Page 97 - 1897-05
P. 97
Isftultuis, ASaiiistritliiita, „Gazeta" iese îi l-care ii.
şi TipmS» Abonamente pentru Anstro-Unearia:
SnMfoVi pteţa :mv® K:o. oi). Pe nn an 12 fl., pe şoae ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori sato as *s>
prfr/j6ic. — Manasoripî* ap. sa N-rii de Dumlneoi 2 II. pe an.
wtTi&ei, Pentru România si străinătate;
H8SEKATE so pirivasBo la Aflni- Pe un an 40 frunol, pe şdse
aîiti'aţluns ta Bragov şi la ur- luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
wătorala Slrouri do nnoKolurî: N-rii de Duminecă, 8 frsnol.
in Vionft: >V. J)uktt, &xnrtch
!kh'iick, liwiolf Moss«, A. Opaeiiks Se prenumără la t6te oficiale
Nachfolgerj Jtiron Oypeiuc, /. poştale din intru şi din atară
Daimcicr, in Bndapoâta: A. 7. şi la dd. coiectori.
Qoldbirgerg, Xekftein Rentat; în tfouamentnl pentru Rrasor
Baenrosci: Or?fiice Noxa3. Suc- administraţivmea, piaţa mare,
rar oaie de Koumanie; in Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
b ar ! v : Karoiyt <6 Ixtbnumn. I.: pe un an 10 fl., pe şăse
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
Proţul inaorţiunllor: o ssriă
«armond pe 0 colină 8 oi. şi uâ. 3ST X T Xa Xj22- Cu dusul în casă: Pe un an
SOos. timbTin penttu o pnfcl'i- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oase. Publicări mai dese dnţîii 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
r.anfu ai învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Beoiamo pe papma a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
cori» 10 or. aeu 30 bani. a se plăti înainte.
. 115. Braşov, Lnnl-Marţi 27 Mai (8 Iunie) 1897.
„Kisdedov -iirî fortate în ori-ce preţ cei 40 de copii neîngri duloe fantasiă, spune, oă Posilovicî a fost uniţi în faţa viitorului „Congres pen
u
jiţi în fiă-care din amintitele comune ohiămat la ourte, oa să fiă înfruntat pentru tru organisarea autonomiei catolice în TJn-
t6ra Bersei. rolul „agitatorio , ce l’a juoat preoţimea
M
* ale ţării Bersei, de i-ar scdte chiar garia“.
Sunt cinci anî trecuţi de când a din pământ, numai ca se pdtă im de sub jurisdioţiunea sa în deoursul alege Acest articul îl vedem reprodus
u
fost votată şi decretată faimosa lege pune acelor comune „Kişdedov“-urî rilor pentru dieta provincială din Agram. în „Unirea din Blaşiu fără de nici
ungurâscă pentru asilurile de copii, ungurescî. Căci bine se notăm, în Seim, oă la aceste alegeri partida magliia- o observare şi (de ocamdată cel pu
cunoscută la noi — din causa ten acele comune se află deja asiluri de ronă din Croaţia a suferit o ruşinosă în ţin) fără de nici un comentar.
dinţei de magkiarisare — sub nu copii evangelice săsescî, şi afară de frângere. Ei bine, asta i-a scos din sărite Este de interes ceea ce scrie
mele de „Kişdedov“-urî. acesta comunele au şcdle bune con pe Maghiari şi chiar (fiare ca „Nemzet“ „Magyar Allam“ mai ales pentru
Pănă acuma nu s’a aucjit mult fesionale române şi săsescî şi popo- au început să îuvinuâsoă pe arohiepisoop, tonul amicabil şi plin de dulcâţă, ce
de activitatea desfăşurată din partea raţia se află într’o stare materială oă el este causa aoestei înfrângeri, deâre- acâstă fâiă, cunoscută ca unul dintre
maghiarisatorilor cu ajutorul acestei mai bună, aşa că în adevăr copiii ce a dat mână liberă preoţimei să agiteze organele militante ale şovinismului
legi. Nu s’a aucjit mai ales, ca ac nu sufer de lipsa de îngrijire şi de contra partidei dela putere şi să facă ast maghiar, îl făţăresce de-odată pentru
ţiunea maghiarisatore se se fi tran- supravegbiare. fel a eşi învingătore din luptele electorale sortea şi viitorul bisericei române
splântat în ţinuturi nemaghiare, care Ce lipsă este ddr deodată de partidele antimaghiare. Contra arhiepisco unite. Dâr este şi de importanţă, pen-
se află în stare mai bună culturală „Kişdedov“-urî, de nouă aruncurî la pului Posilovicî se mai ridică şi alte învi tru-că desvelue planurile episcopatului
şi materială. dare, de intervenirea fisolgăbirăului nuiri din partea Ungurilor. Se (fice despre unguresc şi cursa ce voesce el se o
Pentru prima-âră aucjim acum şi a inspectorului şi de alte minuni el, oă ou ooasia mileniului, la jubileul de pună clerului şi poporului Metropoliei
de o astfel de debutare a ministru de acestea? Ministrului i-se rapor- încoronare ţinut în S Iunie 1896 — pe de Alba-Iulia.
lui instrucţiunei publice, şi acesta teză regulat de cătră organele com oând toţi capii bisericesci, chiar şi patriar- Reproducem deci şi noi în tot
şi-a ales, cum se vede, ca teren de petente, că în comune nu se afla chul Branooviol au luat parte la oonduotul cuprinsul seu amintitul articul al lui
esperimentare tocmai ţinutul nostru copii nesupravegbiaţî în numărul festiv — el n’a putut fi văcfut în rândnl- „Magyar Allam . Iiltă-1:
A
al ţerii Bersei, adecă comitatul Bra prevăcjut de lege. El însă nu se în oelorlalţî arohierei. S’a dus la Buda într’o „Cu drept cuvânt a provocat întris
şovului. crede în organele sale şi provdcă simplă birjă şi oa ori care om de rând a tare vestea, că episcopiile oe se ţin de me-
N’am putut se ne fericim pănă comisiunea de supraveghiare să re- privit conductul. Purtarea acesta a arhi tropolia gr. cat. de Alba-Iulia în congresul
acuma; de aci încolo ni-se deschide visudscă recensământul. Ddr nici după episcopului a fost luată drept o liniă de de autonomia catolio ori nu vor fi repre-
putinţa de a-ne bucura de Eldorado, aeâsta revisuire — dâcă ea ar da conduită din partea preoţimei subalterne, sentate -de loo, ori vor fi representate nu
ce ni-1 pregătesce cultura maghiară un resultat care se nu justifice apli (fice „Bud. Hirl.“, şi de aceea el merită mai în ohip defectuos. Gel puţin astfel se
şi propagatorii ei! carea legii, — ministrul nu se încrede totă desaprobarea. (?:? — Red.) anunţă din Cluşiu, unde se (fioe, oă bărbaţii
Cu data de 18 Martie a. c. mi în organele comunale. El vre cu ori de încredere ai celor patru diecese au ţinut
nistrul de culte şi instrucţiune pu ce preţ se scdtă pe comune datore o oonsfătuire în obiectul acesta.
blică Wlassics a adresat la Braşov de a-şî înfiinţa „Kişdedov“-urî de Obstrucţia în parlamentul un „Niol în congresul din 1870 nu au
un ordin în care se ocupă de „Kiş- stat seu comunale, şi deci pentru guresc. Foile unguresc!, care combat gu trimis delegaţi dieoesele de Blaşiu şi de
dedov“-urî. El reamintesce, că după caşul din urmă dă în mâna fisolgă vernul, anunţă, oă oposiţia maghiară din Gherla, dieoesa de Lugoşiu încă a represen-
disposiţia legei (art. 15 din 1891), birăului şi a inspectorului de scole dietă se pregătesoe serios la obstrucţiune tat’o numai pe atuncia nou numitul episoop
comunele, care plătesc contribuţiă unguresc puterea discreţionară, ca contra §. 16 din proiectul de lege pentru Ioan Oltean, pe oând din dieoesa gr. oat.
mai mare de 15,000 fl. anual, sunt ei să hotărască după a lor chibzu noua procedură penală. Obstruoţiunea aeâsta de Oradea s’au înfăţişat episcopul şi repre-
datore a înfiinţa un „Kişdedovo“, ială câţi copii se află în comună, nu se va mărgini numai la vorbirile lungi sentanţii biserioesoî Iosif Pap-Szilâgyi şi
sâu dâcă esistă deja unul şi se mai cari se pdtă fi declaraţi de nesupra şi neîntrerupte, ci dâcă încăpăţînarea gu Iustin Popfiu, şi cel din urmă, după ros
află încă 40 copii neîngrijiţi, sunt vegbiaţî. vernului îi va sili, deputaţii oposiţionall tirea unei cuvântări linse oa şerpele şi, oa
datore a înfiinţa un al doilea „Kis- vor cere votare nominală la tote oestiunile. să grăim fâr’ de reservă, violene ca şerpele,
dedovo“; — comunele înse care plă Măsura ministrului e prea cu Acest plan va fi întregit şi prin înaintarea încă a părăsit consultarea, în vreme oe re-
tesc contribuţiă dela 10—15,000 fl. ochi cu sprîncene maghiarisatdre şi de interpelări, dându-şl silinţa, ca niol răs presentanţii laioî aleşi Iosif Roman şi Iosif
tot-odată de caracter volnic despo
sunt datâre a-se îngriji de-un asii de punsurile din partea guvernului să nu ră Vulcan niol nu s’au înfăţişat în oongres.
copii permanent. Dintre comunele tic, decât ca se mai fiă lipsă a-o mână. — Faţă cu aceste soiri oficiosa „Bud. Şi decumva semnele nu înşâlă, acuma fraţii
acestui ţinut, Codlea şi Râşnovul sunt ilustra pe larg. E de notat numai, Tud.“ se află în posiţiunea de-a putâ de- noştri români oatoliol de rit grecesc vor
a se rangea în prima classă, âr Eel- că ea se ia în contra unor comune olara, că nici guvernul cu partida lui nu să se subtragă din nou din ooDgres.
diâra, Helchii, Christian, Preşmer şi de frunte din ţinutul nostru în care vor sta ou manile în sîn. Guvernul e ho- „Şi totuşi oausa, la oare se provâoă
poporaţiunea săsdseă este în majori
Herrnan cad într’a doua categoriă. târît e-şî apăra pănă la cele din urmă li pentru a dovedi îndreptăţirea aoestei re
Cu tote astea, cjice ministrul, nu tate, afară de una unde Românii şi mite punotul său de vedere şi va folosi trageri, e numai aparentă. Iustin Popfiu în
s’au înfiinţat în nici una din aceste Saşii îşi ţin cumpăna. tâte mijlooele legale pentru a face să în numele Românilor protestătorl a argumentat
comune „KLisdedov“-uri şi nici în Se ia deci în prima liniă faţă vingă principiul parlamentar. adecă cu aceea, oă ei au drepturi antono-
Braşov asilurile de copii nu sunt cu Saşii acestui comitat, cari mai miee şi pe temeiul acestora pretind oongres
desvoltate cum trebue. ales în timpul din urmă, în partea Serbia contra Turciei. De un timp deosebit, inimicii Românilor i-au învinuit,
Ceea ce este mai ciudat înse lor precumpănitdre s’au arătat atât încâoe foile serbescl au început o adevă
urrnâză acum. Ministrul e de părere de supuşi şi plecaţi faţă cu stăpâ rată campaniă contra Turciei pe motiv, că că ei nu sunt credinoioşl sinceri ai unirii,
adecă, că în aceste comune nu-i cu nirea ungurăscă. Şi aeâsta cu ce le aeâsta ar fi făcut în diferite rânduri înoăl- că vor să oonstituâsoă biserică naţională şi
putinţă ca copiii se fiă destul de răspunde? Cu ordinul pentru „Kiş- oărî de teritoriu şi contra tuturor promi se nisueso spre o organisaţiă mai mult po-
litioâ decât religiâsă. Adevărul însă pare a
bine îngrijiţi, precum a raportat co- dedov“-uri forţate şi cu ordinul prin siunilor, ce a făcut Serbiei, vine aoum şi fi fost, ba a fi chiar şi astă(fl chiar la mij
misiunea de supraveghere instituită care se dispune înfiinţarea unei nouă oonoentrâză armată la graniţa serbâsoă.
conform legii. Şi deci provdcă pe şcdle de stat elementare maghiare Serbia, (fie numitele fo.i, nu s’a amestecat locul dintre acesie două: Românii şi-au te
comisiunea administrativă comita- în Braşov, suburbiul Braşovu-vechiu, în răsboiul turco-greceso, deore-ce a dat mut şi-şi tem pâte şi astăcfl drepturile au
tensă, ca se aviseze comunele se-şî unde Saşii asemenea formâză o fa ascultare sfaturilor Austro-Ungariei şi Ru tonome şi funda\.iunile, âr de altă parte
înfiinţeze „Kişdedov“-urile şi se în- langă tare. siei. Iu loc oa Turoia să se porte cinstit, ored, oă omenii ou autonomia catolică vor
troducă aruncul de 3°/ prescris de Lucrurile merg aşa-dâră strună ameninţă cu pumnul. Serbia va aştepta, să constituâsoâ un fel de biserică naţională
0 maghiară, dela oare ei şi din causa aoâsta
lege. pe cdrda magbiarisării şi „alianţa ce va mai aştepta, der dâcă Turoia nu-şl
se retrag. Repeţim, oă esplioarea asta e
Acuma urmeză tromf-ul cel mai saso-magbiară“ pare că le dă încă va împlini promisiunile, atunol nu va mai numai oonseouenţa logioă a prooederii lor,
surprincjetor din ordinul ministrului. un mai mare avânt. asoulta de nimeni, oi va lua în manile ei der ei asta nicăirl nu au spus’o.
El dispune, ca la cas, că totuşi nu sârtea fraţilor apăsaţi de Turci, provocând
s’ar afla în amintitele comune nu astfel nouă complieaţiunl în Orient. Spre „E deci în interesul causei comune
mărul necesar de 40 copii neîngri Ad audiendum verbum ? O tele soopul acesta ea va cere ajutorul celorlalte oatolioe, oa să împrăştiăm deja de aouma
jiţi, pentru-ca se se pdtă impune gramă din Viena aduoe soirea, că archiepis- state dm Pemnsula-baloanioă. îngrijirile fraţilor noştri oatoliol de limbă
„Kişdedov“-ul, fisolgăbireul împre copul croat Posilovicî a fost la Majestatea Sa romană şi să oăutâm chipuri, oa şi ei să se
ună cu inspectorul de şcdle se sta- monarchul într’o audienţă, oare a durat o înfăţişeze ia congres.
bilâscă înşi-şî numărul copiilor ne 6ră. Dela Yiena, archiepiscopul s’a dus di Congresul catolic şi Românii uniţi. „Nu pote să fiă scopul autonomiei oa
îngrijiţi. rect la Budapesta. Soirea acesta oonien- tolioe, nici nu este iertat a se presupune
Aici e ascuns cugetul necurat tându-o (fiarele ungurescî vor a soi, oă In fruntea numărului seu din despre ea aşa oeva, oa ea să usurpeze ori
şi intenţiunea duşmană, care numai episcopul croat a fost chiămat la Viena 2 Iunie n. c., cfiarul catolic unguresc oonfisoe organismul autonom deja asistent,
cu apucături despotice se pdte hrăni. ad audiendum verbum regium. In deosebi „Magyar Allam“ se ocupă de cestiu- drepturile, constituţiunile, fundafiunile lui
Ministrului Wlassics îi trebue cu „Budapesti Hirlap , iegănându-se în acâstă nea atitudinei, ce vor lua-o Românii asistente. Dimpotrivă, se pote presupune, că
tt
