Page 100 - 1897-06
P. 100
/
ItilCtilEK, ..Gazeta' iese îs ttâ-care îi.
1
ii fipocnflft Abonamente pentru Anstro-Ongaria:
Braşov- piaţa maro %?, 30. Pe un an 12 fi., pe şese luni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Soriiori noft&atiato jsu as
?îlmeac. — MaimBurinta »w tk N-rii de Dumlnooă 2 II. pe an.
rokrimat, Pentru România si străinătate:
IH8EHATE sa primesc la Adisil-
nlttraţlune în Braşov ţi la u/- Pe nn an 40 franol, pe şbse
mătirole Birouri do (tnuaslur!: inni 20 fr., pe troi innî 10 fr.
în Viona: M. Duitta, 3smric.h N-rii de Dumineci 8 franol.
SthaUk, Rudolf Mosst, A. Opptliks Se prenumără ia tdte ofioiele
Nachfolger; Anton Ovpalik, .7. poştale din întru şi din afară
Ear.ncbcr, în Budapesta: A. T. şi la dd. ooleotori.
Qotibergerg, Xekstein Btmac; în AMamsrai pentru Brasot
Bucurosoi: Agtnct JIatcit, Bub- administraţiunea, piaţa mare,
ouisale de Xoumanio: în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bui's,: Karoiyt <A Litbmar.n. I.: pe un an 10 fi., pe şese
Pr6ţul InasrţlimMar: o iferiă luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr.
Eannond pe a ooidna 8 cr. şi Cu dusul în casă: Pe un an
BOcr. timbru pontra o pnuii- A liT UL LX 12 fi., pe 6 luni 6 H., pe trei luni
oare. Publicări mai dese după 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen
Keolame pe pagina a S-a o tele cât şi inserţiunile sunt
«eriă 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 141. Braşov, Sâmbătă 28 Iunie (10 Mie) 1897.
împăcare înainte de ce nu vor fi şi să admonieze pe toţi de a respecta dis- asupra drepturilor limbei oehioe în ţările
delăturate ordonanţele pentru limbă. posiţiile autorităţii. oordnei boheme. Acest congres se va în
N o u a b o n a m e n t Aceste ordonanţe sunt astăcjî marele Ou privire la acesta oprire i-se anunţă truni în 18 Iulie a. o. în marea sală de
M
gravamene ale Germanilor şi guver din Eger Ziarului „N. fr. Presse următd- şedinţe a primăriei din Praga. Ţinerea şi in
Ici,
nul a trebuit deja se ia mesurî de rele : Oprirea conferenţei a produs aici o vitarea la oongres este motivată prin atacurile
Gazeta Transilvaniei restricţiune a libertăţii de întrunire iritaţiune, oare de cjecî de ani n’a fost aşa pătimaşe şi neeuviineidse, oe s’au făcut în
pentru a pune stavilă marei agita de generală şi mare. Mic şi mare, bătrân sesiunea din urmă a parlamentului la dis
Cu 1 Iulie 1897 st. v. ţiuni, ce s’a pornit între Germanii şi tînăr condemnă unanim măsura de oprire. ensiunea asupra ordonanţelor pentru limbă
se deschide nou abonament la care Boemiei din causa acelei ordonanţe. Prin oraş s’a lăţit faima, că va veni un d n partea unei mari părţi a deputaţilor
:
invităm pe toţi amicii şi sprijini Oprirea adunărei poporului ger regiment de miliţiă în Eger şi că asupra germani în contra poporului cebio, cari
torii foiei nostre. man în Eger nu dovedesce nicidecum localităţii Ascb se va decreta starea escep- atacuri se mai continuă şi astăcjî.
Pretai abfâsrasBMeM&aalaasp că guvernul Badeni se simte tare ţională. Tdte aceste sunt esagerate. Totuşi
5 *
Pentru Austro-Ungaria: în faţa acestor agitaţiuni, ci dove însă se aştâptă ou mare încordare eveni
pe un. an ................................ ÎS £L. desce numai, că are veleităţi abso- mentele de Duminecă, cjiua oând avea să Curând, după serbarea jubilară a re
pe şese luni ................................................ 6 fL. lutistice, ca şi guvernul unguresc. se întrunescă conferenţa. ginei Marei Britaniei au isbucuit în India
pe txei 1-u.xlî ............................................................ 3 £L turburărî, oarl dovedesc, oă domnirea en
Badeni se pote înşela înse amar în E sigur, oă vor veni mulţime de
Pentru România şi străinătate: că prin desfăşurarea unei Nemţi din tdtă Boemia. Căpitanul distric gleză, oe se est’nde peste şepte ţări şi şepte
credinţa,
pe -a.xl a,XL ..................... -IO frsaicî astfel de energii va pută se ajungă tual a cerut dela primar să revdce tdte mări, nu este nici pe departe atât de bine-
pe şese 1-u.xlî.................................... SO „ făcătdre pentru poporele peste care se es-
pe "trei 1-u.xlî ................................ IO „ mai departe, decât predecesorii sei. invitările, der acesta a deolarat, oă nu o tinde oum s’a asigurat ou ocasiunea amin
Reacţiunea deja se arată şi ca mâne pdte face, dedrece s’au trimis prea multe
Abonarea se pote face mai uşor titei serbări. Indienii de pildă nu numai
vom vede, că Nemţii cei blăjinî vor invitări şi nu le-a trimis numai el singur.
prin mairadsate prostaie. că n’au nici o simpatiă pentru guvernanţii
deveni toţî nisce agitatori de specia Dumineoâ oraşul va fi împodobit în mod
Administraţiunea euglesl, der îl urăsc chiar din suflet. Ad
„Ssa^eHeE Tpanssâfiwairfiieâ® » cea mai ultraistă. demonstrativ cu stindarde eto. ministraţia englesă şi regimul engles prin
4
Alta e întrebarea, decă ceea ce A început der agitaţia în contra or
pretind Nemţii este din punct de ve donanţelor pentru limbă să ia dimensiuni, asprimile şi nedreptăţirile, oe se comit, au
dere al egalei îndreptăţiri basat, orî oarl provocă intervenirea autorităţilor. năsout în sînul elementelor autohtone din
Crisa austriacă. nu. Cehii pretind deplină egală în Aceste nu-s prea bune semne pentru cabi India idea de a se răscula în contra tiră-
dreptăţire a limbei şi încă pe tot netul Badeni şi pentru situaţia interiorâ niei britanioe. S'a cracj.ut, oă turburările
ivite în cjhele trecute au avut mai mult un
Inafara doinnesce linişte. Turcia teritoriul cordnei boeme. Ceea ce-i din Austria.
singură mai face acum se se tur supără mai mult pe Nemţî este toc caracter local şi au fost eausate în urma
miseriei oe domnesce în ţinuturile bântuita
bure câte puţin acestă stare idilică mai accentuarea acesta a unităţii O ciudată telegramă primesoe „Neue
de pace şi armoniă între puteri. teritoriului corănei boeme. Temerea fr. Presse“ din Constantinopole privitor la de ciumă, fornete şi de cutremur. Ddr s’a
Ceea ce ne intereseză mai lor cea mai mare este reînviarea oea mai nduă decorare e lui Apostol Măr oonstatat, oă funcţionarii ce au fost uoişl
mult pe noi, Românii asupriţi, în dreptului public al Boemiei, căci gării de oătră Sultanul. Ecă oe se cjioe în de turburători au fost tirani în sensul ade
momentul de ţaţă nu este înse jo atunci ar domina asupra lor Cehii, aoestă telegramă: vărat al cuvântului şi o plagă pentru po
cul de-a mâţa orba, ce-î jdcă la Bos cari sunt în majoritate. „Inspectorul şoolelor române din Ma por. Din Taşkmt se anunţă, că ferberea
for marele puteri cu Turcia, care Pentru astâdî Cehii prin aceea, cedonia Take Mărgărit a fost distins din între Indieni au luat dimensiuni amenin-
ţâtore. Se pregătesc luoruri nu numai în
stă faţă cu ele ca contractant de că s’au dat ordonanţele pentru limbă, partea Sultanului prin conferirea ordului „Os-
pace, ci sunt evenimentele, ce se au ajuns în situaţia de beati possiden- manie ol. II.“ In cercurile Românilor ma sînul poporaţiunei mohamedane, ci şi în a
petrec în momentele de faţă înăîn- tes şi, precum se vede, nu sunt nici cedoneni a făcut acestă o impresiune deo- celei creştine autohtone, cari fao să ne
trul monarchiei nostre poliglote. decum dispuşi a ceda nicî cât negru sobit de plăcută (?!), pentrucă în fermanul aşteptăm la o erupţiune generală a unei
Am accentuat nu numai odată, sub unghiă din dreptul, ce li-s’a con- prin oare se dă ordinul se observă apriat, reseulărl în oontra administraţiei englese,
că cheia soluţiunei cestiunei naţio ces în acele ordonanţe. Este numai că decoraţiunea se dă mai ales cu privire dâcă aodsta nu va îngriji, de eu vreme să
nalităţilor, care apasă atât de greu o urmare firescă a situaţiunei, că la atitudinea, de oare au observat’o Cuţo mulţămescă pe indieni. Din Afghanistan
asupra desvoltărei acestei monarckii Cehii caută să răspundă la agitaţiu vlahii în decursul ultimului răsboiu grsco- asemenea se anunţă mare nemulţămire a po-
şi face în starea ei de astăcjî impo nile germane printr'o grandiăsă ma- turcesc". poraţiunii ou regimul engles.
sibilă o consolidare internă pe ba3e nifestaţiune din partea lor pentru Trist lucru, deoă ar fi aşa cum c|‘
ce
durabile a celor doue state dualiste, dreptul de limbă aşa, cum îl înţeleg ei.
telegrama şi decă Sultanul ar crede, oă
este a se căuta în Boemia şi în ra Astfel congresul convocat pe deoorând pe Mărgărit şi-a mântuit urechia Tratările de pace.
porturile naţionaliste de-acolo. diua de 18 Iulie în Praga va răs faţă ou Românii macedoneni. Do aedsta au
Şi într’adever, că certele dintre punde la acusaţiunile germane şi ar avut ei lipsă! De oând tot aştdptă ei ira- Sunt coatracŢcătore soirile privitore
naţionalităţile Austriei, ba chiar şi fi fost în genere cu mult mai favo dea, prin care să se reeunoBoă naţionali la atitudinea puterilor faţă cu postulatele
acelea dintre naţionalităţile Unga rabil pentru causa împăcărei, dăcă tatea lor şi să se institue metropolia ro Turciei de a i~se oeda teritoriul cucerit din
riei, nu s’ar fi aflat în stadiul de- Tesalta. Unii susţin, oă nu pdte fi vorba
guvernul prin zelul prea mare al mână, orî ddră ia dat oineva Sultanului
solat de astăcjî, decă ar fi succes organelor sale n’ar fi amărît aşa de sfatul să resolve oestiunea Românilor de de nici un fel de despăgubire teritorială
se se deslege in Boemia marea pro mult pe Nemţi prin procederea con sub oblăduirea sa, ridioând mâne poimâne şi oel mult numai de ore cari rectificări
blemă a împăcărei Cehilor cu Ger tra adunărei dela Eger. pe norocosul Mărgărit la rangul şi demni de graniţe. Alte soiri spun, că ambasadorii
manii pe basa egalei îndreptăţiri na Cumcă situaţiunea internă în tatea de paşa asupra tuturor Ouţo-Vlahilor ? puterilor s’ar fi. învoit a lăsa Turoiei în Te-
ţionale. Vecjurăm înse, că cu tote, Austria e destul de seriăsă o dove * salia un teritoriu, la Mezzovo, de 200 chi-
că la însă-şî întrevenirea monarchu- desce acăstă mişcare, ce se iace lometri pătraţi cuprincjend looalităţila Co-
lui se inaugurase sub contele Taaffe In oercurile bine informate din Pe- ţofliani, Malac&ssi şi Liabovo, mai departe
tocmai în cjilele caniculare, o do ai lăsa în ţinutul dela Tirnavos tdte loca
o împăcare cu concursul represen- vedesce în deosebi petrecerea în tersburg se asigură, că strămutarea amba
tanţilor ambelor naţionalităţi, nu s’a acest timp a monarchuiui aprăpe de sadorului Nelidov dela Constantinopol la lităţile loouite de Români (ŢinţarI) pănă la
ales nimic dm ea şi astăcjî Nemţii reşedinţa sa şi desele ecnferenţe, ce Roma se face la dorinţa propriă a acestui rîul Xeranas. Oraşul Tirnavos să rămână la
00
cu Cehii se resboesc mai vehement diplomat. Consideraţiuul familiare să fi în Greoi. Turoii însă, se (fi » mulţumiţi
ie are cu miniştrii săi.
ca ori şi când dela inaugurarea cons demnat pe Nelidov a cere strămutarea sa. nioi ou atâta şi pretind să Ji-se lase cel
tituţiei înedee. Tot-odată asigură oomunioatul acesta ofi puţin întreg teritoriul de spre Nord dela
Putem se admitem ca şi sigur, CRONICA POLITICA. cios, oă depărtarea lui Nelidov dela Oons- rîul nuont Salambria său Peneios.
că nu va succede nici contelui Ba- tantinopol nu este a se privi ca un semn, Altfel presantă lucrurile foile greoesol.
— 27 Iunie. că Rusia îşi va schimba politica orientală.
deni ce nu a succes contelui Taaffe, *
şi că tdte speranţele, ce şi-le fac Mare turburare domnesc© între Nemţii De altmintrelea Nelidov va sta la postul
cercurile guvernamentale din Aus din Boemia din oausâ, că conferenţa parti său până ce se vor încheia negocierile de piarul „Asty" publioă un comunicat,
după oare tratările de paee ar fi in ajun de
tria, că vor isbuti a realisa o împă- dei lor conchiemată în oraşul Eger a fost pace. * a se încheia cu urmâtdrele oondiţiunl: Plă-
căciune între Germani şi Cehi cu Oprită din partea administraţiei politice.
privire la cestiunea limbei, vor re Oprirea s’a făcut, deşi s’au trimis învita- Primarul oraşului Praga, Dr. Podlipny, tirea unei despăgubiri de resboiu de 4 mi-
ntând curate ilusiunî. ţiunl pentru adunare în tocă regula. Căpi a oonvooac în numele oonsiliului orăşeneso Urne livre sterlinge şi o rectificare de graniţe
Deja se comunică, că conducă tanul districtual a deolarat în ordinul de pe representanţii tuturor oraşelor oehice strategică, care să cuprindă tdte treoâtorele
torul Nemţilor progresişti din Boe oprire, că adunarea sub ceriul liber „po din ţările coronei boheme, precum şi pe (păsurile).
mia a declarat categoric, că nici un sede un caracter pronunţat demonstrativ“ representanţii districtelor oehioe la un maro Grecii doresc oât mai grabnioa în
German nu pdte întră în tratări de şi a cerut dela primar se revdce invitările congres de manifestaţiune, oare va desbate cheiere a păcii şi au oausă prea fundată
