Page 1 - 1897-06

AtaistTîtta, „Mă" iese în i-care di,
şi îiposr^i AiMtate pentru Ausirc-Ungam:
Syaţev. piaţa maro JTs\ 50. Pe an an 12 fl., po şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Soriacrî nnfxsur.o<rts ar. k-
Pitasao, — MtiJWJiows'to aa sn N-rii de Dumlnooă 2 fl. pe an.
totTimot.
Pentru Bomânia si străinătate;
1KSERATE se pnmeno la Adra!- Pe nn an 40 franol, po şăoe
nlatraţlune In B;:rşov fi Is iv»
J&ntârele Birouri do fifiaMlui't: luni 20 fr., pe troi luni 10 Ir.
tn Tiena: X. Duke*, Ikktrxh N-rii do Duminecă 8 franol.
Schalck, Limioif Mom, A. O'ţpeUks Se prenumără la tâte oficiaie
Kaolifolgor; -ttu\w Oppelik, J. poştale din întru oi din aiaru
Dar.neber, în Budapesta: A. 7. şi la dd. aoieetorl.
ffoldhcrgerg, jkktUin Btrr.at; te. iPi'nameMnl pentru P.îusot
Bueureaoi: Agcuce Hwas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
oursaie do Koumanie: în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
barf,: Karoiyi & Lie'omann.
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunilor: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
srarmond pe e ooldnă 6 ost, <ţi Cu dusul în oasă: Pe un an
UOci. timbru. pentru o publi­ (^TuLZ^Ler de ZD-a-XX^ine-ecăf 22) 12 fl., pe 6 luni 0 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dooo dnpă 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
ţarifâ. si învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen­
Seolame pe paşpnK a 8-a o tele căt şi inserţiunile sunt
aoriă 10 or. r,eu 30 bană. a se plăti înainte.
Nr. 120.—Anul LX. Braşov, Duminecă 1 (13) Iunie 1897.
Din causa s-telor sărbători ale Rosaliilor dăcinile încă în timpurile vechi şi conchiămată cu scop, ca se se sfă- Iulia şi Făgăraş, să facă tot ce cere
(Ilarul nu va apără pănă Marţi săra.
s’a dat la lumină şi a căpătat ochi tuâscă, cum se se apere în contra dela ei marea causă a salvării şi pro­
şi sprîncene înainte cu 26 de ani, lbi. Fiă, ca acea întrunire să-i gă- movării intereselor bisericei nâstre.
Dumnedey ş\ dreptul nostru! îndată ce aceste ţări au ajuns sub sesââ pe toţi într’un gând, ca se Este deci neapărat de lipsă, ca
oblăduirea ungurâscă. lupte umăr la umăr cu devisa: ei se-şi preciseze atitudinea faţă de

In natură, care tocmai acum Deşi biserica română unită îşî Dumnezeu şi dreptul nostru! Congresul catolic organisator, ce
cere 4’î® vesele şi senine cu s6re, are garantată independenţa ei de este în ajun a se conchema şi faţă de
domnesce mare posomorelă din orî-ce altă biserică din ţâră, cam­ C O N V O C A R E . proiectata organisare a autonomiei
causa ploilor necurmate, care pun pionii maghiarismului în atila şi catolice. Dâr este mai pre sus de
pe griji pe agricultori. Der pe când talar sub cuvânt, că Românii uniţi In faţa stăruinţelor ce au de tâte necesar, ca amesurat canânelor
aici ume4ela ne’ncetată apasă greu se ţin tot de biserica cea mare ca­ scop organisarea autonomiei acelor în vigâre ale bisericei orientale, în
asupra desvoltărei regulate a vege- tolică, s’au hotărît, ca se-i ia sub biserici din ţâră, care din vre-o causă conformitate cu actul unirei, în con­
taţiunei, în politică domnesce din protecţia şi conducerea bisericei un­ seu alta nu şi-au putut’o încă orga- formitate cu instituirea, esistenţa,
contră o pîclă nesuferită, un aer guresc! romano-catolice, dându-le nisa pe basa independenţei lor; er independinţa, dreptul şi caracterul
năbuşitnr, care nu mai puţin pro­ prilegiu aşa numita regulare a au­ mai ales în faţa faptului, că tocmai individual bisericesc-naţional al aces­
duce griji, gânduri grele şi nemul- tonomiei. care nu se pâte face fără în 4ilel© din urmă s’a pus în lucrare tei Provincii metropolitane, credin­
ţămirî, ce vestesc furtuni apropiate. concursul guvernului. definitiva regulare a autonomiei bi­ cioşii ei se’şî esprime vederile, do­
ce
Nicăirî însă nu se văd aceste Guvernul aşa-deră pâte 4i > sericei romano-catolice şi în acelaşi rinţele şi să-şi formuleze din nou
semne mai vădit, ca aici la noi, a mai şi 4is odată, la 1870, cătră timp şi a autonomiei bisericei na­ postulatele privitor la organisarea
unde am ajuns într’adevăr la un Românii uniţî: Decă voiţi autonomiă ţionale sârbesc! gr. or. din Ungaria, cât mai grabnică a autonomiei ei
grad de nesuferită năbuşelă. Politica şi voi, haideţi intraţi în congresul sunt mai mult ca legitime dorinţele deosebite.
de mult nu se mai face în Transil­ unguresc şi vă veţi împărtăşi de şi îngrijirile, ce au cuprins tote pă­ Basaţi pe aceste consideraţiunî,
vania şi Ţâra ungurâscă, decât nu­ tote bunătăţile acestei autonomii a turile bisericei române unite privi­ în urma unei consultări prealabile
mai în coutra şi în paguba nostră, bisericei catolice maghiare! tor la organisarea propriei sale au­ pentru discutarea cestiunilor amin­
a naţiunilor nemaghiare, der mai Ce va se însemne acesta, nu tonomii. tite, venim cu iubire frăţâscă a învita
vîrtos în contra nostră, a Românilor, mai e de lipsă se tălmăcim nimănui. Dorinţele se concentreză în ve­ pe credincioşii greco-eatolici (preoţi
Nu-i nevoia se mai spunem Tot aşa ne îmbiă şi ne chiamă să-i chile nisuinţe şi stăruinţe ale Ro­ şi mireni) din întrega nâstră Pro-
şi a suta şi a miia-âră, că totul recunâscem de stăpân! şi să ne mânilor uniţî de a vede şi ei odată vinciă metropolitană de Alba-Iulia
se învîrtesce aici împrejurul planu­ amestecăm cu ei. organieată autonomia deosebită a şi Făgăraş, adecă atât pe cei din
lui de, contopire prin maghiarisare Românul 4ice însă cu drept, că Provinciei metropolitane de Alba-Iu- Archidiecesa Blaşiului, cât şi pe cei
şi centralisare a vieţei şi a întregei nu-i prost cel ce mănâncă şepte pânî, lia şi Făgăraş, a căreia independenţă din Diecesele sufragane de Oradea-
mişcări de pe teritoriul acestui stat. ci cel ce ’i le dă. este recunoscută nu numai de Sân­ mare, Lugoş şi Gherla, la
Orî-ce reformă, ori-ce disposiţiă, Aşa şi aici. Maghiarii ne cer tul Scaun Apostolic, ci este înarti-
orenduâla seu lege nouă, orî-ce or- nu numai degetul, braţul şi capul, culată şi în legi prin art. XXXIX o conferenţă generală,
ganisaţiă s’ar pune la cale din par­ dâr ne cer şi sufletul, tâte spre glo­ din anul 1868. ce se va ţinâ în biserica greco-catolică
tea stăpânirei unguresc!, ea nu ur- ria şi întărirea maghiarismului. De îngrijirile însă s’au născut şi se din Cluşiu în 29 iunie st. n. a. c. la
măresce alt scop, decât cel arătat. le vom da cele ce ni-le cer, date nasc prin faptul, că organisaţiunei 10 âre a. m., şi eventual în 4il l
e 0
Acesta s’a întâmplat şi se în­ vor fi, dâr nic! nu va rămâne urmă de sine stătătâre a autonomiei bise­ următâre.
tâmplă şi cu reformele şi organisaţia în istoriă de cuminţia, cun jul şi vi­ ricei nâstre i se pun nu numai pe- Dorinţa nâstră este şi interesul
pe terenul bisericesc. In deosebi se tejia nâstră. decî, dâr se lucrâză chiar direct pen­ causei pretinde, ca la acâstă confe­
întâmplă tocmai acuma cu organi­ De le vom răspunde înse, cu tru paralisarea ei. Dovadă acţiunea rinţă se ia parte cât mai mulţi din
saţia aşa numitei autonomii catolice. inima la loc şi cu capul ridicat, cum desfăşurată în anii 1870—71 de că­ tâte parochiile şi protopopiatele amin­
Cetitorii noştri sciu deja ce va au făcut’o strămoşii noştri: ce e al tră primul „Congres catolic ' de titelor patru diecese, care constituesc
4
se 4i ă acâstă organisaţiă şi ce sco­ meu nu e al teu, du-te în trâbă-ţi atunci, conchiămat la Budapesta, Provincia nostră metropolitană.
c
puri făţişe şi ascunse urmăresce ea şi lasă-ne se ne vedem noi de-ale care prin statutul elaborat, dâr ne­
mai ales faţă cu biserica română nâstre, să ne îngrijim noi de bunu­ acceptat de cătră Majestatea Sa, a Ciuşiu, în 18 Mai0 st. n. 1897.
unită. Cu tâte acestea aflăm că este rile nâstre şi de mântuirea nâstră ; ameninţat direct independenţa bi­ Aiesantirn BoJiatielu, oăpitan suprem
neapărat de lipsă se ne dăm sema căcî decă voi aveţi viâţă naţională, sericei nâstre române unite, precum al fostului distriot Năsâud, în pen­
şi mai mult şi, de se pâte, şi mai o avem şi o pretindem şi noi, şi şi interesele deosebite şi adevărate siune, membru fundator al Asso-
la înţeles despre scopurile şi unel­ decă voiţi acum se faceţi din bise­ ale Provinciei nâstre metropolitane. ciaţiunei Transilvane şi proprietar
tirile, ce sunt în joc, ca se facem rica catolică cosmopolită cu ajutorul Dovadă şi faptul, că cu tâte recla- în Oluşiii.
se se deştepte cu o minută mai cu­ autonomiei o biserică naţională ma­ maţiunile şi protestările clerului şi Alldreiu Cosma, advocat, direotor ese-
44
rând în fiă-care Român consciinţa ghiară, atunci să sciţi, că biserica poporului acestei provincii, pănă cutiv al Inst. de credit „Silvania
despre îngrozitârea mărime a peri- nâstră a fost în tot-dâuna naţională acum nu s’a făcut încă nimic pentru şi mare proprietar în Şimleu.
culului, ce ameninţă esistenţa nea­ şi numai ca naţională a putut trăi împlinirea vechiului său postulat. Dr. Amos Frâncu, advooat în Sibiiu.
mului românesc din Transilvania şi şi va pute esista în viitor! Decă, 4i* La acâstă stare de lucruri se Francisc Hossu-Longin, advooat şi pro­
Ungaria. cem, le vom răspunde astfel, atunci mai adauge, că pe temeiul preaînal- prietar în Deva.
Nu vom face vorbe multe. In ne vor înţelege, vor trebui să ne în- telor resoluţiunî din 29 Noemvre Dr. Georgiu Ilea, advooat în Oluşiii.
împrejurările de a4î, stăpânirea un- ţelegă şi-şi vor mai pune pofta în 1895 şi din 14 Maiu 1897, dispu- Dr. Aurel Isacu, advooat şi proprie­
gurâscă nu bate un stâlp la margi­ cuiu. nându-se convocarea în timp de şese tar în Oluşiii.
nea drumului, fără ca să-i dea, decă Aşa făcând şi lucrând, nu nu­ luni a unui Congres catolic organi- Dr. Ioan Mihaiyi de Apşa, advooat,
nu inscripţiă cel puţin colâre ma­ mai, că ne vom împlini sfânta da- sator, s’a determinat tot-odată, ca protoâşo comitatens şi proprietar
ghiară, Tot ce se face şi se între­ toriă faţă cu biserica şi naţiunea, acest Congres să se constitue pe în Sigetul Marmaţiei.
prinde urmăresce aceeaşi ţintă, de-a der ne vom stârce şi respectul tutu­ basa regulamentului electoral apro­ Dr. Aurel Mureşianu, proprietarul „Ga­
44
da cu pămătuful peste tot ce sem­ ror, contrari şi amici, căci va vedâ bat prin preaînalta resoluţiune dela zetei Transilvaniei în Braşov.
nifică o vieţă naţională deosebită de şi orbul, că două suflete într’un 25 Octomvre 1869, prin care alătu­ Basiliu Podoaba, direotor esecutiv al
14
cea maghiară, şi de-a smulge şi ni­ corp nu pot fi, două biserici naţio­ rea cu credincioşii romano-catolicî Inst. de credit „Economul şi pro­
mici pas cu pas chiar şi rădăcinile ei. nale într’o organisaţiă, într’un con­ se invită la lucrările lui şi la „orga­ prietar în Oluşiii.
Acum, că e vorba de-a orân- gres, într’o administraţiă, nu pot nisarea autonomiei catolice din Un­ Emerîc Pop de Basesol, advooat şi
44
du-i trebile autonomiei bisericei ro- esista. garia şi credincioşii Provinciei nâs­ proprietar în Oluşiii.
mano-catoiice unguresc! în privinţa Am 4is ŞÎ 4i° em : Este un groz- tre metropolitane greco-catolice. S’a Georgiu Pop, de Basesol, membra fun­
administrativă pe base de represen- nic pericul, ce ameninţă biserica şi mai determinat, că la organisarea dator al Assooiaţiunei Transilvane,
tare printr’un congres, adunări şi se­ neamul românesc prin uneltirile, care acestei autonomii se se ia de basă mare proprietar în Basesol.
nate diecesane, senate protopopescî tind a subjuga pe Românii uniţi bi­ tocmai amintitul proiect de statut Iosif Roman, advooat şi proprietar în
şi adunări şi senate comunale, la sericei catolice maghiare. elaborat de Congresul catolic în Oradea-rnare.
care se ia parte cam în proporţia Faţă cu un astfel de pericul, 1870—71. Dionisiu Vajda, mare proprietar în
de % şi mireni, — guvernul şi epis­ este îndoit de îmbucurătâre vestea, In faţa acestor împrejurări şi Olpret.
copii ungur! au urzit un plan înfri­ că obştea Provinciei metropolitane fapte, a sosit momentul suprem, ca Iosif Vulcan, membru al Academiei
44
coşat în contra Românilor uniţi. unite se va întruni la finea lunei credincioşii Provinciei nostre metro­ Române, redactorul „Familiei şi
Acest plan nu e nou, el îşî are ră­ acesteia într’o conferenţă generală, politane române greco-cat. de Alba- proprietar în Oradea-mare.