  şi  a  sta­  în  Orient.  De  unde  urmbză,  că  te­       prin  puste,  âr  în  unele  părţi  prin  comune  tru  a  evita  consecinţele  şi  anume  spre  a
               tului  quo“.  Mai  departe  a  întărit  pă­  merile,  că  la  Petersburg  s’a  plănuit  locuite  de  străini,  unde  oonfesiunea  nâstră  evita  ingerinţa  guvernului  în  şcâlele  con­
               rerea  lăţită,  că  prin  visita  dela  Pe­  o  politică  de  conpensaţiune,  de  îm­      nu are şcdle.                                 fesionale;  âr  oonsistoriul  din  Caransebeş  a
               tersburg  „nu  s’au  schimbat  nicidecum  părţire  a  sferelor  de  putere  în  Orient,          O       disousiune vie s’a desvoltat în Si­ răspuus,  că  îndrumările  trebuinciose  în
               raporturile monarchiei austro-ungare         sunt neîntemeiate.                            nod  ou  privire  la  şcâla  de  repetiţiune  şi  aoâstâ oestiune le aştâptă dela proximul




                      FOILETONUL „GAZ. TRANS.“               urmă  la  furcă  şi  nu  mult  dup’aoeea  se  ivi  visând,  par’  că  s’ar  fi  gândit  la  mulţimea  avea  oohii  albaştrii  şi  părul  lung  şi  alb  oa
                                                            un  picioruş  gol,  pe  urmă  încă  unul  şi  în  nenumărată  a  şcâlelor.  împrejurul  său  se  nâua  ;  îl  ounosoeam,  şi  mă  gândeam  la  va­
                                                            fine  tot  corpul  copilului,  puf!  acum  era  pe  juoau  amoreţii  ou  crocodilii;  într’un  oolţ  tican,  cu  grupa  minunată  egipteană,  şi  la
                  Tablouri alese de Andersen.                podină.  Se  întârse  înoă-odată  să  vadă,  dâcă  plin  ou  flori  sta  amor  ou  braţele  încruci­  toţi  ceilalţi  d i  sculptaţi  în  marmoră.  Mă
                                                                                                                                                                      0
                                                             nu  cumva  s’au  treefit  părinţii?  apoi  merse  şate  privind  la  marele  d u  al  nurilor,  un  gândeam  şi  la  o  odaiâ  mioă  sărăoăciâsă,  de
                                                                                                                                    0
                        Sera a doue-ijecT şi doua.
                                                            încetinel  în  cămăşuţa-i  soartă,  luâ  furca  şi  amor  mio  drăgălaş,  un  portret  fidel  al  mi­  na  mă  ’nşel  era  în  strada  Grone,  unde  tor­
                    Aucjl  ce-mi  istorisea  luna;  „înainte  înoepii  să  târcă;  şiretul  luneoâ  după  râtă,  cuţului  oopil  oare  toroea;  amândoi  aveau  cea oopilul în camăşuţa oea sourtă.
               cu  mai  mulţi  ani  mă  uitam  pe  ferâstra  care  acum  se  ’nvârtea  şi  mai  repede.  Să­  aceleaşi  trăsuri.  Graţios  şi  plin  de  viaţă   Râta  vieţii  s’a  ’ntors  în  continuu  de
               unei  odăi  modest  mobilate  din  Kopenhaga.  rutai  părul  blond  şi  ochii  albaştri  ai  copi­  înfrumseţa  amor  grupa;  de  mii  de  ori  se   atunol  şi  înoă  mulţi  d i  fură  sculptaţi  în
                                                                                                                                                                                e
               Părinţii  dormeau,  dâr  micuţul  băiat  nu  ;  lului;  era  un  tablou  frumos.  Mama  se  trezi  întorsese  râta  vieţii  de  oând  grupa  fu  tă­  marmoră.
               vedeam  oum  se  mişcau  perdelele  de  stambă  şi  dâDd  perdâua  patului  la  o  parte  se  uita  iată  în  marmoră.  Tot  de  atâtea  ori  cât  va   Din  o  baroă  se  Budi  strigătul:  „Tră-
               ale  patului  său  şi  copilul  îşi  soâse  capul  prin  odae  şi  i-se  păru  că  vede  o  fantomă  fi  tors  oopilul  s’a  învârtit  rota  lumei  şi  se   escă, trăâscâ Alberto Thorwaldsen!“
               privind  împrejur;  credeam  întâii!  că  se  sâu  o  nimfă  mică  îmbrăoată  în  alb,  de  va întâroe încă secoll nenumăraţi.
               uită  la  oeas,  care  era  aşa  frumos  împodo­  grâză  începu  a  striga,  pănă  oe-o  linişti   VedI de atunci a treout timp mult.             Sera a doue-tjecT şi treia.
               bit  cu  rose  roşii  şi  galbene  şi  în  vârf  un  bărbatul  său  d^enda-i:  „Ce  te  sperii,  nu   „Ierl   di   luna,  „mă  uitam  la  golful   „Ieri  nâpte  mă  uitai  într’un  orăşel  din
                                                                                                                    w
                                                                                                                        80
               cuc,  măsurile  de  plumb  atârnau  greu  şi  vec}l că este Alberto?“                      dela  ţărmurul  ostio  al  Seelandei;  acolo   China“,  di   l na.  „Radele  mele  luminau
                                                                                                                                                                   se
                                                                                                                                                                       Q
               limba  mergea  regulat  „tic,  tac“!  der  nu      Şi  mă  întorsei  dela  odaea  sărăoă-   sunt  păduri  frumâse,  coline  înalte,  un  cas­  păreţii  lungi  şi  goi,  cari  formau  oraşul;
               acestea  erau  la  ce  se  uita  oopilul;  nu,  era  oiâsă. —                              tel  vephifi  şi  în  paro  un  lac  ou  lebede.  Nu   ioî-colea  vedl  câte-o  pârtă,  der  este  încu­
               râta  de  tors  a  mamei  sale,  care  era  toc­   Der  ochii  mei  străbat  în  depărtări  departe  este  un  orăşel  ou  biserica  înoun-   iată,  fiind-că  lumea  de  afară  nu-i  impârtă
               mai  sub  oeas  aşeejată.  Acesta  era  cel  mei   mari!  Mă  uitam  in  momentul  acela  în  să­  jurată  de  grădini.  Pe  suprafaţa  apei  liniş­  pe  Chinezi.  La  ferestrele  din  dosul  zidului
               plăout  obiect  din  oasă  al  oopilului,  der  lile  Vatmanului,  unde  stau  c}eii  de  mar­  tite  lunecau  o  mulţime  de  bărci,  tâte  ou   sunt  stolurile  dese  lăsate  in  jos,  numai  în-
               n’avea  voe  să  se  jâcp  ou  el.  Ore  întregi  moră;  radele  mele  luminau  grupa  Laocoon  ‘  faclele  aprmse,  nu  pentru  prinderea  pesoi-
                                                                                                                                                        templu  străbate  o  radă  slabă  de  sâre.  Privii
               asoulta  cum  sbârnăea  fusul  şi  se’nvârtea  mi-se  păru  că  marmora  suspină;  depusei  lor,  nu,  totul  era  împodobit  sărbătoresoe!
                                                                                                                                                        înăuntru,  vădui  bogăţia  oe’ml  desfăta  ochiul;
               rota  şi  părea  atunci  cufundat  în  gândiri.  un  sărut  lin  pe  sinul  muselor  ;  mi-se  părea  Musica  cânta  şi  întrâga  mulţime  era  cu­
                                                                                                                                                        dela  tavan  până  jos  erau  tablouri  aurite  şi
                Ce  plăcere  ar  fi  avut  să  pâtă  învârti  şi  el  oă  se  ridică.  Mai  mult  zăboveau  radele  prinsă  de  veselie;  acela  căruia  i-se  făceau   multicolore  şi  vii,  care  representau  puterea
               măcar odată rota !                            mele  la  grupa  egipteană,  la  statua  colosală  onorurile  sta  într’una  dintre  bărci:  era  un  deilor  pe  pământ,  în  flă-eare  unghiu  sta-
                                                                6l
                         Se uita spre părinţii oarl dormeau pe  a d dui râzimat de Sphinx îngândurat şi    bărbat  înalt  şi  robust  îmbrăcat  într’o  manta,  tuele lor, dâr aprâpe acoperite de bogatele
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14