Page 10 - 1897-06
P. 10

Pagina 2                                                                     GAZETA TRANSILVANIEI                                                            Nr. 121.—Î897.


              Atentat în contra Ini Faure.             tice  „Concordia**  nu  numai  oă  nu  consim-  tul  de  primire  în  frunte  cu  neobositul  Dn.   Bunea  (Braşov),  d-l  secretar  V.  Goldiş  a
                                                       ţesce  cu  aceste  enuuciaţiunl,  oi  regretă  Dr.  loanMihu,  ale  cărui  merite  pentru  suo-   cetit  disertaţiunea  autorului  numit,  care  a
               Dumineca  treoută,  preşedintele  repu-   publioarea lor şi le desaprobă.             cesul  strălucit  al  adunării  de  fapt  nu  se
          blioei  francese,  Felix  Faure,  era  cât  p’aoi   Constatăm dimpotrivă, oă intrarea ele­  pot chita ou cuvinte de mulţămită. De-odată   fost  împiedecat  a  participa.  Disertaţiunea,
          să  ajungă  pe  urmele  antecesorului  său   mentelor  mai  tinere  în  aotivitatea  vieţii  cu  comitetul  au  sosit  între  alţii  şi  D-l  pro­  care  tractâză  despre  raportul  dintre  artă
          Carnot.  Pe  oând  mergea  ou  trăsura  spre                                                                                             şi  morală,  este  o  lucrare  seriâsă,  scrisă  cu
                                                       ndstre  publioe  şi  t6te  preparativele  pentru  topop  gr.  or.  al  Tergu-Murăşolui  N.  Mă-   pricepere  specială  şi  a  fost  gustată  în.
          Longohamps,  oa  să  asiste  la  cursa  de  cai,   organisarea  nouă  pe  base  mai  oorespuncjă-  neguţiu  şi  Domna  Oniţiu,  soţia  D-lui  vice-
          dintr’o  pădure  din  apropiere  s’a  făout  un   tore  timpului  s’au  făout  şi  se  fac  în  de­  president al sooietăţii.            deosebi  de  publicul  inteligent,  care  şi-a
                                                                                                                                                                                            1
          atentat  la  viâţa  lui.  Atentatul,  din  noro-                                                                                         exprimat plăcerea în strigăte de „să trăiâscă *
                                                       plină înţelegere şi unire.                         Greul  ospeţilor,  cari  s’au  anunţat   la adresa autorului.
          oire,  n’a  suooes.  Pe  locul,  unde  s’a  săvîrşit
                                                             Comitetul  sooietăţii  politioe  „Con-  peste 160 la număr, avea să sosâscă cu tre­        Cu  aceste  s’a  încheiat  I  şedinţă,  după
          atentatul,  s’a  găsit  o  ţâvă  de  fier  încărcată   cordia** din Cernăuţi.              nurile  de  sâră  şi  ou  cele  de  Dumineoă  di-
          ou  materii  esplosive,  apoi  un  pistol  şi  un                                          minâţa.  Astfel  la  sara  de  cunosoinţă  dspeţî   care  comitetul  representat  prin  d-nii  I.
          pumnal.  Etă  câte-va  amănunte  după  tele­       C  e r n ă u ţ i  în 7 Iunie 1897.      străini  nu  erau  deoât  vr’o  10—16  persâue   Yulcan  şi  V.  Oniţiu  şl-a  făcut  reverenţele
          gramele din Paris:                                   Grigorcea, Dr. Nicu Blându,           împresorate  de  garda  ospitalieră  a  inteli­  la capii inteligenţii române din Orăştie.
               Duminecă  la  37   preşedintele  Paure      president             secretar.
                                2                                                                    genţii  române  din  Orăştiă.  La  intrarea  în               # IV.
          pleoâ  din  Elysâe  ou  trăsura,  având  lângă
                                                                                                     sală  oomitetul  a  fost  salutat  cu  aolamărl               Banchetul.
          sine  pe  generalul  Hagron  şi  pe  oolonelul   Societatea pentru fond de teatru          vii  şi  sara  de  cunosomţe  a  trecut  în  cea
          Meteureo.  înaintea  trăsurei  mergea  un  oă-                 român.                      mai  animată  disposiţiă.  La  11  6re  sera       Sala  cea  spaţiâsă  dela  hotelul  „Arde-
         ’iăreţ,  âr  îndărăt  o  altă  trăsură,  în  oare  se                                       membrii  comitetului  s’au  retras  în  ouart’-   leanei**  era  plină  de  lume,  care  întâmpina
                                                              Adunarea generală din Orăştie.                                                       la  orele  2  şi  y   cu  adevărată  furtună  de
          aflau  două  fiice  ale  preşedintelui  cu  mama                                           rele  lor  pline  de  comfort  şi  de  atentă  pre­           4
          lor.  Trăsurile  înaintau  printre  două  şiruri                  I.                       venire din partea găzduitorilor.              aclamărî  pe  membrii  comitetului,  cari  so­
                                                                                                                                                   siră  în  sală  pentru  de-a  lua  parte  la  ban­
          de  acatl.  Se  apropiaseră  de  Longohamps,                     ORĂŞTIE, 2 (14) Iunie 1897.
         ■când  dintr’o  tufă  din  apropiere,  vis-a-vis            Impresiunî şi idei.                                 III.                      chet.  Erau  la  150  de  persone,  dame  şi
                                                                                                                                                   domni,  întrunite  de-alungul  meselor  ne-
          •ou  un  hotel,  se  aucji  de-odată  o  puternică                                                    Ş e d i n ţ a   p r i m  ă .
                                                             P o s t   n u b i l a   P h o   e   b   u s !   —    S   e n   i   n                  sfîrşite  aşedate  în  formă  de  patcovă.  In
          detunătură  şi  în  acelaşi  timp  se  ridică  un                                                Este  cjiua  întâiii  de  Rusalii.  Un  aer
                                                       d e   s d r e   d u p ă   n o r i i   d e   p l d i e !  —                                  fruntea  mesii  ocupară  loc  membrii  comite­
          nor  gros  de  fum.  Mulţimea  de  popor,  ce                                              sărbătoresc  parourge  stradele  oraşului.  Ţă­
                                                       Etă  impresia  sub  oare  stăm  ou  toţii  la                                               tului,  având  între  sine  pe  d-l  primar  al
          se  adunase  de  ambele  părţi  ale  drumului   adunarea  generală  a  Sooietăţii  pentru  fond   rani  şi  ţăranoe  îmbrăcaţi  în  oostume  pito-   oraşului  Orăştie,  Acker,  şi  pe  d-l  protopop
          ca  să  vadă  pe  preşedintele,  fu  cuprinsă  de                                          re3d,  albi,  curaţi,  treo  pe  uliţl.  Mersul  lor
                                                        de  teatru  român,  ţinută  de  astă-dată  în                                              al Sibiiului I. Papiu.
          spaimă.  O  femelă  strigă:  „Prindeţi  uoiga-   Orăştie în <Ţiua I şi II de Rusalii.      e  cevaşî  mai  grăbit  oa  de  obieeih,  este  dâr
                                   11
          şul!  trăâscă  preşedintele!   Caii  se  spăria-   După  ploi  oontinue  din  nori  negri  şi   în  sfânta  di  de  astădî  o  îndoită  sărbătore:   Bucatele,  serviciul,  animaţia  nu  au
          seră,  der  trăsurile  putură  totuşi  să-şi  con­  grei,  ploi,  oe  ne-au  făcut  în  vreme  de  6   sărbătâre  oreştinâsoă  şi  naţională.  Dâr  ou   lăsat nimic de dorit.
          tinue  calea  fără  întrerupere,  până  ajunseră                                           totă  graba,  mersul  şi  ţinuta  âmenilor  e      Primul  toast  l’a  ridioat  D-l  president
                                                        săptămâni  lungi  pagube  enorme,  am  avut
          la hipodrom.                                  de  Rusalii  rara  fericire  să  salutăm  adu­  plină  de  demnitate,  de  gravitate  ohiar.  Un  I.  Vulcanu  pentru  Majestatea  sa  monar-
                Intr’aceea  la  locul,  unde  se  întâmplă   narea  generală  a  sooietăţii  pentru  fond  de   amalgam  de  însufleţire  ţinută  în  privazul  ohul,  supremul  ocrotitor  al  culturii  şi  pro­
          atentatul,  mulţimea  se  aruncă  asupra  unui   teatru  român  sub  azurul  senin  al  unui  cer   seriosităţei  şi  cuminţeniei  tradiţionale:  âtă  păşirii  neamurilor  de  sub  vasta  sa  stăpâ­
          om, pe care-1 bătu pănă la sânge, crecjend,   scăldat  în  razele  aurii  ale  sârelui.  —  Post   oe exprimă atitudinea lor.            nire.  Publioul  a  asoultat  toastul  stând  în
          oă  el  este  atentatorul.  Se  adeveri  însă,  că   nubila Phoebus!                             Calea  la  biserioa  gr.  or.  ne  trece  pe  piciore  şi  a  strigat  un  întrăit  să  trăiâsoă
          aoest  nenorocit  era  un  detectiv,  pe  oare     Părea  că  natura  însă-şl  voiesoe  să  ne   lângă  edificiul  şcolar,  o  zidire  cu  un  etagiu  pentru prea bunul nostru monaroh.
          mulţi  îl  văcjură  încăerat  la  luptă  cu  un  in­  dea  un  cadou  la  feliu  pentru  solemna  adu­  mare, frumosă şi bine îngrijită ou inscripţia   D-l  Dr.  I.  Mihu  (Orăştiă)  a  salutat
          divid, care în fine a soăpat cu fuga şi des­  nare  a  acelei  societăţi,  oare  după  vre-o  7   „Luminâză-te şi vei fi, — voiesce şi vei putâ“  în  numele  Românilor  din  Orăştiă  oomitetul
          pre  oare  se  presupune  acum,  că  el  a  fost   ani  slabi  petrecuţi  sub  zarea  de  plumb  a   pe  frontispiciu.  Omenii,  cari  conduc  desti­  şi  presidentul  9ău,  oa  pe  pionirii  desinte-
          adevăratul  făptuitor  al  crimei.  Lângă  tufa,   norilor  grei  de  amorţire  şi  de  răoire  faţă   nele  acestui  popor  român  din  Orăştiă,  tre­  resaţî ai oulturii românesol.
          unde  s’a  săvârşit  atentatul,  a  fost  aflată  o   cu  un  ideal  îndepărtat  al  nâmului  româ­  bue  să  fiă  Români  buni,  âmeul  de  inimă   D-l  Virgil  Oniţiu  (Braşov)  a  vorbit
          ţavă  încărcată  ou  materii  esplosive,  un  cu­  nesc,  se  înveselesce  ârăşl  la  oăldura  acelui   şi  cu  interes  neobosit  pentru  popor,  asta  e   pentru  comitetul  aranjator,  ale  cărui  me­
          ţit  în  felul  unui  pumnal,  pe  care  se  află   sore,  oare  se  numesoe  entusiasm  pentru   impresia  ce  ţi-o  face  soola.  Trecând  de   rite  sunt  într’adevăr  uriaşe  pentru  reuşita
          nscripţia : „Felix Faure este condamnat, —    idealele nâmului. »                          soolă,  dau  de  curtea  bisericii;  curte  îi  4'ce,   adunării.  De  7  ani  pentru  prima  6ră  se
          Elsaţia,  Lotaringia,  Polonia“,  apoi  o  hărtiă   Post  nubila  Phoebus!  —  lîlfă  signa­  der  e  o  grădină  ou  îngrijire  întreţinută,   vede  societatea  p.  fond  de  teatru  român
           murdară,  pe  oare  erau  sorise  mai  multe                                              oare  împrejmuesoe  biserioa  veohiă,  dâr  ou-  în  aoea  situaţiuue  fericită,  oă  nn  este  pro-
                                                        tura  adunării  nostre  din  ăst  an.  Splendidă
           espresiunl vătămătore la adresa lui Faure.   oa  aranjament,  entusiastă  în  deourgere,  în-   răţică  şi  îmbrăcată  dia  causa  sărbătorii  de  rocul  care  strigă  în  pustiu,  că  nu  e  easan-
                Cursa de cai s’a tinut cu t6te acestea   nălţâtore  de  inimi  oa  efsot  şi  îmbelşugată   buouriă în costum verde de tinere ramuri.  dra  nefericită,  pe  oare  conoetăţenii  ei  o
                                 »
          şi  Faure  a  asistat  la  ea  pănă  la  sfîrşit.   ca  sucoes  material,  —  ea  deschide  o  eră   Biserica  e  plină  de  lume,  inteligenţă  tractâză  de  nebună,  deşi  are  o  vedere
          Asupra  făptuitorului  şi  a  caracterului  aten­  nouă  în  viâţa  sooietăţii  şi  presintă  unele   şi  popor,  tindele,  intrările,  locul  dimprejur  atât  de  dară.  O  parte  de  leu  a  me­
          tatului  circulă  diferite  versiuni.  Unii  cred,   simptome  îmbucurătâre  pentru  evoluţiunea   s’a  umplut  da  mulţimea  poporului  credin­  ritului,  că  lumea  românâsoâ  îşi  deschide
           că  atentatorul  ar  fi  un  nebun,  alţii  că   nostră sooială, culturală şi ohiar politică.  cios,  pe  oare  vechia  biserică  nu-1  mai  cu­  ârăşl  inimele  pentru  societatea  aoâsta  îi
          atentatul  s’a  săvîrşit  din  partea  celor  ce                                            prinde  între  păreţii  săi...  „Şi  a  cjis  Domnul  revine  comitetului  aranjator.  îşi  golesoe
                                                             Să-mi daţi voiă, D-le Redactor, să mă
          nu  văd  cu  ochi  buni  hotărîrea  lui  Faure   esplio în câte-va ouvinte.                 fă se înmulţescâ !...**                      paharul  în  sănătatea  acestui  neobosit  co­
          de-a  visita  pe  Ţarul  la  Petersburg;  foile                                                  Ia  îmbulzâla  cea  enormă  abia  poţi  mitet ,
                                                              Scopul  acestei  societăţi:  orearea  unui
          socialiste  susţin,  că  totul  ar  fi  numai  o                                            întră  în  biserică,  pentru  ca  să  aucjl  pompa   D-l 1. Papiu (Sibiiu) salută pe prima­
                                                        templu  pentru  Thalia  română,  este  un  scop
          machinaţiune  a  poliţiei.  In  fine  nu  e  încă   de  natura  cea  mai  ideală.  Da,  oăcl  el  în   slujbei  nostre  bisericesc!  oficiate  sub  con­  rul  oraşului  D-l  Acker,  oa  pe  representan-
           constatat,  dâoă  atentatul  a  avut  în  ade­  aeâstă  codă  de  veo  îmbibată  de  săcătura   ducerea  a  doi  protopresbiterl,  I.  Papiu  tul  oraşului  ospitalier,  oare  ne-a  primit
          văr  un  caracter  politic.  Lui  Faure  ’i-s’au                                            (Sibiiu) şi N. Măneguţiu (Târgu-Mureşului).  cu atâta drag.
                                                        materialistă  înalţă  privirea  Românului  cătră
          făcut în acesta di mari ovaţiunl.                                                           Serviciul  se  încheia  ou  o  predică  a  d-lui
                                                        un  viitor  îndepărtat  punându-i  publicului                                                    D-l  Dr.  A.  Munteanu  (Orăştiă)  toas-
                                                        pentru actuala jertfă materială o promisiune   protopop  N.  Măneguţiu,  care  apropiă  de   tâzâ  pentru  societatea  p.  fond  de  teatru  şi
                                                        în  vedere,  de  a  cărei  îndeplinire  pâte  nu­  mintea  Românului  înţelegerea  festivităţii   comitetul  ei  şi  pentru  publioul  întreg,  care
                                                                                                      lumescl de afli prin înţelegerea şi esplioarea
                                                        mai  fiii  generaţiunii  contribuabile  de  ac]l                                           a arătat interes viiu faţă ou ea.
                Dela    comitetul    societăţii   poli­  vor  pute  să  useze  |i  să se îndulcâsoă. Unde   festivităţii  oreştine  biserioesel  a  pogorîrii   D-l  primar  Acher  mulţămesoe  îutr’un
          tice  „  Concordia“  din  Cernăuţi  pri­      astfel  de  scopuri  inmateriale,  astfel  de   Duhului sfânt!                             discurs  ales  şi  simpatic  primit  la  alocuţiu­
           mim spre publicare următbrele :              scopuri  pur  ideale  pot  să  ataşeze  sub  fla­  La 11 se deschide şedinţa I.            nea,  oe  ’i-s’a  adresat  şi  asigură,  că  e  plin
                                                                                                           Venerabilul  president  al  societăţii,
                  Prea onorabile D-le Redactor!         mura  lor  albă  entusiasmul  a  sute  şi  mii,   d-l  Iosif  Vulcan,  al  cărui  singur  nume  este   de  buourie  văcjând,  oă  în  mijlocul  preoou-
                In  numele  sooietăţii  politioe  „Con­  —  acolo  avem  de-a  face  cu  un  neam  înoă   deja  program  pentru  aeâstă  societate,  îşi   paţiunilor  materialiste  ale  vieţii,  societatea
           cordia** din Cernăuţi Yă rugăm respectuos,  nestricat,  pur,  aoolo  trebue  să  remarcăm                                               acâsta  cultivă  idealele.  Ii  urâză  pros-
           ca  să  bioe-voiţl  în  interesul  solidarităţii  un  simptom  de  renasoere  sooială,  culturală   rostesce  cu  voce  emoţionată  de  bucuriă   perare.
           nâstre  naţionale  a  publica  în  oolonele  sti­  şi  politică.  Dâoă  dar  lipsa  de  intsresare  a   discursul  său  de  deschidere,  un  discurs   D-l  V.  Goldiş  îatr’un  toast  bine  sim­
           matului D-Y. diar alăturata declaraţiune.    publioului  român  în  vreme  de  7  ani  de   plin  de  însufleţire  şi  de  frumseţâ  poetică.   ţit  expune  ou  ouvinte  bine  alese  legătura
                Mulţămindu-Yă  pentru  bunăvoinţa  de                                                 Densul  expune  câmpul  cel  vast  de  activi­  dintre  biserică  şi  naţiune  înrădăcinată  din
           oare  suntem  încredinţaţi,  primiţi  D~le  Re­  (jile  faţă  ou  aeâstă  societate  a  fost  simp­  tate  reservat  pentru  societatea  nostră  şi   copiiăriă  în  firea  Românului  şi  pe  aeâstă
           dactor  asigurarea  deosebitei  nostre  stime   tom  vădit  al  răcirii  idealismului  din  inima   scâte  la  ivâlă  cu  un  temperament  juvenil
           şi oonsideraţiunî.                           Românului  şi  în  oonseoinţă  a  unei  stag­  datorinţa  naţională  pentru  Români,  ca  să   basă  desvâltă  principiul  jertfei,  fără  de
                Comitetul  sooietăţii  politioe  „Con­  nări  pe  terenele  evoluţiunii  vieţei  nâstre                                            oare  nici  un  popor  nu  se  pote  avânta.  în­
           cordia**.                                    publice,  —  adunarea  generală  de  acum  ne   se  înroleze  în  masse  sub  stindardul  ei,  care   chină pentru popor.
                                                                                                      este stindardul culturii naţionale.
              Grigorcea,           Dr. Nicu Blându,     anunţă  vremuri  nouă,  vremuri  cari  vor                                                       D-l  C.  Brediceanu  a  vorbit  mai  glu­
              president.               secretar.        desohide  bulevarde  largi  pentru  propăşirea     Discursul  a  fost  întrerupt  şi  la  urmă   mind,  mai  serios,  dâr  cu  un  efect  deplin,
                                                        nostră  socială,  oulturală  şi  în  conseoenţă   acoperit  de  aplause  şi  aclamărî  furtunose   pentru femeia română.
                De un timp înoâee 89 publică în foile                                                 la  adresa  presidentului  şi  a  comitetului  din
           transilvănene, âr mai ales în „Tribuna** un   şi  politică,  oăcl  cultul  idealelor  este  ter­  partea  mulţimii  de  participanţi,  între  cari   Banchetul  ofioial  s’a  ridioat  la  47 ,
                                                                                                                                                                                             2
                                                        mometrul  oare  ne  arată  în  totă  vremea                                                dâr,  4ice-se,  oă  înoă  mult  s’au  veselit
           şir  de  artioolî,  oarî  se  ocupă  cu  starea  po-                                       afară  de  inteligenţa  şi  poporul  din  Orăştie
                                                        gradele  pulsaţiunii  de  viâţă  şi  a  ouantului                                          în  partea  neofioială  cei  rămaşi,  (Am  au4it,
           litioă a Românilor Bucovineni.                                                             erau  mai  bine  representate  oraşele  Deva,
                                                        de forţă, ce are un popor.                                                                 că pănă pe la 7 ore sâra.)
                In  ultimele  (jde  a  apărut  chiar  şi  o                                           Bradul,  apoi  Săcărâmbul,  Haţegul,  Hunie-
           broşură întitulată „Bătrânii şi Tinerii**.         P o s t   n u b i l a   P h o e b u s !  dora şi satele din jurul Orăştiei.                                           (Va urma.)
                Prin  aceste  scrieri  se  înoârcă  a  veş-                  II.                           Şedinţa  a  decurs  în  ordine.  S’au  ales
           tecji  politioa  şi  aotivitatea  de  pănă  acum  a   Sosirea dspeţilor: Sara de cunoştinţă.  2  notari  ad  hoc  în  personele  d-lor  Y.   Discursul preşedintelui Iosif Vulcan,
           Românilor  Bucovineni  şi  a  lăuda  curentul      Sâmbătă  în  12  Iuniu  n.  ou  trenul  Goldiş  (Braşov)  şi  Dr.  Paul  Oprişa  (Brad),
                                                                                                                                                   rostit la deschiderea adunării generale din Orăştie.
           nou, — producând astfel în publicitate apa­  dela  3  7  a  sosit  la  Orăştiă  comitetul  so­  şi  3  comisiunl  (pentru  censurarea  raportu­
           renţa  unei  desbinărl  şi  lupte  între  Româ­  oietăţii,  representat  prin  Domnii  Iosif  Vul­  lui  comitetului  şi  a  cassarului,  şi  pentru   Domnilor şi domnelor,
           nii  Bucovineni.  Aceste  enunoiaţiunl,  fiă  can,  president,  Yirgil  Oniţiu  vicepres.  şi  înscrierea  de  membri  noi).  S’au  cetit  între   Yă  salut  ou  bucuriă  în  giurul  stâgului
           chiar  isvorîte  din  dorul  pentru  îmbunătă­  Yasilie  Goldiş  secretar.  (Duminecă  a  sosit  urări  entusiaste  cele  6  depeşe  de  felicitare  Sooietăţii nâstre!
           ţirea  situatiunii  nostre  naţionale,  nu  cores­  şi  zelosul  Oorolian  Brediceanu,  membru  sosite mai cu sâmă din părţile Aradului.      Idea  care  strălucesoe  scrisă  pe  stâgul
           pund  adevărului.  Comitetul  societăţii  poli­  în  comitet).  IntîmpinaţI  la  gară  de  oomite-  In absenţa d-lui profesor Dr. Ioan  nostru, idea pentru care luptăm stăruitor
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15