Page 91 - 1897-05

Nr. 114.-1897.'- GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6

11
u
n
de casă. 2) Să se creeze un fond pentru blicul băieţilor, cu deosebire după cină, Deşi nu e statorit înoă programul, se asi­ nDch'its «i Figaro din Paris, a ţinut î
r
înfiinţarea bibliotecelor poporale. Pentru când s’au presentat în costume românescl gură, că se proiectâză: o mare petrecere Franoia o sern de oonferenţe asupra Ro­
44
crearea fondurilor se va face un apel că- şi au esecutat cu tact jocurile „Căluşerul poporală, la care să ia parte ţărani şi ţă­ mâniei, cari au avut un mare succes. Prima
44
tră public şi colecte. şi „Bătuta , âr după aceea şese băieţi şi rance din t6te comunele din giur, apei. conferenţă a ţinut’o la Tulusa sub auspi­
44
Statorirea locului, în care se va ţine şâse fetiţe au jucat „Ţarina atât de fru­ o exposiţie de industriă oasnică naţională, ciile societăţii de geografiă, în amfiteatrul
adunarea generală în anul viitor, s’a lăsat | mos, încât pe toţi i-au frapat. învăţătorul un concert al reuniunii de musică din Si- facultăţii de litere. Subieotul era „România
în sarcina comitetului. a secerat mari laude, er copiii au fost pre­ biin şi un bal. Deşi puţini la număr, frun­ istorică., leoendară şi pitorescâ . A doua oon-
u
Fiind timpul tare înaintat, şedinţa miaţi cu bani colectaţi dela public. taşii români din Mediaş fac pregătiri peu fereuţă a ţinut’o la Lyon asupra limbei şi
s’a suspendat până după prând. De îpcheiare Ţie, că despărţământul tru de-a pută primi mii de dspeţl. Dâcă literaturei române, dobândind aoelaşl sucoes.
Pe la orele 3y am luat prândul tot cluşian al Asociaţiunei în anul acesta şl-a timpul şi împregiurările vor fi priineiâse, Vor urma apoi alte două oonferenţe despre
2
în sala de propunere a seolei. Pentru prânŢ făcut datorinţa şi poporul din Mănăştur îşi adunarea din ăstan va fi interesantă. Cât „Epopeia română şi „România economică
44
şi cină s’a plătit de personă 1 fi. 50 cr. va aduce cu drag aminte de Ţiua de 30 despre şedinţele ofioidse aoeste se vor ţină
Pustiirea Vinţului-de-sus. Asupra oră­
Universitarii le-au avut gratuit. Timpul Maiii 1897. în sala cea mai mare, oe o are Mediaşul,
prânŢului şi al cinei l’atn petrecut între Rap, pentru-oa să potă fi de faţă public cât şelului Vinţul-dc-sus s’a descărcat în nâptea
de 1 iunie o mare furtuuă ou rupere de
glume, voiă bună şi multe toaste, care de mai mult. Punctul oel mai de frunte va
nor, cum nu s’a mai pomenit şi oara a
care mai cu spirit şi mai frumose. Pentru fi oel al statutelor sohimbate, dâeâ pănă
durat dela 9 ore sâra pănă la 2 bre nbp-
preşedintele Asociaţiunei I. M. Moldovan atunci nu va veni oum-va întărirea lor dela
tea. Valurile apei se rostogoleau pe strade
a toastat d-1 Podobă; au mai toastat d-nii: — 24 Maiu. guvern.
la înălţime de 2 metri, ducând cu ele case,
Isac în mai multe rânduri, Ioan Pop, Mol­ Starea principelui Ferdinaud, moşteni­ Inundaţiile. Fiă-oare Ţi face să se mă-
dovan, Todoruţ, Roşian, Gabor, Roşescu etc. torul tronului român, s’a îmbunătăţit în râsoă ruina agricultorilor din causa ploilor şuri, grajduri şi tot ce se aflau în cale,
Pe la orele 5 */ a urmat şedinţa a mod forte îmbucurător. După «Ţii© de tris- nimiciudu-le aşa încât nici urmă nu li-a
2 necontenite, cari cad pretutindeni. Intr’o mai rămas. A treia parte din oraş a fost
doua. S’a esecutat punct 4 din program: Di- teţă şi adenoă durere, după atâtea griji şi Ţi rîurile vin mari a doua Ţi se retrag,
sertaţiunl. Disertant a fost d-1 Stef. Roşian, temeri, DumneŢen a voit, să îutoroă spre pentru a reveni mari a treia Ţi şi a inunda pustiită de grozavul potop. Doi omeni au
pierit. Pagubele trec peste 100,000 fl. O
cleric abs., er tema: Puterea moravurilor bine răul şi să redea ârâşî ţării şi dinastiei sămănăturiie. Şi lucrul acesta se repetă de
bune şi modul de a le lăţi.*) române liniştea şi pacea; El a asoultat ru~ mai mult de 40 de Ţile de când ploile cad sută sese familii cu 170 membri ai lor au
rămas fără de adăpost. Desastrul aoesta a
A urmat corul tinerimei, care şi sub găoiunile, ce s’au făcut în t6te biserioele mereu. In România după oe ploile înceta­ umplut de groză întreg ţinutul.
durata prândului ne-a încântat cu deose­ pentru sănătatea aceluia, oare va fi ohiă- seră în partea de sus a Moldovei, acum
bite cântări. Sub conducerea dibace a d-lui m&t într’o Ţi să conducă destinele Româ­ s’au pornit din nou şi cu mai multă furiă. Trenuri separate. Direoţiunea tram­
V. Şorban, corul a esecutat diferite cântări niei. Etă oea mai veselă soire, ce sosesce Tot9 pâraele şi rîurile din judeţul Neamţu vaiului din loo adnoe la cunosoinţa p. t.
alese, ca „Corona cufundată ', „In pădure *, de dincolo şi oare va umplea de baeuriâ s’au umflat peste măsură şi s’au revărsat publio, oă în 6 1. o., la oas dâoă timpul va
1
4
„Marşul cântăreţilor , „Sunt vânător şi tote inimele, oare doresc binele şi înain­ din nou. Şoselele şi podurile t6te sunt stri­ fi favorabil, âr dâcă nu, atunci în 7 c.
44
44
altele. D-1 I. Moldovan a cântat doios: tarea nâmului româneso. — Cel din urină cate şi oomunioaţia este întreruptă în forte (Luni), se vor pune în circulaţia trenuri
„Vai, vai, vai inima mea . D-1 T. Sucm a buletin medical spune, că starea prinoipelni multe loourl. Pe riul Bistriţa, pănă şi podul separate, mai ales şi d.in causa, că în 7 1. o.
44
declamat cu mult efect: „Ţiganul şi şâua , e bună, pofta de mâncare îno6pa să-i revie cel mare dela Rosnov a fost rupt. Câmpu­ Reuniunea săs. de cântări va da un concert
44
âr D-1 Popovid a cântat solo o parodiă şi puterile încet cu încetul ’i ereso. Bolna­ rile şi luncile tote sunt inundate şi sărnă- în berăria din Dârste. Tot eu Ţiua de Du­
despre „Jidanul cioban . vul începe a-se hrăni bine. nâturile distruse. In judeţul Iaşi, apele re­ minecă începând se vor folosi oupee de
44
44
* Institutul de credit „Economul a vărsate formâză adevărate bălţi, acoperind vară. Circulaţia trenurilor separate în 6 o.
0 frumdsă fundaţitme. „Foia Diece-
împărţit între ţăranii, cari sciu ceti şi 44 câmpii întinse de sămănăturl. Ploile nu în- se va anunţa cu stindarde roşii la locurile:
sană spune, că răposatul căpitan ces. şi
scrie, mai multe esemplare din „Poveştile cetâză şi cele două braţe ale Bahluiului, piaţa mare, gara de pe promenadă, Nou
44
reg. lancu Temeş din Caransebeş a testat
adunate de I. P. Reteganul. Era frumos să care se unesc la Podul-Iloei, s’au revărsat şi Dârste. In fine direoţiunea tramv&yului
casa sa din acel oraş, în preţ de vre-o 6000
privesc! , cum ţărani şi ţăran e primiau formând o adevărată baltă ourgătâre, care mai aduce la ounosoinţă, oă eu ocasiunea
fl., diecesei române a Caransebeşului pen­
cărţile între aplausele publicului din mânile rupe tot în cursul ei. In judeţul Dolju, maialelor şi altor petreceri de vară, ce se
tru ca din venitul ei să se dea stipendii
d-lui Y. Podobă. ploile de asemeni nu contenesc şi rîurile vor ţine la „Fântâna popilor*, tramvayul
şcolarilor săraci, dâr sîrguincioşl şi cu
Sfîrşindu-se şi cu acestea, d-1 preot sporiu în învăţătură. înmormântarea aces­ vin tot mai mari. O parte din târgul Be- pentru oomoditatea publicului, se va opri
44
Al. Sava face propunerea, ca să i-se aducă tui bun şi credincios fiiu al bisericei s’a chet este înecată de apele Jiului şi ale la un loc potrivit între livada „Honterus
mulţămită disertantului şi tema să se tri­ săvîrşit în 24 Maiii, luând parte la înmor­ Dunărei, oarl s’au revărsat, unindu-se pe o şi Nou.
mită comitetului central al Asociaţiunei, mântare şi P. S. S. părintele episcop Ni- mare întindere peste câmpii. Localul vămei Congresul Ligei culturale s’a ţinut ăst
ca să se publice în foia „Transilvania şi colae Popea în semn de recunoscinţă pen­ din Bechet este incunjurat ou totul de ape. an în BucurescI Miercuri, in Ţiua Sfinţilor
44
ca numele tuturor studenţilor universitari, tru iubirea arătată de răposat faţă de bi­ Şoseaua Bechet este inundată şi în parte Constantin şi Elena. Mulţi dintre tnembi
cari au participat la şedinţă, să se inducă serica sa. distrusă; apele au inundat şi portul; cheiul au lipsit din oausa circulaţiei întrerupte pe
în protocol. Ambele propuneri se primesc. nou este ameninţat să fiâ inundat de apele,
Sfîrşitul comassării lioîarutui Braşov. liniile ferate. Preşedintele comitetului oen-
Tot d-1 Sava mulţămesce în termini aleşi cari au venit aşa de mari cum nu s’a mai
In 3 Iunie n. o. s’a deolarat în sala sfatu­ tral, d-1 M. Vlădescu a deschis şedinţa prin-
comitetului pentru-că a ţinut adunarea în văŢut. Dunărea, pe tot peroursul ei, de la
lui prin d-1 consilier reg. Iosif Vizy oo- tr’o frumâsă şi oăldurosă cuvântare în oare
acest loc depărtat de centru. In urmă d-1 T.-Severin şi pănă la Sulina, s’a revărsat
mass&rea hotarului ca sfirşită şi introducerea a făcut apel la toţi Românii de inimă să
Podobă, mulţămind publicului pentru pre- prin bălţi, cari şi ele s’au revărsat peste
proprietarilor în nouăle lor moşii s’a în­ uite neînţelegerile din trecut şi să contri-
sentare şi recomandând inimei poporului oâmpii. In judeţul Constanţa, comuna Al-
cheiat oficios cu observarea: că de aici bue ou munca lor la întărirea Ligei. După
grija de limbă, port şi datinele bune, în­ valin a fost inundată ou totul de ape. Un
încolo fiă-oare proprietar este pe calea ju- aoâsta a urmat darea de sâmă a comitetu­
chide şedinţa târdiu săra. loouitor anume Yasile Deli a fost înecat.
dec&torâscă obligat, a se ţinâ de proprie­ In Austria şi Ungaria ploile nu înceteză lui oentral prin secretarul V. Miculvscu des­
După şedinţă a urmat dansul, care
tatea căpătată după oomassare. pre aotivitatea Ligei. Raportul constată, oă
— cu întreruperea pe timpul cinei, la de asemeni. Mai multe şosele şi linii fe­ în ţâră s’a produs ore-eare amorţâlă îu ces-
ârele 11 — a durat pănă în zori. Intre Adunarea „Associaţinnei transilvane . rate sunt inundate. Circulaţia pe unele linii tiunea naţională, pe oând din străinătate
44
jocuri învăţătorul din Calata I. Luca s’a Se soi8, că în ăstan adunarea Asociaţiunii este întreruptă. In Bulgaria, ploile, cari au tot mai răsună câte-o vooe valorosă de
produs cu băieţii de şcolă, cântând cu se va ţine la Mediaş. Fruntaşii români din căŢut mereu, au inundat numărâse sate şh simpatiă pentru Români. S’a dat apoi oe-
precisiune şi mult tact diferite piese pe Mediaş, după cum e informată „Tribuna au rupt multe şosele, mai ales aprope de tire raportului oensorilor prin d-1 Z. Herescu,
44
note. Furtune de aplause a împărţit pu- din Sibiiu, şi ginr fac deja pregătiri pen­ graniţa Dobrogei. după care veniturile Ligei pănă la 20 Maiu
*) O vom publica în întregul ei în­ tru aoestă adunare, ce se va ţină, pote România în străinătate. D 1 Jules Brun, 1896 au fost de 32,392 lei 71 bani, er
dată ce ni se va deschide loc. — R e d . tot la 27—8 August n., ca de obiceifi. corespondentul din BucurescI al Ţiarelor cheltuelile de 28,976 lei 64 bani. Jn şedinţa
——wnuiBtr»MUiMTauowii ........ ..................................................................................................

al foii de aici „Hertnannstâdter Zeitimg Şi ceea-ce votară, ţînură oredinoioşl: Aquilele sunt ducii la Salv’a oonsaoraţi; rite pe atunci în Ardeal, trebue se
vereinigt mit dem Siebenbiirger Boten , Acestor duol urmară toţi toţi ouragioşl. O antă d’anl văd ele ’n veoiă stracuraţi, ne folosim de Dicţionare; înse adese
44
a ruga pe înalta comandă a acestui lăudat Polonii, Turcii, Pruşii, precum şi Franci, Si obosiţi, oa nimeni din cei oăŢuţl sub ele, chiar şi cu ajutorul acestora remâ-
regiment, a o primi şi a o păstra in ana­ [Ungari Merg invalide’n templu la loo soutit de rele.
lele gloriosului lui treout. Simţiră mâna gravă şi armele lor tari. nem neluminaţi, când dăm peste cu­
Salută regimentul în ora despărţirei, vinte ca: vultur cesareu, virginală şi
Rămânând ou profundă veneraţiune Al patriei fruntariu duşmanii atacându-1, Şi’n mersul spre repaus Ţie vorba mulţă- triumfală.
şi salutând pe fraţii româul din regiment. II apără Românul ou sânge oolorându-1; [mirei:
Sibiiu în 26 August ţ7 Sept.) 1863. De-i promitea rebelul tot munţi de munţi Medalia ereŢită, eterna-vă decâre, Ideia pdte fi cât se pdte de mă-
[aurii, De stâgul nou legată )ăsaţi-o’n vânt să sbore ; răţă, înse la ce bun îţi pdte ea
Al înaltei comande Cel oe jura credinţa, oredinţa şl-o păzi. Ţineţi credinţa vechiă; la moşi, părinţi slugi, decă n’o sci arăta în hainele
prea plecat serv: [urmaţi; ei, în graiul ei românesc, care în­
CăŢură, drept, părinţii; dâr fiii răsăriră, Tot peptul la duşmanul, nu spatele să i daţi;
Zachuria Boiu, cepe din tinda săteanului de jos în
Credinţa lor nici unii din fii n’o părăsiră; Juraţi: Păstrăm oredinţa, stăm; Domnul
prof. în Inst. diec. Red. al „Tel. Rom. . sus pănă în palatul boerului; vorba
14
Ori oâţl lăsară viâţa îu luptele barbare, [sânt păzâscă
La sărbătorea seculară şi sânţirea aquilelor Bătrânii duci creară oşti nouă c’o strigare. Pre Austria una şi casa habsburgo-’mpâ- ceea: „ori te pârtâ cum ţi portul, ori
[rătescă! vorbesce cum ţi graiul“.
c. r. regiment de infanteriă lineală Nr. 50,
CunbsceţI voi pre duoii, sub cari voi v’aţl
Marele Duce de Baden. In Geneda în Veneţia [luptat Z. B. Scrierile schimonosite de ase­
în 20 August 1863. Şi sub a căror umbră revolta o-aţl oăloat? Puţini, fdrte puţini vor fi aceia, menea natura, au dat apoi nascere
Ei stau in sinul vostru, nu’ntrară în mor- cari vor înţelege acăsta poesiă tra­ la o luptă înverşunată între etimolo-
Virtus romana rediviva! [mânt; gişti şi fonetiştî.
Ce mândri fură ducii, oarl Salva îi nâsou! Spre voi priveso şi astăŢl severi şi’mbâr- dusă din nemţesce într’o limba pre­ Acea luptă s’a început îndată
Pe haina lor un vultur cesareu se văŢu, [bătând. tinsă românâscă. En unul chiar şi la
Pe orescet Ii-se puse cununa virginală, bătrâneţe o pricep tot atât de pu­ ce a ieşit la lumină cartea d-lui
Vestmântul lor purtat’a splendore triumfală. Cu corpul plin de plage, ou haina învechită; ţin ca şi în tinereţe la 1868. Titu Maiorescu: „Despre scrierea lim­
Dâr spuneţi-ml: E stemă atât de mult Acum nu me mai mir de loc, bei române“ şi sub a cărui direcţie
In templu se jertfiră, împinşi d’un sacru [mărită, noue s’au grupat la Iaşi mai mulţi
[dor, Ca cea ou înalta vorbă şi tip impărăteso, că spre a pute înţelege o poesie, un tineri scriitori de valore, constituind
La Domnul oel preatare, la Domnul oştilor; Ca-o portă din duol unul, dâr toţi se articol de c^ar, seu alte cărţi tipă-
Şi toţi câţi mai intrară în murii cei giganţi, [renumesc*) ?! o societate literară numită „Juni-
11
Strigară dintr’un suflet: Noi româneai dalia de aur cu tipul împăratului şi cercuscrip- mea , despre care voiu vorbi cu
tui: „Pentru eroica constanţă în credinţa jurată
[constanţi! *) Aquila (steagul) batalionului I. primi me- la anul 11348“. altă ocasiune. Mngur-mugurel.