Page 98 - 1897-05
P. 98
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 115.—1897.
ea doresee, să caute oopoii împreunâtâre vinţa acelei dorinţe juste nu le va denega spri Escnrsiunea la Zernescî a corului Reu-
ou organismul autonom deja esistent. Er jinul său, punând din partea sa o singură niunei române de cântări din loo a reeşit
după ce mitropolia de Alba-Iulia şi altfel condiţiă, ca ei şi pe lângă păşirea drepturi — 26 Maiu. oât se pote de bine în tote privinţele. Es-
formâză o provinciă deosebită a episcopiilor lor lor autonome sd se privăscâ de o parte oursionişţii s’au re’ntors la culme mulţă-
de sub oorâua sfântului Ştefan, urmâză constitutivă a bisericii unguresc! istorice. Convalescenţa principelui moştenitor miţî de buna primire, ce-au avut din par
aprâpe dela sine, ca mitropolia aoâsta să Pe lângă sfânta unire, oonsciinţa aoâsta, român. Vineri după amiacjl, medicii s’au tea fraţilor lor Zernesceni. Vom publica
rămână ou t6te drepturile sale, să-şi ispră- oă se ţin de aoelaşl oorp cu noi, va fi în- întrunit în o nouă consultaţie la CotrooenI, raport mai amănunţit.
vâsoă afacerile autonome şi să-şi adminis tăritura lor oea mai m8re. şi, după o desbatere de două 6re, s’an pro
treze fondurile în chip independent, şi pen „Am scris rândurile acestea, pentru nunţat, oă Augustul bolnav este în plină Esamanele de calificaţlnue înveţăto-
convalescenţă. Tot-de-odată medicii au fixat rescă la institutul pedagogic-teologio din
tru ea centrul regnicolar să fiă for supe ca să netezim calea pe sâma armoniei,
regimul, la care trebuie supus principele Arad se vor ţinâ în 18 (30) Iunie. Cererile
rior numai întru atâta, întru cât printr’însul oare formâză interesul comun, binele co
pâle să comunice cu cordna. mun al nostru al tuturor. Având înaintea moştenitor. Regimul fixat de medici e9te pentru admiterea la esamen sunt a se
„E deci lucru firesc, că oongresul ca ochilor interesul lor propriu bine înţeles, fârte sever, dată fiind gravitatea bâlei de adresa Consistoriului eparchial gr. or, ro
tolic, cel ce respeotuâză drepturile altora, rugăm pe fraţii noştri gr. cat. români, să oare a suferit şi conseoinţele la care ar mân din Arad pănă în 15 (27) Iunie c.,
putâ să dea nasoere, fără un regim anume împreună ou documentele prescrise. — La
nu p6te esoepţiona de loc, oa mitropolia nu respingă drâpta frăţesoă, ce li-s’a în spre a le întâmpina. In deosebi, s’a institutul pedagogie dieoesan din Caranse
aoâsta să-şi eonstltuâscă autonomia într’un tins, căci respingerea aoâsta nu va efeotui hotărît, oa principele să nu părăsâscă beş esamenele de oalifioaţiune învăţătorâscă
congres deosebit, oare însă firesoe oă va întărirea drepturilor lor, oi va servi puterii patul încă oât-va timp; i s’a fixat re se vor ţinâ în 3, 2 şi 3 Iulie st. n. Peti
pute să se oonvâoe numai după congresul statului de titlu nou spre a oonfisoa drep gimul alimentar şi i s’a reoomaudat o ţiile pentru admitere sunt a se adresa Con-
regnicolar; de aoeea dela representanţii, cari turile, ce le au. cură la o staţiune balneară. O mulţime sistoriuîui de acolo pănă în 28 Iunie n.
se vor înfăţişa la oongresul regnicolar, nu „Viitorul ne va da nouă dreptate ! u
de persâne au fost la CotrooenI spre a se împreună cu documentele şi taxa de 10 fi.,
vom' pută să aşteptăm, ca ei să se supună
interesa de mersul convalescenţei Augus eventual atestat de paupertate.
liotărîrilor congresului regnicolar, mai ÎDa- Situaţia în Austria. tului bolnav. Registrele palatului sunt aco
inte de ce s’ar aduoe hotărîrile congresului perite de nenumărate iscălituri. Buletinul La Universitatea din Budapesta an fost
lor propriu. Folosăscâ-se deci de reservă, noi Vorbind despre situaţia oreată în de Sâmbătă diminâţa este următorul: „De însorişi în semestrul ai doilea al anului şco
reeunosoem ou respeot acest drept al lor, Austria în urma închiderii parlamentului, lar curent 4330 ascultători (mai puţini cu
„Ai W. Tagblatt** sori9 următorele; erl diminâţa până astăzi amelioraţi unea
der se nu se subtragă dela congresul regnico 411 ca în semestrul prim). Dintre aceştia:
„Monarohul a rjis cjUMe aceste oătră stărei generale continuă în mod satisfă
lar, dela sărbătorea acăsţa sublimă a înfră cători 85 la teologia, 2068 la drepturi, 707 la
ţirii catolice. Credem firm, oă membrii oon- un politician din partida liberală, oă inten medicină, 557 la filosofiă eto. La farmaciâ
gresului buouros vor respecta punctul aoesta ţia sa este de-a da guvernului, în timpul Inundaţiile sunt mari pretutindeni, atât au fost însorişi 113. Au funcţionat în total
de vedere particular al representanţilor ro vacanţei de vară, tot posibilul pentru a la noi în ţâră, cât şi în străinătate. In re 82 profesori ordinari, 29 estra-ordiuarl, 102
mâni, precum nici nu ar merita drepturi face să fiă înlăturata piedeoile, cari ar pute giunea Blaşiului ploile mari şi neîntrerupte profesori privaţi şi 4 dooenţî.
să oprâsoă aotivitatea maşinăriei parlamen
acel congres, oare ar voi să-şi olădâscă pănă in dilela din urmă, au oausat pagube
tare. Făcând acâstă deolaraţiă monsrchul Starea viilor în România. Buletinul
autonomia propriă pe ruinele drepturilor mari în sămănăturl, fruote şi fânaţe. Ter-
s’a gândit în primul loc la o înţelegere în camerei de comerţ din Fooşanl publioă ur
autonome ale altora. navele şi pâraele au esundat în mod neo-
tre Cehii şi Germanii din Boemia. Scopul mătorele: Scirile din potgoriile din cir-
„Episoopatul român trăesoe în uniune biclnuit. Agrii de-alungul malurilor şi ri
cumscripţiunea Focşani sunt dip cele mai
ou Papa şi cu episcopatul unguresc. Epis principal al acestei înţelegeri ar fi, oa aven- turile stau sub apă; multa oase au fost rele. Recolta pentru anul în oare ne aflăm
du-se în vedere, că pe la finele lui Sep-
copii români iau parte în conferinţele temvre ori pe la Snoeputul lui Octomvre se ruinate şi valurile furiâse au răpit cu ele nu se pâte evalua niol ohiar la jumătatea
episcopescl ca nisce fii credincioşi ai bi va întruni de nou dieta imperială, să se mori, zăgazuri şi poduri. Căile abia pot fi recoltei anilor precedenţi. De altă parte,
sericii catolice ungurescî istorice, şi în dea ours liber desbaterilor pentru pact. Pla umblate. Trenurile încă circulă ou greu şi preţurile derisorii cu care s’au vândut vi
suflet sunt una cu fraţii sei cei de rit nul înţelegerii se va luora de oătră bărbaţi ou mari întârdierl. — Din jurul Dicio-St.- nurile în tomna anului 1896, ne dă încă
latin; ar fi deci o adevărată inoonseouenţă, de înoredere din şi afară de parlament, cari Mărtinului ni-se scrie, că din causa mari un motiv de a crede, oă resursele podgo
dâcă s’ar rupe de cătră noi chiar atuncia, aparţin la ambe părţile, îa consonanţă ou lor ploi ori-ce lucru la câmp stagnâză. renilor, exolucjând pe marii proprietari, sunt
când voim să' ne unim spre a apăra binele guvernul. Se înţelege, că problema oea mai Pănă Joia trecută cjilnic au fost mari ploi; complect sleite.
comun, drepturile, libertatea bisericii. apele debordând din albia lor au acoperit
grea de resolvat este cestiunea rctragerei or-
„Şi dâoă ei ascultă şi de glasul minţii ăinaţiunilor pentru limbă. Germanii pretind drumul ţării şi au făcut mari pagube în Pagnboîe causate de inundaţii în Ro
sănătose, atunci trebue să mai pricepă şi necondiţionat retragerea ordinaţiunilor, nu sâmănătărl şi fânaţe. Ierburile sunt tâte mânia, prin sfârâmăturl de poduri, ruperi
aceea, că în caşul, când s’ar rupe de cătră noroite şi apa a spălat ououruzul din rădă de terasamente şi şosele, se ored9, oă ajupg
se pote presupune însă, că guvernul va
congresul de autonomia, ei totuşi nu ar cină. Anul acesta ve fi greu de tot pentru suma de-aprâpe 30,000,000 lei.
face acesta, deoreoe mai ales corona stă pe bieţii economi ale căror speranţe de-o bună
forma biserică naţională, ci numai biserică punctul de vedere, oă ordinaţiunile nu.se
de naţionalitate, în drepturile sale, ba chiar retrage. E mult mai probabil, că ordinaţiu recoltă sunt aoum sdrobite de nemilosul Centenarul lui Leopardi. In curând se
şi în organisarea congruei şi în şcolile nile pentru limbă vor deveni nouă basă de element. va serba în Italia centenarul poetului Leo
sale ar fi daţi de totului tot pe mâna pu pardi. Ou acâstă ocasiune marele poet
desbatere, spre care scop vor fi chiămaţî Un nou OSpe român va primi poimâne Giosue Carducoi va publica un volum asu
terii politice şi mai mult nu pot conta la
la Viena locţiitorii din Boemia şi Moravia, temniţa de stat dela Seghedin. Anume d-1 pra vieţei celebrului poet pesimist al Ita
scutul bisericii catolice, de-ore-ce ou minte Cehii manifestă puţină înclinare şi preve George Făgârăşan, învăţător în Tur, oare,
uşoră i-a respins drâpta, oe i-a întins’o nire faţă de acâstă aoţiune. Ei cred, că preoum soim, a fost condamnat pentru „agi liei. Pentru a contribui la aoâstă oomemo-
spre ajutor. Dâcă dimpotrivă îşi vor orga- raţie, contele Giacomo Leopardi va dărui
1
pot conta le, majoritatea dreptei din parla taţiune * la un an şi jumătate înohisâre şi statului manuscrisele ilustrei sale rude. Cele
nisa autonomia mână în mână ou noi, în
ment. Guvernul însă speră, că Cehii vor 200 fi. amendă, a primit ordinul să-şi în- inedite vor fi publicate. O mare parte din
ooncordiâ cu noi, atunci întotdâuna va
putâ fi mângâiaţi cu alte concesiuni, con câpă osînda cu cjiua de 9 Iunie n. — Do manuscrisele postume ale lui Leopardi date
esista o putere mijlocitâre, care ar pută să-i
tra cărora nici Germanii nu vor ave nirnio rim d-lui Făgărâşan să suporte ou bărbă- de aoesta amioului său, filosoful Ranieri,
apere pe ei în contra lipsirii de drepturi, de cjis. ţiâ grâua osîndâ, oare-i va adăuga numai
âră dreptăţile lor în contra suspiţionării, # stima şi iubirea înaintea conaţionalilor săi. s’ar găsi, după cum se svonesoe, în po
şi oomuniuneâ ou puterea aoeea i-ar scăpa Ridicarea imunităţii parlamentare, su sesia a două bătrâne, moştenitorele lui Ra
pentru totdâuna dela aoeea, oa biserioa lor pără nespus de mult pe oposiţia austriacă, Felix Faure în Rusia. Terminul oălă- nieri, şi că ele nu prea sunt dispuse să le
să fiă privită de mijloc spre aspiraţiunl fiind-că ea nu mai pâte continua agitaţiu toriei lui Felix Faure în Rusia a fost fixat. înstrăineze.
naţionale neîndreptăţite, şi ei Bă p6tă fi nile dela care spera mult. Deputaţii, con Preşedintele Republioei va pleoa în cjiua Şi prisonier şi dat în judecată. Gu
învinuiţi ou tendinţe, care gravitâză îna- tra cărora s’au adus sentinţe judecătorescl, de 25 Iulie, însoţit fiind de d-1 Hanotaux, vernul italian a deois trimiterea în faţa
fară. De altă parte ce privesce silinţele juste vor fi provocaţi să sa supună lor. Prima generalul Boisdeffre, amiralul Gerveis şi unui oonsiliu de anchetă, a majorilor-gene-
îndreptate spre folosirea Umbei românescî, bi lovitură va simţi-o cel mai fanatic liberal- de generalul HagroD. Călătoria se va faoe rall Albertone şi Elena, oum şi a colone
serica catolică, care li-a permis în bisericile german, Wolf, pe care-1 aşteptă uri arest pe mare; Ţarul va primi pe d-1 Felix Faure lului ValeDzano, spre a stabili lămurit răs
lor folosirea limbii lor materne, nici în pri de 17 cjile. la Peterhof. punderea desastrului dela Adua (resbelul
F OILETONUL „GAZ. TRANS * şului între sbierăturile masselor: „adă aici put să rîcjă, dâcă respectivul era Maghiar, lach a dansat pe cadavul mortului, stri
fără întârcjiare tot oe ai, căol aoum an să sân Săoui. Comuna Uva, în distriotul Nă- gând: „aşa o păţesce aoela, oare se opune
u
fiă tote ale Valaohilor . Dâcă astfel de săudului, o taiâ în două un rîu, peste oare dreptelor pretensiunî ale poporului *.
1
Superficialitatea şi şovinismul în sentinţe scurte judecătorescl nu impuneau, duoe un pod de 14 stâpjial lung şi 4 stân- In acest mod „serios şi obif3ctiv‘*
1
literatură. trâba venia la păruială. (Adecă păgubaşul jinl înalt. Foldvâry grof Hallernâ ou suita stint traotaţl „Valaehii * în aoâstă oarte. Sno
era şi bătut). Aşa s’a întâmplat aoâsta şi sa trecâud podul, în momentul când caii pul e vădit: are să fiă soos în relief, oă
-
De Iosif Stei ca ŞiVluţiu. S i b i i u 1897.
în satul valaoh Detrehem, unde trei Săoui ajunseră deja la ţărmure, podul s’a rupt administraţia pe acel timp, când erau nu-
(TJ r ma r e.) nioî decât nu voiră să se mulţâmâsoă ou o sub povară. Trăsura a căcjut în adâncime, măroşî Români în funcţiuni cardinale, co
Să ne mai întâroem încă odată la astfel de judecată; trâba a ajuns la păruială, vătămând grav pe cei din trăsură. La stri miţi supremi şi vice-oomiţl, a fost o ad
cartea d-lui Urmossy, şi din multele gra- şi numai ca prin minune scăpară din posi- gătul de ajutor se aduna acolo valaohimea ministraţia miserabilă. Românii au fost mai
1
ţiositâţi să ne mărginin la un mic oitat, ţiunea lor perioulâsâ *. şi ÎDtre hohote strigară: „Nu sunt Valachl, mult agitatori, decât administratori. Lumea
oare ne va convinge despre „obiectivita Oare Detrehem? — căci sunt mai multe las’ să piară**. Din norocire într’aoeea însă scie, că era o administraţia mult mai
tea * sorierii dânsului faţă cu Românii. comune românescî ou acest nume; cum a sosise şi contesa Kornis Gâbor cu trăsura bună, de oum e în (Ţ d 4*-
1
ua
0 a
Ajuns la anul 1864 pe pagina 177, chiemat pe acei Săcui ? şi cine i-a ataoat? aoolo, şi cu suita ei le putu da celor vă Cine şi-ar lua ostenâla, oa să adune
cjioe următorele: „Nici-odată — afară de Cum se numesee judele, care a pronunţat tămaţi ajutor . din vorbirile din parlament şi din cjiărele
M
timpul revoluţiunei — proprietatea n’a fo3t o astfel de sentinţă? Când, în oare an s’a La timpul său au fost reduse la ade msgh’are gravamiuile asupra administra-
de oătră prostimea vaîaehă (olâh pornâp) întâmplat ? — Tote aceste, firesoe pentra un vărata lor valâre tote aoeste fabule. Cel ţiunei pe timpul de oând nu mai sunt Ro
1
astfel atacată, ca în anii 1862, 1863 şi istoric „serios şi obiectiv * nimio nu im ce are „Gazeta Trans. pe enul acela pâte mâni în funoţiunl cardinale, ar putâ oom-
u
1864. Pe lângă ocuparea pământului era la portă. Dâr să’l ascultăm pe domnul isto să se conving. Şi, ca pupăză pe colac, ne jDime o oarte cel puţin atât de grosâ, ca
ordinea (jiiei, ca Săouii, cari se opreau prin ric mai de parte. Dânsul dioe: „Agitaţiu istorisesoe un oas ce s’a petrecut în satul biblia; âr plânsorile nemaghiarilor ar um-
satele românescî ou 61e şi alte mărfuri spre nile, oarl s’au continuat mai mulţi ani de-a Brâd (Szilâgy-megye) unde economul curţii piâ o galerie întrâgă.
a-le vinde, să fiă jăfuiţl. Motivarea în rândul, înti’atâta au tâmpit simţământul domnesol voind a împedeca împărţirea pă D-1 Bartha Miklos era şi prin anii
aoâstă privinţă se făcea forte pe sourt;j j poporului, încât chiar acolo, unde vedea durilor domnesc!, eoonomu! Baczo Lâszlo şâse-cjeoî publicist, dâr nici d-sa nioî alt
udele sătesc se presenta şi’i dicea păguba- | I nenorooirea, în loo să dea ajutor, au înce a căcjnt jertfă, a rămas mort; er popa va- publioist n’a soris odată oeea-ee cetim în
