Page 93 - 1897-05

Nr. 114—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

meră 75 membri fondatori şi 5 membri Comitetul rogă în fine, pe onorata elevilor nu erau pregătite. S’au esaminat
onorari. Adunare generală a lua următorele de- din catehism, oetitul în română si aritme- Despre Keligitme şi Credinţă
In decursul periodului trecut au re- cisiunl: rioă. Din celelalte obiecte a deolarat învă­
ii.
pausat dintre membri fondatori: adv. N. 1) a se lua Raportul comitetului la ţătorul, că n’a propus nimic, sousându-se
Strevoiu, prof. Dr. I. Bozoceanu, paroch. cunoscinţă şi a se da Comitetului absolu­ ou aceea, oă du are edifioiu de şoălă.
Mulţi 4ic, că timpul credinţei
'Gr. Perşinar şi. prof. em D. Almăşan. Adu­ toriu pentru lucrările anului 1896. 2) a se Ce e drept la noi edificiu de şodlâ uu
a trecut, că Omenii nu mai sunt aşa
narea gen. este rugată a-şl exprima prin aduce mulţumită în scris, a) generosei do- esistă, însă sporul ce l’a făout învăţătorul
de simpli, ca se credă fără se în-
ridicare condolenţele sale pentru pierderea natore d-nei Elisa Stroescu, b) Societăţii de doi ani de oând e le noi, nu e de na­
ţelegă, ci ei voesc a sci, a vedea
acestor membri vrednici. Transilvania, c) Institutului de credit şi tură a încuraja pe popor să-şl facă şcdlă, şi a aucji. Sunt fdrte mulţi cari,
6. Prin societatea ndstră s’au împăr­ economii „Albina din Sibiiu. d) Comite­ căci afară de puţin oetit meohanic şi rău, spoiţi cu câte-va cunoscinţe, înşiră
44
tăşit cu stipendii 28 ucenici, er dela comi­ tului Bisericei sf. Nicolae din Scheiu. băeţii nu soiu nimic. Dorim îndreptarea lu­
vorbe deşerte contra religiunei, voind
tetul Bisericei Sf. Nicolse au primit burse e) Redacţiunilor, care au binevoit a ne tri­ crurilor ! se arate avuţia filosofiei asupra re­
14 ucenici numai din localitate. Afară de mite câte un exemplar gratuit; /) Eforiei plinul din cei de faţă*.
ligiunei, pentru-că alt obiect nu au
acesta s’au mai împărtăşit elevi dela Asso- şcolelor medii pentru acordarea gratuită a
în capul lor, deşert de ideile cele
ciaţiunea nostră şi din ajutorele fundaţiunei biletelor de bae. 5) Mulţămită protocolară
Ajutore pentru înveţăceii meseriaşT drepte, ce trebue se le primeseă încă
Andronic din Sibiiu. d-lui nou membru fondator George Boeriu din legăn pentru a se face creştini
7. In anul trecut comitetul nostru a supratenent pens. în Yad. 4) Alegerea nou­ români. bum şi Omeni oneşti.
primit gratuit următorele diare: 1) „Ga­ lui Comitet pe următorul trieniu. 5) Pri­
14
14
leta Transilvaniei , 2) „Transilvania . 3) mirea budgetului pe an. 1897. C o n c u r s . Pănă astăcjî însă nu s’a vecjut
Devenind vacante un-spre-dece aju­ om, care despreţuind religiunea, se
44
„Foia Poporului , 4) „Apărătorul sănă­
tore de câte 25 fl. la an pentru învăţăceii fiă onest, atât moralicesce, cât şi
tăţii.
8. Eforia şcolelor române din loc ni-a Esamene la sate. meseriaşi românî din Transilvania, din spiritualicesce. Causa este crescerea;
subvenţiunea ce primesce Asociaţiunea căci dâcă din prunciă ar fi primit
pus la disposiţiă pentru anul trecut, pe
Intregalde, 21 Maih v. 1897. spre acel scop dela societatea „Transilva­ o crescere dreptă, şi ar fi avut în
fiă-care Duminecă, câte 10 bilete de bae
In 11 a lonei curente sc. v. s’a ţinut nia din BucurescI, se escrie concurs pen­ naintea ochilor lor exemple fumOse,
14
•de abur gratuite pentru ucenicii noştri.
9. Reuniunea sodalilor români şi-a esamenul din comuna Intregalde, despre tru conferirea acelor ajutore cu începutul decă li-s’ar fi inspirat temerea de
continuat activitatea şi în anul trecut, decursul căruia, voind a satisface însărcinării anului 1897. Dumnedeu, iubirea de omenire, res­
dând obicinuitele petreceri la sărbătorea participanţilor, îmi i-au libertate a Vă ra­ învăţăceii meseriaşi, cari doresc a re­ pectul cătră părinţi, dragostea cătră
Nascerii Domnului şi de Sf. Pascî. porta urmăUirele: flecta la vre-unul dintre aceste ajutore, să aprOpele, ca în ori-ce ocasiune se
10. Comitetul D-v. pătruns de chemarea Intregalde!e este una dintre cele mai înainteze pe lângă cerere următârele do­ îmbrăţişeze virtutea, care singură
■sa şi consciu de datorinţele luate asupră-’şî, închise comune de munte, cu nisee stânci cumente : 1) atestat de botez în original face pe om fericit, am avea astădl
au mai luat şi următorele măsuri în inte­ prăpăstiose, adâncimi înfricoşate şi nisoe seu în copie legalisată; 2) testimoniu şco- mai mulţi membri ai bisericei nbs-
(
resul promovării scopului Associaţiunei: căi oare de oare mai primejdiose, astfel că lastic cel puţin de 4 clase elementare; tre, de cari naţiunea are mare tre­
a) s’a adresat d-lui adv. din ZernescI şi în timpul de vară rar este cercetată şi 3) atestat, că se află deja lucrând la vre-un buinţă în aceste timpuri de grele
Nicolau Garoiu, care este preşedintele Des­ cam numai de bărbaţii curioşi de-a admira măestru sâu corporaţiune şi cu ce succes; ispite.
părţământului Bran al Asociaţiunei tran­ frumseţele naturei, ori mai bine dis minu­ 4) contract, în original seu copie legali­ Der astădl, în secolul civilisa-
silvane, şi l’a întrebat dâcă nu ar fi apli­ nile Creatorului. Dâr din sînul ponorului sată, încheiat cu măiestrii conform §. 61, ţiunei şi luminei, vedem în loc de
al legii industriale (Art. leg. XVII 1884);
cat Comitetul numitului Despărţământ a acestei comune au eşit bărbaţi aleşi şi lu­ progres o mare decrescere, şi cu
5) atestat de moralitate dela autoritatea
a ne ajuta să plasăm mai mulţi băeţl la minaţi ca actualul vioar al Haţegului Ni- mare durere, chiar din ceta celor
meserii, din cercul respectiv, contribuind oolau Nestor; distinsul profesor gimnasial locală competentă şi 6) adeverinţă dela mai pricepuţi, din ceta celor, că­
comitetul cu 10 fl. de fiă-care elev pentru din Blaşiu protopresbiter onorar Silves­ părinţi sâu tutori, că sunt decişi a-i lăsa rora li-ar plăce a figura şi a trece
•acoperirea taxei şcolare, pentru oas de bolă tru Nestor; protopopul Heţeqan etc. O la învăţătură, pănă se vor perfecţiona pe de Omeni învăţaţi, vedem atâţia inşi,
şi alte spese ? dovadă acesta oă şi prin înfundăturile mun­ deplin. cari numai prin acea vor să-şî arate
D-l adv. Garoiu cu plăcere ni-a pro­ ţilor se află mlădiţe românesc!, oare cul­ Cererile instruite cu aceste docu­ învăţătura, ca se vorbeseâ contra
mente, să se înainteze la subsemnatul comi­
mis tot concursul. începutul s’a făcut deja tivate fiind, devin vrednici bărbat! ai na­ învăţăturei mântuitdre a lui Christos;
tet pănă în 30 Iunie 1897 stil nou. Cere­
cu plasarea unui tînăr din Poiana Mărului ţiunii. ba ceva mai mult; astădl a ajuns la
la un măestru măsar de aici: Durere însă, mare durere, oă 6menii rile intrate mai târdiu nu se vor considera. modă, care se întinde ca rîia, de-a
b) a luat disposiţiă ca membrii singu­ noştri de biserică şi de şeolă prea puţin Sibiiu, din şedinţa comitetului Asocia- nu cerceta biserica, şi a nu respecta
ţiunii transilvane, ţinută la 8 Aprilie 1897.
ratic din Comitet sâ cerceteze ucenicii pe la să întereseză. Dovadă şi micul nume al cele sfinte; a face cruce este lucru
măestri, pentru a se informa de tractarea elevilor presenti la esamenul din oestiune Dr. II. Puşcarin, Dr. Y. Bologa, netrebnic şi de rîs la cei rătăciţi
•şi conduita lor, prin acâsta a susţină mo­ şi şi mai micul număr al participanţilor, vice-preşed. secr. II. de adevărata credinţă a Mântuito­
ralul în ucenici, dojenind pe cei negligenţî măcar oă un învăţător zelos si harnic, oa rului Christos. Vedem cu durere pe
«i îmbărbătând pe cei harnici; în fine: şi totodată preotul Nicolau Necrelescu nu L i t e r , a i t u a r , , ă cei mai mulţi, cari îndată ce ajung
c) Comitetul a iniţiat o mişcare, pe mulţi s’or afla. Precisele şi dârele răspun­ a în societate, seu într’o funcţiune mai
11
In editura Tipografiei „Aurora A
care sperăm, că şi onor. adunarea generală suri ale mioilor elevi din tote oMectele bună, cel dintâiu lucru al lor este,
Todoran din Gherla (Szamosujvâr) a apă­
va aproba-o ca pe o problemă de fârte propuse te puneau în uimire; er declanşă­ de-a batjocori religiunea şi a nu mai
rut: „Opşagurî, cât cioplite, cât pilite şi la
mare importanţă. rile şi cântările îţi părea că te ridioă în crede în nimica din mântuitOrea în­
a
lume împărţite de Ioan Pop Reteqanul. Este
Anume Comitetul a 'convocat la 2 slavă, unele din ele au trebuit să fiă şi văţătură a lui Christos, er celui, pe
o carte de vre-o 184 pag. format mic plă­
conferenţe pe toţi meseriaşii şi industriaşii repetate. Esamenul a fost cod dus cu oea care-1 observă că ţine la biserică şi
cut, cuprindând vre-o 60 de poesii glu­
'români din Braşov. Scopul conferenţelor a mai bună tactioă de părintele Petru Baica la învăţăturile sfinte, îi dau porecla
meţe. Preţul 40 cr.
fost pregătirea celor de lipsă pentru întru­ din Cetea. * de „bigot şi „incult , diceodu-i-se,
44
44
nirea tuturor branşelor de meserii şi industrii După terminarea esamenului, vred- că nu corăspunde cu secuiul civili-
In Tipografia Diecesană din Caran­
române într’o societate. Acesta să fiă centru, nioul paroch local, tot-odată direotor şco­ saţiunei moderne (?!). Astădl acela,
sebeş a apărut Nr. 2 din seria de publi-
aici să se cunoscă meseriaşii, să se sfă- lar D-l Ioan Nestor a dat o masă comună care defaimă şi batjocuresce religiu­
caţiunî întitulată „ Biblioteca Nostră*. Acest
tuâscă asupra afacerilor lor, se chibzuâscă la casa sa, unde s’au cântat mai multe din nea mai cu foc, vre să trăcă ca om
număr conţine: „Iancu de Hunyad, cer­
asupra modului cum s’ar pute face mai frumâsele şi de inimi îuălţâtorele nostre mai învăţat şi mai luminat (?!)
cetare istorică de losif Bălan*. E o cărti­
cu înlesnire cunoscuţi marelui public, — cântări românesc!. Nici toastele nu au
cică interesantă şi bine scrisă, având în Părinţii trebue să-şî crăscă fiii
să se înţelâgă asupra modului cum s’ar lipsit. D-l L. Ciorbea a toastat pentru
text şi două ilustraţiunl bine reuşite („Iancu întru frica lui Dumnedeu, că ătă ce
putea ajutora în cas de bolă, etc. Aici învăţătorul şi preotul român, d-l Necrelescu
de Hunyad şi „Iancu de Hunyad în lupta dice Isus Sirac: „ Copii ai, învaţă-i pe
44
s’ar pută crea un centru, unde s’ar pută pentru comisarul esamenului; d-l Raioa
44
11
44
dela Varna) . Din „Biblioteca Nostră apare ei, înduplică grumazul lor din pruncia .
adresa chiar şi publicul în caşurile, când pentru dspele din depărtare L. Ciorbea
în fiă-care lună cel puţin un număr. Di­ (7. 25). Cu inima sdrobită însă tre­
are trebuinţe de meseriaşi. etc. Petrecania aoesta, ca şi care puţine
rector al ei e d-l E. Hodoş. Abonamentele bue să vedem, că astădl cei mai
Cam acestea ar fi cestiunile, cu cari vor fi mai văr}ut Intregaldele, a durat până
se fac pentru câte o seriă de 5 şi de 10 mulţi părinţi nu îngrijesc aprdpe de
ar trebui să se ocupe societatea proiectată târcjlu, câud apoi cu toţii ne-am depărtat
numere. Seria de 5 numere costă 70 cr. loc de adevărata fericire a co­
de Comitet. Constatăm cu bucuria, că me­ ducând în inimele nostre cele mai frumâse
(1 leu 75 bani), er seria de 10 costă 1 fl. piilor.
seriaşii români au înţeles intenţiunea nâstră suvenirl şi amintiri
40 cr. (3 lei 50 bani). Se vine aşa-deră
au salutat cu căldură invitarea nostră. Un Bine ar fi, dâcă încă dela multe esa- Părinţii sunt datori se dea fiilor
14 cr. pentru un număr, trimis acasă fran­
comitet compus din diferite branşe se ocupă mene tot cu astfel de suvenirl şi amintiri esemple bune în tOte; căci fOrte
cat îndată ce apare, — un preţ, forte eftin e
•deja cu pregătirea lucrărilor spre scopul ne-am depărta, cu aoea adaugere ca nu­ drept di° filosoful Aristotele, că:
în asămănare cu mărimea cărticelelor,
indicat. mărul elevilor şi al participanţilor să fiă „natura a sădit în prund însuşirea aceea,
care au un format forte plăcut şi tipar
11. La budgetul anului 1897, Comitetul însă mai mare. „ca se facă ceea ce ved, că fac părinţii*.
frumos.
a introdus între spesele fundaţiunei gene­ Aşa-der copiilor trebue din frageda
lor etate a le insufla simţul de reli-
roşilor Mihail şi Elisia Stroescu două posiţii Istoria Pedagogiei de V. Gr. Borgovan
Ponor, Maiu 1897. giune; căci religiunea este primul
nouă: pentru premiarea măestrilor şi pen­ a eşit deja de sub tipar în editura libră­
In 8 (20) Maiâ s’a ţinut esamenile impuls de iubire cătră mamă, tată
tru ajutorarea a doi sodali, cari vor voi să riei H. Steinberg din BuourescI (Strada
din Ponor. Presenţi 18 elevi. Ca învăţător şi cătră fraţii săi. Sânţenia religiu­
mergâ în străinătate. Acesta este în con­ Şelari 18). Preţul 3 lei. Se pote prooura şi
a funcţionat teologul absolut Laurenţiu nei, ce s’a aprins în frageda lui ini­
sonanţă cu disposiţiile testamentare ale prin administraţia diarului nostru.
Ciorbea, oare deşi mai tot anul bolnăvioios mă, arde apoi ca o flacără a devo-
donatorilor. *
totuşi a făout ou şcolarii un progres atât ţiunei înaintea altarului lui Dumnedeu.
Cu diua de astădl expiră timpul de
de bun, încât a întrecut tote aşteptările! In editura „Tipografiei , societate pe
44
3 ani pentru care a fost ales comitetul ac­ Părinţii, cari astfel nutresc a-
acţiuni în Sibiiu, a apărut: Reprivire, pri­ morul în inima copiilor, nutresc în
tual. Depunând deci mandatul nostru în
mânile adunării generale o rugăm respec­ Şomoştelnic, 30 Maifi n. 1897. mul articul din scrierile publicate de cele­ fragedul lor simţ de religiositate
tuos să primeseă mulţumirile nostre pentru La şoâla gr. cat. din Şomoştelnic s’a brul filosof german Max Nordau, sub tit­ germenile cel mai sublim şi mai
44
lul: „Parodoxe sociologice . Traducere de
;
deosebita încredere, cu care am fost ono­ ţ nut esamenele în 21 Maiă. învăţător d-l sacru, ce-1 pote simţi omul. Căci
raţi din partea D-Vostră şi să binevoescă Bichisiu Filon. Scrisori de esathen erau pe Rosmarin. Preţul 20. „Dumnedeu este mărirea a totă dra­
i dispilne alegerea noului Comitet pe pe­ masă numai trei (două în limba maghiară gostea, şi cine trăesce în dragoste,
riodul 1897-9. şi una în limba română). Clasifioaţiunile trăesce în Dumnedeu. (I6n 4, 6.)