Page 94 - 1897-05

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 114—1897.

Conceptele reiigiunei, care le-am ciantul, care caută garanţia, fiind-că Dela Braşov pănă la Teuş pote şi Cu timpul aceste moravuri barbare
adoptat încă din frageda copilăria, îi lipsesc alte asigurări mai b u n e ; mai departe, se ia un crucer de tind a dispare de peste tot locul; ele se
remân neşterse din memorie şi ini­ şi tăte acele garanţii nu sunt alt­ chilogram la calea ferată ; prin ur­ regăsesc însă ca un simbol aprope uni­
mă; ele lucesc luminat, când t6te în ceva, decât numai nisce semne ale mare 10 chilograme, cari ajung versal în ceremoniele căsătoriei.
jurul spiritului nostru se ved întune­ îndoinţei, slâbiciunei şi neaverei. pentru sămănatul unui jugerde loc, La Indianii mosquitoei, odată ce nunta-
cate, şi sunt pentru cel desperat de Cine voesce, ca prin esplica- cred, că nu vor costa pe cumpără­ e botărîtă, şi după ce mirele a plătit daru­
multe-orî unica racjă de scăpare, ţiunl şi probe se ajungă la Dumne­ tori mai mult de 100 cr. seu 1 fi. rile făgăduite, el răpeşte pe mirâsă, prin
când barca norocului şi a vieţei i ar cjeu, acela păte se facă 6re-care îna­ Dând Dumnecjeu apoi ploiă bună violenţă prefăcută. Acesta e considerată ca-
ameninţa sb se cufunde şi se se intare în felul acesta, însă vatemă după ce-1 vor sămăna, vor lua 4—500 un preliminar esenţial al căsătoriei, şi e
sfârîme de stâncile cele tari. Sim­ Dumnezeirea prin îndoela şi necre­ de chilograme, încât nu vor mai un punct de onore pentru mirâsă să ţipe,
pla cugetare la Dumnecjeu şi la vir­ dinţa sa ; se depărteză de religiune striga asupra cerului, care pănă aci să plângă, să resiste, ori cât de drag i-ar‘
tutea creştinâscă de multe-orî a scă­ şi rămâne străin de cunoscinţele cele a fost ingrat. fi mirele.
pat pe mulţi din valurile peirei. mai înalte. Nimic nu este mai sigur Âxentie Severii. Uanipesii n’au altă ceremonie a că­
Religiunea la mulţi nefericiţi, în decât credinţa, că ea este darul şi sătoriei de cât, că fata e răpită cu tdte J'S!
A
timpul celor mai critice momente îndurarea lui Dumnecjeu. formele violenţei din casa părinţilor săi. V*
ale necasului, a smuls cuţitul des Prof. Or. Elefterescii. La Wakatnbaşî căsătoria se face prin
perărei din mână. vendarea fetei; mirele însă trebue s’o ră-
Religiunea creştină este aceea, Răpirea .femeilor. pescă prin forţă seu s’o fure prin vicleşug.
care a eliberat spiritul omului dela Obiceiul de a răpi soţiele domnia în La BechuananI, spune d-1 Coonder, prin.
robia naturei. Sub conducerea reli- vechime aprope la tote poporele. După le­ ceremoniele căsătoriei, una consistă în a-
jgiunei creştine omul a devenit liber, Semen aţi meiu (mălaiu mărunt.) gile lui Mânu, una din acele opt forme runoarea unei săgete de cătră mirele în
şi în deplina consciinţa despre înalta Ingrijat de miseria, ce are se legale a ceremoniei căsătoriei era ritul coliba miresei.
sa destinaţiune, el începu a lucra urmeze în Transilvania şi părţile ei Rak-shala-ului, adecă: „Răpirea prin pu­ Aceste obiceiuri se găsesc la aprope-
neîncetat pentru perfecţionarea sa muntăse şi rec! locuite de Români tere a fetei, care ţipă, după ce părinţii ei tote poporele din Asia şi din Africa, şi.
morală şi intelectuală. în urma continuelor ploi de cjece au fost ucişi seu răniţi şi casele lor de­ urmele lor sunt încă prea visibile în cere­
Cum am c]is, religiunea este le­ săptămâni, ce 1a început au împie­ vastate “. moniele căsătoriei a multora din naţiunile
gătura cea mai tare între Dumnezeu decat şi ţinut în loc pe agronomi Acest rit era autorizat prin o tradi- civilisate, şi în special la noi Românii.
şi om; se vedem acuma, cine este de nu au putut ara, remânend ast­ ţiune sacră la Kshatriyaii. După Dionisios •x*
Dumnezeu şi cine este o m u l ? — fel necultivate cele mai productive din Halicarnassa, căsătoria prin captură a Nebuni... diaristl.
t
y
Dumnecjeu este ziditorul tuturor, El locuri ca şesul Mureşului şi al Ter- fost un obiceiu al vecbei Grecie, şi Plu- Intr’o revistă medicală franoesă se re­
a făcut totul din nefiinţă la fiinţă, navelor, eră acum îi ţin în loc, de tarch ne spune, că la Sparta era observată iat,âzâ, că în mai multe case de nebuni din
El ni-a dat fiinţă şi prin a sa Pro- nu pot plivi grânele şi săpa cucu- ca un simbol principal în ceremonia că­ Anglia medicii au avut ideia fericită de-a
vedinţă ne îngrijesce pentru bună­ rnzele; am crecjut, că nu voiu greşi, sătoriei. întroduoe (fi«Estica 1 pacienţii lor, ca oou-
B
tatea sa. decă voiu trage atenţiunea agrono­ La Romani miresa se arunca la ge- paţiă şi cură în acelaşi timp. jUupă sta­
Omul este făptura mânelor lui milor asupra inului şi a meiului, care nuncbiele mamei sale şi era smâncită cu tisticele anuale ale acestor institute, ideia
Dumnecjeu, este dator se eredă în- se mai pot semăna cu speranţa, de-a violenţă de eătrâ mirele şi prietinii lui. de oare e vorba a avut resultate forte
tr’ensul, se-1 iubescă, se se temă de avă buna recoltă şi resultat. In timpurile istorice acesta nu era bune.
densul şi se împlinâ3că poruncile Inul şi cultura lui e cunoscută decât o ceremonie, der la o epocă ante- Sa aduc esempie, cari dovedesc, că
lui. Iubirea năstră catra Dumne(jeu în tăte părţile ; nu aşa însă Meiul, riorâ, captura femeilor era o realitate. nebunii au mare pornire pentru cfiaristioă-
şi temerea, adecă respectul cătra EJ, căruia Ardelenii îi cjie mălaiu mă­ Cine n’are în memorie răpirea femeilor şi că de multe-orî în acest mod dau lămu­
stă în a conforma faptele nostre cu runt şi nu e cunoscut decât în păr­ sabine ? riri despre starea lor, pe cari verbal le re-
voia Lui. Voinţa lui Dumnecjeu este, ţile Braşovului şi în cele trei scaune Vechii Teutoni râpiau adesea femeile fusau cu îndărătnicie. De pildă unul din
se ne iubim unul pe altul ca fraţii secuiesc!. pe care le luau de soţii. Vorbind de na­ bolunvl nu voise ou nioi un preţ să espiiee-
şi ca fii ai aceluiaşi părinte. Se iu­ Meiul e o plantă păiăsă la foi, ţiunile scandinave, Olaus Magnus spune, idem lui fixă; aeâsta se manifesta numai
bim pe inimicii noştri şi se facem mai late decât ierba, însă nu aşa late că erau necontenit în resboiu una contra prin faptul, că ei nu voia să mănânce ni­
bine celor ce ne urăsc pe noi. ca ale cucuruzului; e fdrte produc­ alta, propter r ap tas virgines aut a^ripiendas. mic. îndată însă ce-i puse la dispoaiţie ma­
Religiunea este basa tuturor La Velşi, în diminâţa căsătoriei, mirele, terial de scris, lucrul s’a lămurit.
celorlalte cunoscinţe; er credinţa tiv, nu cere altă cultură, decât să însoţit de pretinii săi călări, răpea femeea Bolnavul scria adecă: „Doresc să fiu-
fiă sămănat, bine grăpat cu spini, şi
este basa reiigiunei. o ploiă bună ajunge ca să crescă, ce trebuea să-i fiă de soţie. Slavii din înmormântat cât mai curând. E un soau-
Credinţa este virtutea suprana­ se se desvălte şi să rodeecă însutit, timpurile vechi, după Nestor, îşi răpeau dal nemaipomenit, că sunt silit să târăsc
turală, prin care suntem inspiraţi şi e mai productiv şi decât ovesul, femeile. La Esclavonii din sud răpirea de pretutindeni, cu mine, ua oorp deja mort
ajutaţi de graţia lui Dumnecjeu şi fado era în vigore la începutul secolului şi trecut în putrecfire“. Medical scia acuma,,
ţinem de adevărate cele descoperite Meiul cere sol gras şi în vărsă­ nostru. ca tratament să-i aplice ţi, după ulurnele
de El. Credinţa este lumina, prin turile apelor, ce au esundat cresce Acest obiceiu există şi astă-cjl la multe soiri, bolnavul merge mai bine.
care omul devine capabil a resolva şi îi priisce de minune. El nu se popore sălbatice. Coke, vorbind de locuitorii Uu alt bolnav scrie: „Se caută pen­
misteriile timpului şi ale eternităţei. sapă, ci se seceră. In România li­ din Unimak, spune că ei năvăliră în insula tru un tron, pe oare discreţia ne opresoe
Fără acestă lumină n’ar pute fi nici beră ţăranii mănâncă mai bucuros Aleute şi răpiră femeile, obiectul constant de a-i desemna mai de aprope, un împărat
virtute, nici o consolaţiune pe pă- mămăliga de meiu decât cea de al răsboelor lor. La Ahtii, un bărbat fură său rege, ou experienţă in acest fel de-
ment. Cu cât credinţa omului este porumb. Din meiu se fabrică păsa­ adesea ori pe o femeie din propriu-i neam, afacere. Ţarul Rusiei nu va fi primit .
u
mai mare, cu atât el se nobileză, tul, ce se găsesce în comerţ în tote pe când Bonakii din California nu se că­
se lumineză mai mult, şi se legă băcăniile. Eu l’am folosit la ţinutul sătoresc decât cu femei răpite în răsboiu POŞTA REDAOŢIUNEi.
mai de-aprăpe cu Dumnecjeu, care şi îngrăşatul rîmătorilor şi-l reco­ cu alte populaţiuni. Macasii dela Ecvator
w
este Creatorul său. Credinţa mai mand cu tot de-adinsul agronomi­ cumpără soţiele lor decă sunt de nemul „Unui învăţător tractual , îu Sălagiu.
este actul cel mai profund şi mai lor noştri, ale căror pământuri au lor; altmintrelea le răpesc prin forţă. Tote Am cetit şi noi notiţa, ce-o publică foia
u
uugurâsoă „Szilâgy despre adunarea în»
măreţ al consciinţei omului. A crede rămas nearate, seu, arate şi săme- poporele Caraibe aveau obiceiul de a răpi văţâtorilor români din tractul Orasnei. Decă
în Dumnecjet! este a simţi pe Dumne­ nate fiind, au fost inundate, spălate femei dela cele-l’alte populaţiuni, încât băr­ s’ar pută constata, că îu adevăr autorul ei.
cjeu înnăuntrul nostru şi a fi con­ de Mureş, Tern ave, Olt şi alte rîurî, baţii nu se puteau înţelege în vorbe cu este unul dintre membrii adunărei, ar fi
vinşi de esistenţa sa. Cel ce crede văi şi părae, şi umplute de buruenî. femeile lor şi von Martius afirmă, că actual­ trist şi ar menta să fiă înfierat un astfel de
u
„lingau . Numai pe basa unor oombinaţiunl
legei ascultă de porunci, şi cei ce Se prea înţelege, că fiind meiul mente sunt în Brasilia populaţiuni care însă nu puteţi auspiţiona in public pe ni­
spereză spre Domnul nu se va lipsi. mic şi mărunt în grăunţ, pământul nu-şi procură femei decât furând fetele menea. A cera rectificare nu este posibil
Tot darul şi nedreptatea se va scurge, după arătură trebue grăpat, apoi dela vecini. iu caşul de faţă; prin urmare interpelarea
er credinţa în etern va sta. (Isus sămănat cam ca inul de des, şi apoi Tangutanii, Samoezii, Votyakii, etc., d-vostre nLr pute duce ia mol un resultat.
Sirac 24, 40, 14). erăşl grăpat cu grapa împletită cu au încă şi astădi obiceiul de a-şi răpi so-
Credinţa este necesară întregei spini. In vărsături, pe unde au lăsat tiele seu fetele pe care le iubesc când nu-s Gâleio.cLstr'uJ. ©eptexxxaxxei»
societăţi, căci ea predică bunătatea apele noroiu, cred, că să pote se­ destul de avuţi ca să le cumpere. La La­ MAltJ. are 31 dile. FLORAR., * 1
şi dreptatea. Ea este legătura spiri­ măna şi fără arătură, numai se fiă poni , Estonieni şi Finezi căsătoria se
telor, pe care le reunesce în ace­ locui bine grăpat. făcea prin răpire pănă în vâcul trecut. pilele llălend. Iul. v. Călend. Gregor.
leaşi adevăruri legile umane. Ea este Meiului, ca şi inului, îi trebue Dr. Nansen ne spune, că pe costele
mângâierea celor nefericiţi, vieţa numai trei luni de cjil© pentru cres- de Est ale Gronlandei, singurul mod de Dum. 2b 6 fi Afl. c. sf. Ion 6 1 fi Rusalii.
Luni 26 S. apost. Oarp.
dreptului, freul celor răi şi isvorul cere, desvoitare, şi cocere, prin ur­ a contracta o căsătorie este şi astădi, ca Alurţi 27 S. m. Teraponce 7 2 Rusalii
8 Ep. Medard.
tuturor virtuţilor. mare se pote semăna cu bună spe­ bărbatul să mergă la cortul fetei pe care Mer. 28 0. păr. Nichita 9 Eelică
Astfel der credinţa este cea mai ranţă de succes pănă la 15—20 ’şi-a pus ochiul, s’o ia de păr şi s’o tragă Joi 39 S. c.M. Teodosia 10 Margareta.
preţiăsă dintre tote tesaurile; ea Cireşar şi chiar pănă la începutul pănă la cortul lui. De multe ori fata re- Vin. 30 0. pâr. n. îsachie 11 Ap. Varnava
este isvorul tuturor luminilor din lui Cuptor, însă cu risicul, de a nu sistă cu violenţă, fie că în adevăr uresee Sâm. |31 Păr. apos. Erem. 12 Ioan Faa.
lume, mai cu sema fiind-că fără se cdce bine, ci numai de-a da 2—8 pe răpitor, fiă că vrea să arate simţăminte
credinţă nu se pote spera mântuire. cară bune de nutreţ pentru vite. de ruşine şi de pudore. Scena devine ast­ Târgui de rîmâtorf ain Steiribfuoli.
Mai bine este a pierde totul, decât Astăcjl, în 5 Iunie n., în pieţa fel cu totul violentă; familia fetei o pri­ S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la
credinţa, pentru-că decă pierdem Braşovului costă hectolitrul 6 fi. 50 vesc însă cu cea mai perfectă linişte, con­ 1 Iunie de 31568 oapete, la 2 Iunie au
credinţa am pierdut totul. cr.*). Cu sămânţa din un hectolitru se siderând acestă luptă ca o afacere intimă, narat 1256 oapete şi au eşit 484 oapete ră­
Credinţa aduce spiritul omenesc pot semăna 10 —15 jugăre cu bun în care n’are ce să se amestece. mânând ia 3 Iunie un număr de 32340 ca­
la supunere. Spiritul omenesc, care prospect de resultat. Cei ce ar dori pete.
se întemeăză pe a sa credinţă, n'are să facă o încercare, se se adreseze Se notâză marfa: uugurdscă v e c h e
trebuinţă de nici un sprijin, căci la firma: „Dumitru Eremias, nepoţi, *) La Braşov şi împrejurime se ca­ g r e a dela —.— or. pănă la —.— or.
credinţa lui cea nemărginită este cea în Braşov, şi vor fi serviţi cu totă pătă meiă şi cu 8 fi. 40 — 3 fi. 80 cr., der marfă u n g u r â s o ă tinerâ g r e a dela
mai adevărată probă pentru el. Cel promtitudinea. acesta fiind adus din România şi ţinut în —.— or., pănă ia —.— cr., de mijloc dela
magazine de ani nu mai încolţesce, er
ce se îndcesce şi cere probe asupra Au să cera 10, 20, 80, 50—100 meiul de sămânţă produs la noi e cu 6 fi. —.— cr. până la — c r . a ş 6 r & dela,
credinţei, se asemănă cu comer­ chilograme, costând 7—8 cr. chilog. 50 cr. hectl. la speculanţi. —.— cr. până ia —.— or.