Page 101 - 1897-06
P. 101
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr, 141.—1897.
pentru acâsta, deâreoe situaţiunea financelor desce a se reîutâroe. Noi ou Allah mergem asta amintim, că soirile privitâre la demi- musioa orăşenâscă în fiă-oare Joiă şi Du
Greciei este desperată. la morte şi suntem gata să murim pentru sionarea patriarchului Brankovits se des- minecă sera; apoi un pavilion de stiolă
Ministrul de finanoe Simopulos a adre credinţa nostră. Dâcă un om, oare vrea să mint ca neîntemeiate. I mare şi frumos, mulţime de odăi mobilate,
sat un memorand puterilor, în oare spune, trăâscă, să luptă ou unul, care vrea să Liturgia slavă. Din Pareuzzo (Istria) mâncări şi beuturi bune. Trăsuri şi omni-
că bilanţul anului ourent se va înoheia cu raoră, atunci pe partea celui dintâifi (a ce bus la disposiţiune. — Avis âspeţilor, cari
oel puţin 50 milione defioit. Visteria este lui oe vrea să trăâsoă) este totdâuna oute- se anunţă, că în Ossero preoţii au refusat vin la Braşov!
slăită şi susţinerea armatei din Zi în cji de zarea şi risicul cel mai mare*. de a boteza oopiii după ritul latin, din Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma
vine mai grea. Tâte lucrările publioe şi plata care oausă şâse copii italieni, a căror pă A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena
rinţi sunt contra llturgiei slave, au rămas
tutor pensiunilor a fost sistată. împrumutul nebotezaţi. In Neresine lângă Ossero pre Tucfilauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de
oe s’a făcut înlăuntru de 16 milione în bo oţii au refasat oelebrarea oununielor după fotografare, articolele sale necesare pentru a fo
nuri de tesaur, din cari numai jumătate au tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi
foBt subsorise, s’a cheltuit deja. E greu de — 27 Iunie. ritul latin. In urma acâsta păreohile de nând preţurile.
miri italiene s’au dus în alte paroohii spre
a plăti măcar lefurile funcţionarilor cu ve Archidncele Iosif în Braşov. Alaltăeri,
niturile curente. Posibilitatea, ca Grecia să preoum am anunţat, a sosit aici în Braşov a se cununa. S’a pornit o agitaţiă cu scop, Greva socialiştilor agrari.
ca să se trimită Papei o petiţiune în massă
plătesoă o mare oontribuţiă de răsboiu este Alteţa Sa arobiduoele Iosif, inspectorul a Italienilor din Istria în contra liturgiei
deoî ou totul esohisâ. suprem al armatei honvezilor, ou scop de-a slave. Opintirile guvernului, de-a paralisa
Creditorii Greoiei, se dine, ar fi gata inspecta batalionul de henveijl din regi greva socialiştilor agrari prin terorisarea
să avanseze suma despăgubirei de răsboiii mentul de infanteria 24, oe se află cu gar- In interesul Rutenilor. Oa resultat al cu gendarmii şi prin înloouirea lor ou alţi
de 4 milione şi cer ca garanţă veniturile nisâna în Braşov. Eri pe la amâcjl termi- mişcărilor, oe se porniseră din partea mai muncitori, fârte puţin sucoes au avut. So-
nându-se inspecţia, Alteţa Sa a dat un multor deputaţi din cameră sub conduce oialiştii şi-au ajuns scopul oel puţin întru atât,
monopolurilor esistente şi în deosebi a mo
nopolului tutunului şi timbrelor. Creditorii, prânZ în restaurantul Erdelyi, la care a rea episcopului Firczak dela Muncaoiu pen că pe proprietarii de moşii i-au silit şi-i si
se tjioe, că mai pretind că aoeste venituri fost invitaţi toţi oficerii superiarl din loc, tru ajutorarea Rutenilor, ministrul ungu- lesc să le plătâsoă munoa ou preţuri atât
să se încredinţeze unei societăţi, în care ei apoi fişpanul, primarul şi căpitanul oraşu reso de interne a înmulţit numărul posturi de uroate, oum nu s’a mai pomenit pănă
să fiă representaţi prin trei delegaţi. lui. Ga trenul accelerat de eri după amâZî lor gendarmeresd în mai multe puncte ale acum nicî-odatâ în Ungaria, ba în multe
archiducele a pleost la Budapesta, de unde Marmaţiei, ou scop, de-a mai împedeoa loouri nioi eu aşa preţuri urcate nu vor să
*
va merge la Tapolesany, la botezul nepo imigreţiunea lăcustelor jidovescl de prin se angajeze la munoă, silind pe proprietari
Din Coustantinopol se anunţă ou data
tului său celui mai mic. Galiţia în părţile locuite de Ruteni, Aoesta să-şi aducă din alte părţi muuoitorl. După
de 7 Iulie: Turoia a adresat prin ambasa
a fost unul din punctele principale ale un comunicat al seini-oficiosului „Budapesti
dorii ei o depeşă circulară câtră puteri, în Principele moştenitor român Ia Sinaia. memorandului, oe ’i-se înaintase ministru Tudosito“, pe tâte moşiile din oomitatul Cion-
oare declară, că din oonsideraţiunî militare Joi dimineţă principele Ferdinand a pără lui pentru apărarea intereselor poporului grad ale contelui Karolyi şi ale oontelui Pal-
trebue să persiste în cererea de a-i lăsa sit palatul dela Gotroceni, spre a fi insta rutân. Tot-odată ministrul a dat o ordina- lavieini, muncitorii s’au pus în grevă. Pentru
tot teritoriul spre Nord dela rîul Pcneios. lat la Sinaia. Sub supraveghierea medioilor ţiuue, prin care poporului rutân sărao ’i-se ca moşiile să nu rămână neseoerate, proprie
Şedinţele pentru tratările de pace s’au Cantaouzino, Buioliu şi Kremnitz priuoi- dă voiă, ou tote restanţele de dare să le tarii moşiilor s’au văZut siliţi să între în
sistat. pele fu transportat la gara CotrooenI şi pâtă plăti în rate îo decurs de 10 ani, er tractaţii umilitâre cu muncitorii şi la urma
„Oficiul Reuter“ anunţă din Constan- de aioî într’un vagou anume preparat la celor oe nu au nioi o avere nemişcătâre, urmelor, după oe au mai întrevenit şi fi-
tinopol ou data de 6 Iulie: Guvernul rusesc Sinaia. Trenul speoial a mers pănă ia Si restanţele li-se iârtă .ou totul. solgăbirăii, li-a suooes a îndupleca pe mun
a adresat o notă circulară cătră puteri, în naia ou o vitesă forte mică, ca să se în citori să se apuce ârăşi de lucru, dâr li-au
oare le propune, a face un pas pentru gră lăture astfel ori-ce sguduire a vagonului Ouminiă. Din Craiova ni-se anunţă oferit nisce preţuri, cum nu s’au mai po
birea încheierii păcii. Acesta circulară a con regal. Principele a fost însoţit de princi oununia d-lui Aurel A. Suciu cu d-ra Cor menit de eâud lumea în acele părţi. Aşa
telui Muraview a făcut, se înţelege, cea mai pesa Maria ou domnele de onâre, de mi- nelia Firulescu, ce se va serba Dumineca de esemplu muncitorilor dela moşiile lui
esoelentă impresiune în Atena. uistru-preşedinte, d-nii miniştri şi prefectul viitâre, in 29 Iunie v. — Felicitările nâstre! Pallavicini numai pentru oositul grânelor,
* poliţiei. La gara Sinaia l’au întâmpinat Regele de Siârn se va întârce aZi din fără de-a le mai şi aduna, li-se plătesce mun
Regele şi Regina. Ora transportării n’a fost
* Din Constantinopol se telegrafeză (ba comunicată publicului spre a se evita ori- Mosova şi va pleoa cu un yacht svedian citorilor câte 6 fl. 20 cr. de jugăr; marele
w
rului „N. fr. Presse : In cercurile turcescl dela Oronstadt la Stockholm pentru a vi- arendator Liohtenbarg plătesce pentru cosit
oe aglomerare a lui.
domnesce mare iritaţiune. Cei şâse amba visita curtea svediană. După aceea va vi- oâte 7 fi. 60 cr, ds jugăr; un alt arendator
sadori ai puterilor par a nu cunâsoe dis- Biserica St. Nicolae din Scheiu: Poi- sita curţile din Danemarca şi EDglitera. plâtesoe 8 fl. La unele dintre moşiile oon
posiţia poporului turcesc. Un ounosout ma mâne (Duminecă în 29 Iunie v. a. c.), în La tomna va călători la Berlin. împăratul telui Pallavicini muncitorii n’au voit să se
reşal turc cjiae: „Pe câtă vreme e vorba 4’>ua Sf. Apostoli Petru şi Pavel, va pre 'Wilbelm l’a îuvitat să asiste la marea re angajeze la lucru nici pentru ast-fel de
de evacuarea Tesaliei, nu se pote aştepta dica părintele Dr. Vasilie Saftu. vistă militară din tâmna viitâre. In Fran- preţuri, ci au pretins ohiar 16 fl. de jugăr,
oia, regele de Siam, se va duce mai oare preţ însă, nefiiud posibil a li-se da,
dela noi o discuţia siucerâ asupra păcii. Episcop romano-catolic al Ardealului,
Dâcă guvernul nostru ar ceda câtorva pu în locul lui LoDhard, este astăZi coadjuto- târZiu. a trebuit se se aducă în looul lor vre-o
teri europene, s’ar întâmpla o nenorocire. rul de pănă acum al său, contele Carol Au Bolă de porci. In Săoele, lângă Bra miiă de muncitori dela Panoiova.
Poporul nostru şi armata nâstră vrea, ca gust Mailath, oare printr’o circulară a şi şov, graseză bâla de porci. La Bacifalău Va să Zică muncitorii în mare parte
Tesalia, ce am resoumpărat’o cu sângele a au pierit păDă acum vre-o 80, la Ziziu şi-au ajuns scopul, căci preţul muneei lor
făcut cunoscut clerului din dieoesa sa, că
15,000 de soldaţi bravi, să rămână a nos- a luat asupră-şî conducerea diecesei sale. vre-o 60, în Satulung, Purcăreni şi Târ- şi-l’au urcat într’un mod oum nu s’a mai
tră ca gagiu că vom ave linişte din partea lungenî câte 15—20 Hotarele tuturor aces pomenit pănă aoum, âr pe proprietari i-au
w
veoinului nostru perfid . Congresul bisericesc sârbesc, după tor comune sunt puse sub oarantină. adus într’o situaţiune din oele mai oritioe.
Un funcţionar înalt turcesc (jise: „Pe oum să scie, se va deschide Dumineca Fhotoplasticul va mai sta în Braşov Se tractâză aici de un pericol, des
06
noi ne-au silit Grecia să intrăm în Tesa viitore în Carloveţ. Lumea privesoe cu numai pănă Lunia viitore. Se mai. pot pre care o foiă ungurâscă Z' t oă e mai
lia, şi aoum ne silesce poporul nostru să ră mult interes asupra acestui oongres, mai vedâ: astă-sâră, Vineri, Elveţia, Egip mare şi decât Gestiunea naţionalităţilor şi de
mânem acolo. Pâte să ne silâscă Europa să ales în urma învingerei raportate de Ser cât tote periculele, ce au ameninţat vre-odată
tul, âr Duminecă Parisul.
eşimr Noi nu ne luptăm, ca să trăim, ci ca bii naţionalişti la alegerile membrilor oon- stările dinăîntru ale statului ungar.
să murim pentru credinţa nostră. Acâsta este gresuall. Se va vedâ acum, la ce resultat „Pomul verde“ este uduI dintre cele Mult le dă de lucru acâstă gravă Ges
marea putere a poporului nostru. Nîci unul va ajunge statutul pentru regularea auto- | I mai frumâse oteluri în Braşov, având oea tiune şi „părinţilor patriei“, cari îu camera
1 0
din noi, oare merge la răsboiă, nu se gân- noimei biserioei sârbescl. — De-odată cu mai frumâsă grădină, în care ooncertâză din Pasta oonstată Z ^ marea pricnej-
FOILETONUL „GAZ. TRANSJ şi despre oare ne amintim din scdlă că e cu atât mai puţin oea a tonului sâu cea Pentru oă găsim explioaţia aoestui fe
un corp misterios, invizibil, iupipăibil şi mecanică, In iuţâla undelor luminei şi ale nomen în undele eterioe, trebue s’o putem
imponderabil, oare pătrunde d’amantul. cor electrioităţii nu esistă nioi o deosebire, dâr aplica şi la electricitate. Ou alte cuvinte,
Telegrafia fără sîrmă. pul oel mai tare, oa şi aerul, cel mai uşor, multe corpuri împiedecă undele eterioe pro dâcă producem unde-va unde eleotrioe, ele
care umple tot universul şi face mişcări un- duse de lumină; însă pentru undele eterice trebue să produoă la un loc depărtat o re-
Firul telegrafic — vedeţi, mai vorbim dulatâre oa şi apa. Pentru oa eterul să facă produse de electricitate nu esistă nici un sonanţă şi trebue să oonstruim numai apa
de fir telegrafic, dâr peste puţin pare că mişcări ondulatâre trebue să se fi produs obstacol, nici pe cer, nioi pe pământ. ratul, oare să producă undele eleotrioe şi
vom scrie unda electrică — ne-a transmis o oansă, care se numesoe în fisioă ruperea Aci ajunsese Hertz, oând Marconi, un pe acele, care să le primâsoă şi să le facă
eri soirea următore: echilibrului, şi, per analogiam, trebue să al doilea Edison, utilisând teoriile aoestea viZibile. Ambele aparate sunt deja cons
Roma, 6 Iulie, esiste unde eterioe lungi şi scurte, înalte şi veni naturalmante la ideia de a întrebuinţa truite : primul a fost botezat oscilator, âr
j6se. Le reounâscem cu oohinl şi cu ure- consecinţele praotioe ale teoriei undelor celalalt coheror.
D. Marconi a făcut după amiadî la Quirinal, Oscilatorul se oompune din două glo
în presenţa Regelui şi a Reginei experienţe tele chia; asupra nasului şi limbei nu produc asupra telegrafiei. Să urmăm conolusiuuile,
grafice fără sîrmă. MM, LL. au felicitat viu pe d. nici un efeot. Cu ureohea auZ'm undele ce au perindat în mod logic în oreerul său buri de metal, înobise hermetio la o dis
Marconi. eterioe scurte, cu oohinl vedem pe oele şi vom găsi firul, care să ne esplice tele- tanţă de doi milimetri într’o capsulă um
Cetitorii noştri se vor interesa de si lungi: priviţi, de pildă, în sâre său loviţi grafarea fără sîrmă. plută cu vaselină, oare se moutâză între
gur de amănuntele următore asupra nouei ou pumnul pe o claviatură. Dâoă telegrafia undelor electrice e două descăroătâre de scântei ale unui apa
invenţiuni, care vine aşa de repede după De odată apare tînărul profesor Hertz justă, şi-a Zis Marooni, un telegrafist din rat de induoţiune ([■tuhmkorff). Aoâstă bo
descoperirea racjelor X: din Bono şi dovedesoe, că electricitatea Italia, multe fenomene naturale esplioabile bină Rubmkorff, pusă în mişcare, faee ca
Unde lungi şi scurte, înalte şi jose — produoe aceleaşi feuomene şi oă sunt fârte prin teoria undelor trebue să se potrivâseă oscilatorul să pâtă pune eterul în undula-
cât de simple par ooncepţiile aoestea când uşor de esplioat prin undele eterioe. A şi la electrioitate. Plecâud de la principiul ţiuni de mare lungime, oare, după Hertz,
ne gândim numai la apă. Unde uşâre pe Zis’o şi a murit! Esistă aşa dâr unde me- acesta, s’a găsit una din proprietăţile oele însâmnă electricitatea. Oscilatorul trimite
suprafaţa lacului albastru, unde gigantice oanioe, ca şi apa sâu alte fluide, tonul, mai importante ale undelor tonului şi, în deci undulaţiunile eterioe în tâte direoţiu-
pe marea biciuită de furtună provâoă ideia lumina şi undele electrice, asupra cărora cercată şi asupra electricităţii, a dat un re mle prin spaţiu, printre stânci şi munţi.
undelor înalte şi jâse; de altă parte soim, eterul lucrâză oa un medium, oa un purtă sultat surprinZâtor. Proprietatea acesta im Coherorul (dela cohesiune) se oompune
că lebăda majestâsă trage pe loc unde tor al undelor. Şi oât privesoe dimensiu portantă era resonanţa. Adecă : oând acor dintr’un mic tub de sticlă, în oare se află
lungi, pe oând acolo unde brâsoa sare în nile, Hertz a dovedit, că nudele electrici dăm la fel două diapasone şi lovim Eumai o amestecătură meoaDică de metaluri fărâ
apă produoe o undă sourtă. Mult mai greu tăţii îatrec în lungime pe tote celelalte. pe una, răsună şi oealeltă fără s’o mai lo mate şi din oare ies două sîrme mici de
e să ne închipuim unde în eter, o materia Unda electrică are o lungime de 800 kilo vim; ba, răsună încă multă vreme după oe argint. Oele două extremităţi ale aoestor
inventată de savanţi şi uzurpată de poeţi, metri. Unda luminei nu are lungimea acâsta, oea lovită a amuţit. sîrme înâtă într’o oratiţâ plină cu argint-
