Page 90 - 1897-05

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 114—1897.

Cornele şovinismului unguresc. Săp­ din acest incident, arătându-se ne- tru realisarea măreţului scop. ce-’l are, ci năştur, ci şi din comunele învecinate. E
tămâna acesta a lost ârăşî bogată toleranţ! şi duşmani de mârte ai mai mult ea să nutresoă în popor dorul de un popor curat, deştept, plin de vieţă,
în lapte „strălucite" ce le-a săvârşit limbei şi culturei altor popâre. Cer a înainta pe tote terenele şi să-i augmen­ durere numai, că şî-a lăpădat portul stră­
isbucnirea fanatică a şovinismului să ne facem cu toţii Unguri tocmai când teze ou'ajul, documentându-i prin fapte, oâ moşesc. Contingentul inteligenţei l’au dat
unguresc nesăturat. Şi nu altunde-va, ei se laudă în lume cu iubirea ce o el nu e părăsit, că este cine portă la ini­ cu deosebire Cluşienii (30 la număr); din îm­
ci chiar în Budapesta, acâstă mân- nutresc limbii şi legii lor. Ei bine, mă şi grija de a lui bine, prejurime mai puţini. De faţă erau d-l protop.
dreniă a Maghiarilor, s’a arătat ce nu este acâsta o barbariă şi cea mai S’au succedat însă mai mulţi ani, în Ioan Pop cu familia (Morlaca), Dr. Aur.
este în stare se producă „cultura" elementară lipsă de cultură. cari totă activitatea despărţământului s’a Marincaş cu familia, Mihaiu Marincaş (Hue­
maghiară în avântul ei. Nisce tea- * restrîns la încassarea tacselor dela foştii din), d-nii preoţi : Gr. Condor (Calata), P.
traliştî din Viena au venit la Buda­ Intre Turcia şi Grecia nu s’a în­ ei membri. Membrii noi nu s’au mai câş­ Cucuianu (loc), I. Lehene (Dretea), Alex.
pesta, ca se dea acolo câteva repre- cheiat pacea pănă a4î. Armistiţiul, tigat. Adunările generale nu s’au mai ţinut Sava şi soţia (Bedeciu), Ios. Stănescu şi
sentaţiunî în limba nemţescă. Ungu­ între popor, ci la Cluşiu, unde de multe- soţia (Gr. Vasarbeiu), Gr. Todoruţ (Butenî),
care s’a dat sunt acum vre-o doue
rul din fire fudul şi certăreţ, s’a tur­ săptămâni, s’a prelungit de nou, ca orl cei presenţl la adunare nu atingeau familia Căpuşan (Dretea), d-nii înv. El.
burat pănă la ridicul, când acestă diplomaţia se potă avea timp de nici numărul membrilor din comitet. Gabor (loc) şi Ioan Luca (Calata).
veste a sosit la urechile lui şi ga­ a-se mai gândi şi resgândi asupra In urma acestei prea modeste activi­ D-l Vas. Podobă deschide şedinţa la
zetarii maghiari din jidovita capi­ condiţiunilor de pace. Ambasadorii tăţi, despărţământul XIV cu dreptul a me­ 1 oră d. m. prin o vorbire bine simţită şi
tală a maghiarismului au pus la marilor puteri din Constantinopol ritat nota de puţin îndestulitore, ce ’i-s’a cu mult efect asupra publicului, care şl-a
cale o mare demonstraţinne în po­ dat în raportul general al comitetului cen­ arătat plăcerea prin aprobări vii şi strigări
au avut alaltăerî prima consultare
triva teatraliştilor nemţi, mai bine cu ministrul turcesc de esterne, în tral al Asooiaţiunei. de „să trăâscă*.*)
cjis în contra limb ei germane. Când ce mod s’ar pute aplana neînţelege­ S’a adeverit însă şi aici, că nu talen­ Sfârşind d-l Podobă, urma raportul
actorii au început se deschidă re- rile dintre Turci şi Greci. Se 4i > tele singure fac pe om şi ridică reputa- comitetului, cetit prin d-l Dr. Ilea. Din
ce
presentaţia, teatrul gemea de lume, ţiunea unei instituţiunî, ci mai vârtos pu­ raportam aflat, că deşi despărţământul XIV
care venise se ia parte la „bravura", că afacerea ostrovului Creta, asupra terea voinţii şi consciinţa datorinţii. Nota se estinde pe un teritor de 1,400.887 jugăre
căreia Grecii îşi ridicară pretensiunî
ce aveau s’o săvârşescă desmerdaţii la început, se va pertracta deosebite meritată, de care am vorbit, a avut de re- catastrale, unde — după datele statistice
fii ai lui Arpad-Israil. Abia se în­ de condiţiunile puse de Turcia ia sultat, că despărţământul sub noul comitet din 1890 — se află 137,764 locuitori, din­
cepu rolul prim pe scena teatrului, s’a pus pe lucru, făcând tot posibilul, ca tre cari mai mult ca jumătate sunt ro­
şi etă că din tbte părţile se auc|iră încheierea păcii. Guvernul din Atena să se îndrepte. Comitetul eseeutiv, luând mâni (72,262), totuşi despărţământul abia a
este învoit acum se i-se dea Cretei
strigăte de „Jos cu Nemţii! Nu netre- în considerare sprijinul, ce-1 pot oferi stu­ numărat pănă în anul acesta 29 membri,
bue limbă nemţescă! Tot ce e vienes, este autonomia propusă de marile pu­ denţii universitari, a adus hotărîrea, ca în dintre cari 4 fundatori, 7 pe vieţă, 8 or­
teri. — Grecia înfrântă şi umilită,
afurisit/“ Sgomotul nu s'a putut înă­ viitor adunările generale să se ţină în tim­ dinari. La adunarea generală din Lugoş
buşi nici decât, chiar nici când po­ caută acum tote modurile se se facă pul, când tinerimea e încă la universitate. a Asooiaţiunei, despărţământul a fost re-
ârăşî bine cu împărăţiile cu cari se
liţia întră în sala de representaţii stricase la început. A început’o cu Studenţii cu dragă inimă şl-au oferit con­ presentat prin d-nii Podobă şi Dr. Ilea, er
se facă ordine şi se aresteze pe tur­ Rusia cătră a cărei împărat Nico- cursul lor şi e de sperat, că nici în viitor la cea estra-ordinară din Sibiiu, ţinută în
burători. Actorii au fost flueraţî, hui­ lae II, regele George al Greciei a nu-1 vor denega. Acestei botărîrî şi activi­ 10 Martie c., prin membrul I. Coroian.
duiţi şi batjocuriţî în chip şi formă tăţii comitetului, care n’a cruţat timp, nici S’a făcut mai departe amintire de neperi-
prin cele mai scandalbse apucături, adresat o scrisore, în care îi mulţă- ostenele şi spese, avem să mulţâmim suc­ torele merite ale fostului membru, director
mesce pentru stăruinţele ce şi-a dat
cari nu fac de loc onore „civilisato- la încetarea duşmăniilor prin arme cesul bun obţinut la adunarea generală, eseeutiv şi în urmă director onorar al des­
rilor" Orientului. Teatraliştii nemţi şi foc. Regele râgă mai departe pe ce s’a ţinut în Mănăşturul unguresc la 30 părţământului, regretatul de pie memorie
şi-au încercat norocul şi a doua sără; Ţarul Nicolae să influinţeze cu vorba Maia n. c., despre care voesc a raporta. Dr. G. Silaşi, pentru mortea căruia adu­
der au păţit’o tot ca mai înainte. şi puterea lui într’acolo, ca în unire Cluşienii, în frunte cu comitetul, au narea şî-a esprimat condolenţele prin
In cele din urmă vec|end, că nu-i de plecat cu trenul de 7 dimineţa; între că­ sculare.
cu celelalte împărăţii să mijlocescă
trăit la Peşta, şi-au luat calibalîcul o pace mai puţin ruşinosă şi mai lători se aflau ştim. familii Dr. Isac, d-nii A urmat raportul cassarului, d-l Nic.
şi s’au întors erâşî la Viena. — S’au puţin îngreunătore pentru Grecia. V. Podobă, Dr. Gr. Ilea, N. Raţ şi 14 uni­ Raţ, care constată, că în an. 1896 s’au
aflat câteva gazete unguresc!, cari Se 4ice, că Ţarul a asigurat pe re­ versitari. D-l protopop Roşescu plecase încassat numai 50 fi. 58 cr., din cari s’au
condamnă cu asprime acestă purtare pentru arangiare încă în 28 Maiu n., er spesat 3 fi. 20 cr., comitetului central s’au
a demonstranţilor, der cele mai multe gele George, despre cât mai grab­ ştim. d-sale familiă în 29. Pe la 10 y 6re trimis 47 fi. 38 cr.
nica încheiere a păcii dorite şi des­ 2
dintre ele îi iau în apărare c^icend, pre eşirea armatelor turcesc! din ajunserăm în Huedin. Aci nu aflarăm, de­ Al treilea punct din program a fost
că bine au făcut de au huiduit pe Tesalia. cât cinci trăsuri, cu care am plecat spre alegerea unei comisiunî pentru încassarea
Nemţi. Ba două dintre aceste ga­ Mănăştur, unde după călâtoriă de 2 / ore taxelor, şi alta pentru censurarea raţioci-
3
4
zete merg pănă a spune, că pe pă­ am sosit în pace. niului şi propuneri. In cea dintâiii au fost
mântul acesta Ungurii nu vor se su­ Asociaţmnea Transilvană. S’ar fi cuvenit, ca ospeţilor să li-se aleşi d-nii: Ioan Pop, N. Raţ şi P. Cu­
fere decât limbă ungurescă şi d8la Adunarea generală a Despărţământului XIV facă o primire festivă corăspunclătore ser- cuian, în a doua d-nii: Dr. Isac, Dr. Ilea
tot omul „care suge aer maghiar" (Cluşiu), ţinută la 30 Maiu n, în Mănăşturul bârei culturale, la care au venit. Der aşa şi Al. Sava.
cer se se facă „Ungur din crescet unguresc. ceva nu li-a tocat prin minte fraţilor noş­ Comisiunea primă raporteză cu vădită
până ’n tălpi". Nu li-e ruşine a măr­ tri dela Mănăştur, măcarcă ar fi fost de bucuriă, că numărul membrilor ordinari s’a
turisi acesta pe faţă, când tot ei se Cluşiu, 31 Maiă n. 1897. lipsă, oferindu-li-se prin asta o bună oca- înmulţit cu 10 şi că pănă acum s’au în-
laudă de altă parte lumei, că sunt Au fost timpuri, când despărţământul siune de-a se manifesta şi ei faţă cu con­ cassat 113 fi. 88 cr.
:
cei mai blânc|î şi mai nevinovaţi XIV el Asooiaţiuuei cuprindea loc de frunte locuitorii maghiari, cari formeză jumătate Comisiunea a doua constată, că so­
bmenî din câţi a lăsat Dumne4©u între cele mai aotive despârţâminte ale Aso. din poporaţiunea comunei. cotelile sunt în regulă; cere să se dee ab-
pe pământ şi nici prin minte nu le nostre transilvane îşi făcea datorinţa şi Am descălecat la casa ospitală a preo­ solutor comitetului pentru anul trecut şi
trece se unguriseze pe cei cari nu satisfăcea cliiămărei, ce a primit pentru tului local, d-l P. Cucuian, de unde apoi face două propuneri importante: 1) Să se
sunt de un neam cu ei în acestă desvoltarea literaturei şi culturei poporului în ordine am plecat la frumosă scolă, care creeze un fond, din venitele căruia în tot
ţeră. Ve4î bine, că acâsta nime nu nostru. Comitetul alerga în tdte părţile, face onorea poporului, ce a edificat’o. Sala anul se se premieze cel mai sîrguincios în­
li-o mai crede a4î. Cea mai strălu­ ţinendu şl adunările generali în oele mai era frumos împodobită eu fiori şi ramî de văţător şi o femeie, care va produce cea
cită dovadă, că Maghiarii sunt din depărtate comune, nu numai oa s8 în- brad şi, deşi forte spaţiosă n’a putut cu­ mai frumosă lucrare din industria română
fire făcuţi pentru a stîrpi tot ce nu casseze bani şi să îndemne, oa membri prinde pe toţi, cari ar fi voit să participe
este unguresc în jurul lor, sunt toc­ noi să între sub flamura Asooiaţiunei, ofe- la şedinţă, fiind de faţă un public numă- *) Vom publica acestă frumosă vor-
mai demonstraţiunile ce le-au făcut rindu-şl obolul intelectual şi material pen­ ros, inteliginţă şi popor, nu numai din Mă­ j bire în numărul viitor de Duminecă. — R e d .

dist Simion Horvât din Ormenişul acea epocă n’am destule cuvinte să-l Armata asemenea nu privea cu părtau din ce în ce mai mult de
Scaunului Arieşului, astă4î Hovâth pot descrie. nepăsare la aceste mişcări entusiaste. limba poporului sătean român, atât
Simon, mare acusator public (pro­ Tinerimea studiosă, entusiastă Bravii oficerî, car! după desfiin­ în stil, cât şi în sintaxă, lăsând la
curor) în Deva, — apoi ori cu h, ori răspândea prin graiu viu în popor ţarea graniţei române militare tre­ o parte ortografia greu de cetit şi
fără h în codă, numele Horvat tot nu-i tdte actele mari săvârşite de frun­ cuseră la regimentele de liniă, cul­ mai greu de învăţat.
maghiar, e slavon HravatyU—croat. taşii săi. Poesiile lauriaţilor noştri tivau cu plăcere simţământul na­ Unii din acei scriitor! din Ar­
Deschi4ând acestă parantesă, poeţi din acele vremuri se domici­ ţional. deal nu mai ţineau sâmă nic! de
după câte mi-se spun, aflu din de­ liau şi familiarisau şi în vetrele să­ Regimentul „marele duce de limba cronicarilor, nic! de limba li­
părtare, că chiar şi copiii lui Simione tenilor, ca şi în saldnele orăşenilor, Baden" e succesorul vitezului regi­ teratorilor bisericesc! şi nic! chiar
de odinioră s’ar fi siculisat (:—secuii= şi nu era un cătun în Dacia bătrână, ment grăniţeresc năsăudean, de unde de limba vorbită în genere de Ro­
megszekelyesedett olâhok). în care să nu răsune: a trecut cu sediul circumscripţiunei mân!.
' Ce păcat, ca din pogorîtorul „Hai să dăm mână cu mână" de recrutare la Alba-Iulia (Werb- Spre ilustrarea afirmaţiunei mele
familiilor fruntaşe române, Horvat, al lui Alexandri; bezirk). las să urmeze aci scrisorea de mai
Florea şi Popa, foştî grăniţerî-călăraşî „Pe o stâncă negră" al lui Bo- La 20 August 1863 atât în jos însoţită de o poesiă dedicată
în Ormeniş, Highiş şi Dumbrău, se lentineanu ; Veneţia, cât şi la Alba-Iulia şî-a amintitului jubileu, fără însă de-a o
iesă descendenţi, cari se rupă firul „Deştâptă-te Române" al lui serbat regimentul Baden jubileul seu tipări în ortografia 4isă etimologică
moştenirei sângelui şi al limbei în­ Mureşianu. secular. în care era scrisă şi care ortografiă
tre ei şi ascendenţii lor săteni ro­ Şi decă te gândesc!, că acei Am asistat şi nic! că am mai nu e a-o reda pe repe4blă într’un
mâni, atât în liniă bărbăteacă, cât studenţi dela mic şi pănă la mare vădut d’atuncî încâce o sărbătâre 4iar dilnic.
şi femeiescă, deore-ce şi mama lor, trăiau pe la scol! cu merinde de-a- naţională românesoă cum a fost Ecă scrisbrea şi poesia, de care
decă îmî mai aduc bine aminte, era casă, mai mult mâncări uscate şi aceea, serbată în cetatea lui Garol VI. vorbim:
fiica răposatului Savu (Lobonţ) din numai rar de tot păziturî—fierturi şi Pe terenul literaturei s’a ivit
Sibiiu, de felul lui fiiu de plugar ro­ acelea ca vai de lume, trebue să însă o mare desbinare. Moldovenii iDaltă comandă de regiment!
mân din Hăpria! admir! sacrificiile săteanului român şi Muntenii scriau şi vorbeau cum In semn, de profunda veneraţiune, oe
Trecând şi peste acest păhar dintre Tisa şi Carpaţî, pe care le se cade românesce. o port bravului regiment răsărită din tru-
pina grăuiţerilor dela Năsăud, îmî iau voia
amar şi revenind la firul amintirilor făcea spre a cresce şi a da naţiunei Ardelenii, Ungurenii, Bănăţenii a-i dedioa alăturata poesiă, ce o-am tra­
mele, constat, că entusiasmul din sale o clasă cultă şi vigurosă! şi Bucovinenii în scrierile lor se de­ dus din textul german din nr. 198 a. c.