Page 92 - 1897-05

Padina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 114—1897.

de după amiadl s’a discutat modificarea neguţătorescă ou pesoe, proourându-şl marfa fost bine oeroetată, mai ales din partea 10 şedinţe de Comitet, în care s’au per
statutelor. La 6 ore sâra s’a înohis Con­ dela marele magazin de pesoe al d-lui loan fruntaşilor români din loc. tractat lucrările cele mai importante.
gresul printr’un discurs al preşedintelui Vlă- N. Bidu din Braşov, (Târgul Straelor Nr. După oum se vede şi din raportul Corespondenţa cu publicul din afară
desou, âr biroul Congresului s’a dus la pa­ 25). Celor ce au îneeroat nu li-a părut rău, comitetului despre lucrările sale în deour­ a ajuns în periodul trecut cifra fârte res­
latul din Ootrooeul, ca să dea espresiune căci ou marfa au fost mulţămiţl şi au pu­ sul anului treout, pe oare°l publicăm mai pectabilă de 270. Anul trecut au fost 150
buouriei pentru soăparea principelui moş­ tut 8*0 petreoă repede, râmânendu-le şi un jos, Asociaţiunea acâsta a luat pănă aoum piese. Resolvarea lor nu numai cu până, dâr
tenitor. câtig de-ajuns, ba unii au repetat comanda un avânt din an în an mai mare şi mai şi cu umblete osteniciâse, în cea mai mare
şi de câte 2—3 ori. Punem deci din nou îmbuourător, mulţămită bunei sale condu­ parte a urmat prin preşedintele Comite­
1
Dela Reuniunea „Crucea roşie *. Dela
în vedere celor ce vor să neguţătorâsoă ou ceri. Astăcjî ea are cu totul o avere în tului.
u
presidiul Reuniunei „Crucea roşie primim
pasca sărat, precum şi altor amatori, ma­ bani de vre-o 40,000 fl. Numărul copiilor, 2. In anul espirat eră am fost noro­
unele date privitor la picnic-ul, ce s’a dat
rele magazin al D-lui Ioan N. Bidu, dela ce din tote părţile vin la Braşov pentru coşi a aşeeja un număr respectabil de uce­
în 29 Mafii în beneficiul ei şi care ,a avut
oare se p6te comanda în orî-oe timp, în a învăţa măestrii, înoă este în continuă nici la diferite meserii, şi încă din ţinu­
un succes splendid. Presidiul Reuniunei
măsură mare ort mică, tot felul de pesce, cresoere. Adunarea nu s’a putut termina turi destul de îndepărtate, de pe la Bis­
mulţămesce tuturor, cari au contribuit la
icre roşii tesouite, apoi măsline, stafide, smo­ Dumineca treoută, rămânând a se oontinua triţă, Deşiu, Abrud şi alte locuri.
arangiarea acestei festivităţi. In special mul­
chine, roşcove, tâte cu preţuri moderate şi înoă în cjiua a doua de Rosalii. De-ooam- In anul 1896 s’au înscris de ucenici 91
ţămesce profesorului Walter, care a aran-
de bună calitate. E de recomandat, oa oo- dată din lucrările adunărei trecute lăsăm să băeţl, anume: la papucarl 17, zidari 14,
giat „conductul frumos al primăverei apoi
u
mandele să nu fiă mai mici de 5 chilograme, urmeze aoi un reasumat din vorbirea de lăcătuşi 9, lemnari 7, măsarl 7, cismarl 7,
onoratului comitet de dame compus din
deârece la postă tot atât de mult se p!ă- desohidere a zelosului preşedinte, d-nul măcelari 6, croitori 5, fauri 5, tipografi 4,
d-nele : presidenta Reuniunei Frieda Scbnel,
tesoe pentru 1—2, ori 3 chilograme, oa şi Nicolae Petra-Fetreseu, preoum şi raportul tinichigii 3, cojocari 2, ştrefarl 2, compac-
vicepresidenta Orban, Luisa Adam, Char-
pentru 5. comitetului: torl 2, băcan 1.
lotta Alesius, Elsa Aronsohn, Agnes Du-
In 1895 au eşit calfe 60: Papucarl
şoiu, Wilhelmina Kopanieî, Wilma Gr. Pop Concert. Mâne, Dumineoă, precum şi Vorbirea de deschidere.
şi F. Rotb. Luni sâra va concerta musioa militară la 11, zidari 7, cismarl 6, lăcătuşi 6, măsarl
Intre multele societăţi de tot felul, 5, cojocari 4, lemnari 4, fauri 3, rotari 3,
Mulţămesce mai departe zelosului său Villa Kertsoh. Decă timpui va fi favorabil,
oe le avem noi Românii, fără îndoială Asso- croitori 2, văpsitorl de odăi 2, tipografi 1,
secretar d-1 Dr. Otto Hnidy, asesor orfanal concertul se va da în grădină. Inoeputul
ciaţiunea nâstră şi cele de felul ei, au o măcelari 1, tinichigiu 1, băcan 1, plapo-
la comitat, neobositului cassier Iuliu Bit- la 8 ore. — In aceleaşi dile va concerta
însemnătate deosebită pentru poporul nos­ mar 1, organist 1, tăbăcar 1.
torman şi amabilului dirigent al musicei musioa orăşenesoă în grădina dela „Pomul
tru. Aoâsta o reounoscem ou toţii.
1
militare E. Krones, precum şi d-nei Hajek, verde *, eventual în pavilionul de stiolă. Cu finea anului 1896 erau cu totul
lntemeiătorii Associaţiunei nâstre au
care a acompaniat la probele musicale. In aşedaţî în Braşov la diferite meserii 295
fine mulţumesce publicului, care a sprijinit NECROLOG. Petru Pop paroch gr. incarnat la înfiinţarea ei o ideiă din cele ucenici; anume: la păpucăriă 45, zidăriă
cupresenţa sa acel picnic şi nobilelor contri- cat. în Baroea-mare şi calhechet la şcâlele mai salutare. Pentru-oă pe timpul acela, 40, cismăriă 34, lăcătuşeriă 26, măsăriă 24,
buitore şi contribuitori de bucate şi de de stat din Deva după un morb îndelun­ seim ou toţii, Românii nu se prea îndelet­ lemnăriă 24, croitoriă 20, cojocăriă 20, ti­
bani pentru acâstă petrecere arangiată în gat împărtăşit cu S. Taine şi-a dat sufle­ niceau cu de-ale meseriei. Terenul a fost pografia 12, ştrefâriă 11, măcelăria 10, bă­
scop de binefacere. tul în mânile Creatorului în etate de 38 părâginit la început. Munca şi stăruinţa cănia 9, făurăriă 8, tinichigii 5, compac-
ani şi al 12-lea an al preoţiei sale. înmor­ continuă însă au adus râdele cele mai toriă 3, văpsitoriă 2, rotăriâ 2.
Logodnă. D-1 Dumitru N. Căpăţină, mântarea s’a săvârşit în Lăpuşnio în 3 Iu­ bogate. Din cifrele acestea se vede, că ce
măcelar în loc, s’a logodit cu d-ra Elena Meseriaşii noştri au sporit, tinerimea
nie st. n. Fiă-i ţărîna uşâră! însemnătate are Assooiaţiunea nostră în
6r. Puiu, fiica d-lui George Puiu, proprie­ nâstră a îmbrăţişat tot felul de meserii. promovarea diferitelor meserii printre ro­
tar în Braşovul-vechiii. — Dorim fericire Sub tinerimea acesta înţeleg mai ales copiii mâni.
tinerei păreclil! Primul concert al corului de copii în ţăranilor noştri. Abia în timpul din urmă 3. Aniversarea onomastică a fericitu­
sa
Starea semănăturilor în România. Sciri Braşov. a început aşa cji inteligenţă a-şl aplica lui generos fondator Mihail Stroescu este o
şi ea copiii la meserii.
partioulare, ce din tâte părţile ţărei so­ In cji S-lor Constantin şi Elena, di de bucuriă pentru societatea nostră.
uft
sesc, sunt fârte îngrijitâre pentru agricul­ avurăm plăcerea de-a asista la primul oon- Cu mulţămire trebue să oonstatăm, că Ea s’a sărbat şi în anul espirat cu solem­
tură. Ploile oăcjute în aoeste din urmă c^ile, oert dat de corul de copii, înfiinţat prin ze­ acum suntem pe calea oea bună. Cât de nitate în biserica română din Grâverl,
au fost o adevărată calamitate pentru tote lul şi stăruinţa d-lui profesor de musicâ mare trebue să ne fiă deci buouria nostră, fiind presenţl şi ucenici, câţi au putut
judeţele ţării. Din causa acestor repeţite Timeteiă Fopovicl. Concertul a avut bun că la avântul, oe-1 iau meseriile la popo­ lua parte. Părintele protopop Bart. Baiu­
ploi, rapiţa a fost cu desăvîrşire perdută. sucoes. Coriştii sunt reorutaţl din mici şco­ rul nostru, Assooiaţiunea nâstră a contri­ lescu, carele a oficiat serviciul d-deesc, a
Grânele sunt astăcjî compromise în parte; lari şi şcolăriţe cam dela 8—12 ani. în nu­ buit în mod fârte oonsiderabil. ţinut o cuvântare ocasională.
rădăcina lor este gălbuie şi zace în apă; măr de vre-o 65. La început micii corişti Ce bncuriă trebue să aibă întâiul pre­ In Dumineca următâre, după festi­
din aoeste oause se prevede, că vor avă erau oam surprinşi şi genaţi. Dela piesa a şedinte al Asociaţiunei nostre, B. Baiulescu, vitate, ucenicii s’au adunat în sala de de­
malură şi tăciune; oa să se îndrepteze şi doua şi a treia însă începură să capete aoest prea venerat domn, — îl soiţi prea semn a şcâlelor medii. Aci erau de faţă
c6că, le trebue o temperatură caldă şi ooo- curagiu şi corul a mers din ce în ce mai biDe,—oare 20 de ani şl-a jertfit timpul membri Comitetului şi alţi prea onor. domni.
stantă. Porumbul nu este mai scutit în aoest bine. S’au eseoutat trei cântări bisericesol preţios pentru promovarea aoestei societăţi 1 Preşedintele se adresa mai întâift ti­
trist anotimp. Deşi în fârte multe localităţi şi alte trei poporale de corul de copii pe O fericire a fost pentru societate, că nerilor cu o vorbire acomodată festivităţii
a putut fi sămăDat la timp, ploile prea trei voci, un oor de fetiţe pe două vooî şi dela înfiinţarea ei pănă astăcjî, în diverse şi le dete sfaturi de purtare bună şi despre
multe nu i-au folosit, oi din contră l’a făcut un cor mixt (copii şi bărbaţi). rânduri societatea nâstră a fost sprijinită folâsele meseriilor. După acestea s’au îm­
să fiă înăbuşit de buruenl, de mohor, cum Programa a fost bine alesă şi forte cu căldură şi din partea publicului. In di­ părţit la 76 elevi hainiţe şi anume: 31 pă-
se cjioe în termeni ţărănescl. El nu se păte amusantă. Conoertul a fost cercetat de pu­ ferite re8timpurî s’au găsit inimi generâse, rechî de cisme, 30 rocuri, 15 părechl pan­
prăşi, nu se pote săpa din oausă, oă pă­ blic număros, aşa că marea sală a gimna- csrl ne-au întins o mână de ajutor. Daru­ taloni.
mântul este mole, este desfundat; nu se siului român, precum şi galeriile erau pline rile aceste marinimâse ni-au făcut posibil, Esperienţa făcută cu împărţirea de
pote căloa cu piciorul fără a se lăsa urma de domni şi dame. Toţi au rămas satisfă­ oa propăşirea nostră să ia un avânt din haine, ne arată că acesta e forte mare
adânci. Dâoă s’ar săpa sâu prăşi porumbul cuţi de producţiune şi şi-au manifestat mul- cele mai frumâse. O donaţiă însemnată, binefacere pentru ei. Din causa acâsta Co­
în asemenea oondiţiunl, pământul la rădă­ ţămirea lor prin cele mai vii aplause după moşteniri prin testamente şi alte ajutâre mitetul a aflat de bine a urca dotaţiunea
cina lui ,s’ar face tare oa o cărămidă, n’ar mai fiă-oare piesă, ba cele mai multe dintre oonsiderabile ni-au înlesnit calea spre în- menită pentru procurarea de haine dela
putea suge apa, luoru necesar porumbului, punctele din program au trebuit să fiă chiar naintare. 300 la 400 fior.
oare profită de ori-ce ploicioă şi umiditate. repetate. Oel mai complioat a fost punctul Raportul comitetului va arăta ou dea- 4. Associaţiunea a primit şi în anul es­
Ploile de astăcjî nu fac de cât să oontribue din urmă: „I-ul Concert, (op. 15) de G. măruntul mersul afaoerilor nostre. Mi-am pirat suma de 633 fi., ce ni-se pune la dis-
la cresoerea coceanului în detrimentul ro­ Musioesou *, oare a fost esecutat de corul permis a Yă ruga în special să partioipaţl posiţiă de cătră onor. Comitet al societă­
1
dului. de copii cu concursul studenţilor din olas- la adunarea de astăcjî şi mă bucur, oă aţi ţii „Transilvania** din Bueurescî, care sumă
Premiu pentru pomărit şi grădinărit. sele superiâre. Succesul a fost cât se pote binevoit a vă presenta într’un număr atât se împarte ca burse între ucenicii mai să­
de bun. de frumos, oum nu am văcjut de un şir de raci. Aceeaşi societate ne mai trimite sub
D-1 protopop Ioan Busu, în numele oficiu­
lui protopopesc gr. cat. al Sibiiului publică La mijlooul concertului a urmat de- ani. Acâsta dovedesce viul d-vostre interes numele de Bursa Adrian un ajutor de 50
concurs la un premiu de 20 fi. pentru clamaţiunea unei poesii umoristice de Spe­ de oausa nâstră. Vă mulţămesc şi vă rog fi., cu care se plătesce taxa anuală pentru
acel învăţător din protopopiat, care în de­ ranţă, de abiturientul C. Jurcan, cunoscut daţi atenţiune obieotelor dela ordinea cjilei... un ucenic la lăcătuşeriă. A primit mai de­
curs de un an va face mai mare progres publicului Braşovean dela mai multe ooa- (Sgomotâse aplause.) parte ajutorul anual de fl. 100 dela Bise­
cu elevii săi în praxa pomăritului şi grădi­ siunî, când s’a distins ca bun declamator. Raportul Comitetului. rica Sf. Nicolae din Scheih. In fine comi-
năritului, sâu eventual în industria de casă., Şi de astă-dată tânărul student a fost viu teul a fost norocos a primi şi în anul
Concursele vor fi a se înainta oficiului şi îndelungat aplaudat. Onor. Adunare generală! Comitetul acesta suma de 200 fl. votată prin libera-
D-v. are onâre a Yă raporta în cele urmă- litatea adunării generale a institutului „Al­
protopopesc din Sibiiu pănă în 1 Iunie Pote fi vesel d-1 profesor T. PopovicI
1
târe despre lucrările sale în decursul anu­ bina * pentru acoperirea taxelor şcolare ale
n. 1898. de succesul primului concert al corului său
de copii, căci a satisfăcut aşteptărilor tu­ lui 1896 : ucenicilor.
Ploi torenţiale. De tote părţile se Graţiă acestor ajutore, cum şi veni­
turor. 1. Comitetul D-v. şi-a dat tâtă si­
anunţă mari tempestăţl, grindină şi ploi linţa, ca să promoveze nobilul scop al telor fundaţiunei genereşilor Mii aii şi Elisa
continue, oare au pricinuit mari pagube Sperăm, că publicul român, apreţiând Associaţiunei nostre spre mulţumirea D-v. Stroescu, Comitetul D-v. a fost în stare să
agricultorilor. Din Gurghiu ni-se scrie, că frumosele sale stăruinţe pe terenul culti­ De aceea nici un moment n’a pierdut din speseze pentru promovarea scopurilor socie­
în 27 Maiu n. s’a desoărcat în acele părţi vării musicei între şcolari, va soi să-i dea vedere, care ar fi contribuit la înaintarea tăţii suma însemnată de 1776 fl. 49 cr.
o plâiă torenţială ou rupere de nor, oare şi în viitor sprijinul şi încurajarea de ţintei măreţe. 5. Numărul membrilor ordinari este,
a făcut să esundeze apele, nămolind sămă- lipsă.
Constatăm din capul locului, că agen­ durere, prea mic faţă de scopul măreţ,
năturile şi prioinuind mari pagube comu­
dele societăţii cresc din an în an, în pro- ce’l urmăresce societatea nostră. Şi ar fl
nelor Gurghiu, Adrian, Jabeniţa şi Soloves-
Adunarea generală porţiă forte îmbucurătâre. Pe când afir­ şi de dorit, ca publicul român să ţină cont
tru. Preţul bucatelor încă a început a se
măm acâsta, nu ne îndoim, că Onor. adu­ de progresul îmbucurător şi salutar, care’l
uroa în urma atâtor pagube causate de ploi. a „Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăceilor
nare generală, va binevoi a lua în consi­ face Associaţiunea nâstră pentru naţiune.
şi sodalilor români meseriaşi din Braşov.
Pentru cei ce voesc se neguţătorescă derare, că în aceeaşi măsură cresc şi sar- Cu plăcere amintim, că în anul expi­
CU pesce. Ni-se împărtâşesoe, că mulţi ţă­ Dumineca trecută s’a întrunit aduna­ cinele grele împreunate cu aceste afaceri rat s’a înscris ca membru fundator cu taxa
rani de-ai noştri nu numai din Ardeal, ci rea generală a vechei nâstre Asociaţiuni şi decă n’am putut face tot, ce am fi do­ de 20 fl. d-1 George Boeriu, supratenente
şi de prin Banat şi părţile ungurene, au din Braşov pentru sprijinirea învăţăceilor rit, Yă rugăm să fim scusaţl. pens. în Vad.
jnoercat în deoursul postului Pascilor să şi sodalilor români meseriaşi. Adunarea a In decursul anului s’au ţinut în total Cu finea anului 1896 societatea nu-