Page 102 - 1897-06

Nr. 141.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

8
diă, fără, ca să potă însă găsi remediul pen­ bând pe d-nii miniştri, dâoâ nu outnva au şi anume: supă de carne, carne ou sos şi visătore Zi° i că sunt toomai potriviţi. După
tru delăfcurarea ei. de gâud, ca înoă înainte de-a se termina mâncare grosă ou carne, sâu friptură, âră oe îl privesce şi esaminâzâ mai mult timp,
în Dumineci şi sărbători ne lângă aoestea află, că papucii fao încreţituri, se uită când
In şedinţa dela 8 Iulie a camerei, desbat^rea asupra proiectelor de lege, ce
s’a ocupat pe larg ca aoâstă oesfciune de­ sunt acum pe tapet, să vină înaintea ca­ şi prăjituri; c) Oină, 2 speoii, anume: supă la unul, oâud la altul şi in fine esolamă:
de oarne şi mâncare grosă ou oarne. In
putatul abate Molnăr şi deputatul Hoch. merei ou un fel de program, prin oare să fiile de post. diminâţa un pahar de lapte „O oă oe largi sunt!" Ii desoalţă din nou,
Cel dintâiii făcu constatarea, că mână arată, ce are să faoă şi oum are să lucreze osld ou pâne, la amâcjl 3 specii, âră sâra mai esaminâză căloâele, talpa şi partea
în mână cu sooialiemul merge şi păgâuis- pentru vindecarea fundamentală a răului? supă şi mânoare grâsă de legumi, brânză dinăuntru, îl încalţă ârăşl, umblă de câte-va
mul, ba lăţirea păgânismului este toomai o Ministrul de agricultură a deolarat, seu lapte. ori prin odaiă în sus şi în jos; spune băr­
causă a sooialismului. Dovadă împrejurarea, oă va răspunde după oe se va fi înţeles 3) Spălatul întreg preste an- Pentru batului, că ea 4 eu nu 'i va purta, aşâZ&
întăritul schimburilor însă se va plăti se­
oă acei muncitori, oarî se pun în grevă şi cu ministrul de interne. De-ocamdată ob­ oglinda mai jos, oa să p6tă mai bine vedâ,
parat şi anume 3 fl. la înoeputul anului.
se aruncă în braţele sooialismului, se la- servă numai, oă guvernul a făout ce a oum II stau papucii oei noi, se mai pre­
4) Luminatul în timpul reoerut.
pâdă în masse şi de religiune, însinuân- putut. 5) Inoălclitul în timp de iârnă. umblă de oâte-va ori prin odaiă, mai
08
du-se în grupe de câte 20—30, 90 ba chiar 6) Medio şi medicină din apotecă sâu arunoă 30—40 priviri în oglindă; <fi i
şi 100 de inşi ca „cetăţeni fără confesiune Nr. 22-1897. de casă pentru cei morboşl şi viptul pre­ deoreoe îl fac pioidrele prea mari nu sunt
Vice-şpanul comitatului Baos-Bodrog scris de medio. buni; ii mai încalţă şi deşpalţă de trei
s’a convins, se vede, că lipsa credinţei Seminariul Vancean de băeţî din Blaşiu. 7) Instrucţiune în cas de lipsă prin patru ori; mai întrâbâ pe bărbat, oă sunt
religios© este una din căuşele prinoipale (Escriere de concurs). individl eminenţi. 6re buni papucii; îl stau bine, repetâză din
0 e
ale socialismului, deore-ce cM ^ trecute a Părinţii, cari voesc a-sl aşeeja pruncii După oe din motive de igienă şi cu­ nou întrâga procedură de mai nainte şi în
adresat o circulară oătră preoţi, rugâadu-i în anul şoolastic viitor 1897 — 98 în semi­ răţenie s’a adaptat pentru tinerime în edi­ sfârşit deolară, că ea va lua papucii.
ficiul institutului şi o scaldă de apă oaldă,
ca prin motive religiose să îndupleoe pe narul tinerimei române greoo-catolioe dela
muncitori la paoe şi linişte. gimnasiu! român greco-oatolio din Blaşiu, aşa oa fiesoe-care elev să se pâtă folosi şi 0 nouă descoperire. Din Paris sosesoe
de scaldă, se va solvi la începutul anului următârea soire interesantă: Profesorul La-
Deputatul Molnâr oonchide din acest sunt avisaţl, că terminul concursului de pri­
o taxă de 1 fi. pentru folosirea scaldei. croix, directorul museulai mineralogic a
fapt, că au început şi organele guvernului mire este 15 August n., pănă la oare Z* toţi
Părinţii, ai căror fii vor fi primiţi în aflat în două schelete omenescl de prin
să se convingă, că nu 6 ou putinţă de-a părinţii au să-şî trimită conoursele adresate
susţine ordinea sooială în stat fără reli­ „Prea Veneratului Oonsistor Mitropolitan seminar, se însoiiuţâză, că pentru obiectele vâcul al 17-lea nisoe oristall, cari după
giune. De aceea adresa ministrului-preşe- în Blaşiu", de unde în timpul cel mai de aranjament, C9 vor fi date spre folosire oum chee prof. Lacroix, numai din osele
dinte o interpelare, întrebându-1, decâ şi sourt li-se vor espeda resoluţiunilo. Supli- fiilor lor sub număr deosebit, aceia vor fi de om s’au putut forma. Laoroix ajuuse
când are de cuget să presente camerei un oele de primire a acelor băeţî, oarî n’au răspunzători. Deci orî-ce daună vor avâ la aoeste două schelete astfel: Câţl*va mun­
să o rebonifice dânşii. citori, săpând la fundamentul unei case din
proiect de lege privitor la abrogarea legilor mai fost în seminar, au să fie instruate ou
Tinerii primiţi în seminar vor avâ a strada Bearn, deteră peste două oosoiugurl
politice-bisericescî şi mai ales a legei, prin carte de botez, testimoniu despre clasa
se presenta înaintea superiorităţii semina- de ousutor. Oosciugurile au fost duse la
care se permite aşa (fisa „neconfesionalitate“? absolvată şi atestat de vaccinare.
— Ministrul la acestă interpelare încă n’a Asemenea în suplici este a se însemna riale în 1 Septemvre nou. Aceia, pe cari profesorul Lacroix oare le desohise, er
răspuns. cu acurateţă locuinţa şi posta ultimă a su- medicul institului îi va afla inadmisibili din scheletele le supuse unei analise chemioe.
Deputatul Hocli făcu constatarea, că plicantelui, ca să nu se ivâscă erori în tri­ orî-ce motiv igienic, vor trebui să pără- Un schelet era înoă întreg; pielea de pa
opintirile guvernului de-a paralisa greva miterea resoluţiunilor. sâsoă seminarul. cap şi părul erau încă întregi. Inlăuntrul
n’au ajuns la nici un resultat, ba din unele Spre a fi primiţi în seminariu trebue B l a ş i u , 9 Iulie 1897. oăpăţinei însă se aflau nisoe oristall în
puncte de vedere sunt şi periculose. Aşa să suplioe şi aceia, cari au fost deja in se­ l)r. Yasiliu Hossii, formă sferoidă; al doilea schelet însă ara
r
de esemplu ou bani de ai statului au fost minariu în anul şcolastic espirat. Cei ce nu rector seminarial ou totul descompus. Osele mai lungi erau
aduşi în „Alfold" munoitorî din oomitatul vor trimite suplice în scris, nu vor fi luaţi în acoperite ou nisoe bureţi miel străluoitorl
Bereg, punendu-li-se în vedere preţuri mari considerare. ULTIME SOIRI de colore albă. Cavitatea căpăţinei era
pentru munca lor. Munoitorii au şi venit Oondiţiuniîe primirii sunt următorele : transformată într’o speluuoă de oristall în
în „Alfold", der prin asta li-s’a făout o Constantinopol, 8 Iulie. Coman­ miniatură. Laoroix tjioe, oă aceşti oristall
1) Pentru un tînăr vor fi de a-se
mare pagubă proprietarilor din Bereg, de- plăti câte 12 fl. pe lună şi aşa pe un an dantul flotilei turcesc! din Darda- se numesc metabrushit, de oarî numai odată
bre-ce ajungând astfel ei înşi-şî în lipsă 120 fl. Plătirea are să se întâmple cu totâ nele a primit ordin, ca se stea gata se mai aflarâ într’un mormânt preistoric,
de braţe muncitor©, au trebuit să plâtâseă punctualitatea în 2 său 4 rate anticipative, cu întregă flota sa pentru a pleca la unde scheletul era pus într’un cosciug de
Ziua de luoru cu 1 fl. 20 cr. în loo de 60 ceea oe părinţilor li-se aduce aminte cu Creta. Corăbiile sunt provec}ute cu pâtră. Pe oosciugurile de plumb aflate în
totă seriositatea, căci altmintrelea direc­
cr., cum era mai înainte. Der şi munoi­ proviant pentru trei luni. Torpedele strada Bearn, erau gravate literile: „Me­
ţiunea în deoursul anului va fi silită a ăi-
torii au fost traşi pe efâră, oăoî după ce mite pe elevii, ai căror părinţi, tutori seu în­ aflătore aici pentru reparare vor fi mento, quia pnlvis es...“
ei au sosit în „Alfold", sooialiştii au înce­ grijitori nu au solvit ratele la timpul său. alăturate în timpul cel mai scurt la
put să le faoă oonourenţă, oferindu-se şi ei 2) Pentru fiesce-oare tînăr la începu­ flotilă. Oficerii de marină aflător!
3a luoru pentru preţuri mai moderate, aşa tul anului este a se solvi o taxă de în­ aici în concediu au primit ordin, ca L i t e r a i u r ă .
că celor dintâiii nu li-s’au putut da preţu­ scriere de 4 fl. în decurs de trei (file se se presenteze la Istoria Pedagogiei de V. Gr. Borgovan
c-
rile promise. 3) Fiesce-car6 tînăr are ă aducă ou trupe în serviciu. a eşit deja de sub tipar îu editura libră­
sine a) 4 părechî de schimburi bune de
Este însă un alt inconvenient mai pânză seu giolgiu; b) 4 năfrăml de busu- Londra, 8 Iulie. „Times“ pri- riei H, Steinberg din Buouresol (Strada
mare ca tote în măsurile luate de guvern, nar şi 2 la grumacjl; c) 2 părechî de căl- mesce din Atena scirea, că Turcii au Şelari 18). Preţul 3 lei. Se pote prooura şi
căci prin aceea, că se aduc muncitori din ţuul buni şi 4 părechî de oioraDÎ sâu obiele. concentrat la Domolcos mari trupe de ar­ prin administraţia Ziarului nostru.
*
alte părţi, unde încă n’au străbătut socia­ 4) Vestminte de pat: a) 1 saltea (sac mată şi că din Larissa şi alete părţi au
8
lismul, se infeoteză şi aceştia de principiile de pae) de aşternut de desubt; b) 3 feţ sosit acolo mai multe baterii. La Veles- A apărut în editura Lito-tipografiei
socialiste şi asifel guvernul cu banii statului albe de nat; c) 2 perinî, 4 feţe de perin* tino s’au ridicat cu mare grabă forti­ Populara" din Buouresol Poeme pentru
lucră la propovâdmrca socialismului. 1 plapomă; d) 2 feţe albe de giolgiu de ficaţii. copii, de N. Ţincu. Un elegaut volum de
acoperit patul.
Nu prin cârpiturl se pote sana răul Colonia, 8 Iulie. Corespondentul 120 pagine, conţinând poeme drăgălaşe,
Atât vestmintele de pat oât şi albi­
cps® Hock, — ci prin măsuri funda­ turile sâu schimburile au să fiă de acasă din Constantinopol al lui „Koln. fârte morale, şi cari, fără periool, pot oădâ
mentale luate de legislativă. Poftiţi şi scă- însemnate cu numele elevului resneotiv, sâu Ztg.“ se îndoesce, că Porta va eva­ în mâna orl-oărui copil. Genul literar în
deţî darea directă de pământ, cum s’a făout fiind numele cusut sâu scris ou negrâlă, ce cua Tesalia. Turcia cu cea mai mare oare sunt scrise aoeste poeme, ne faoe să
în Austria! nu se şterge prin spălare, oăoî altmintrelea grabă îşi adună trupele gata de resboiu. le reoomandăm călduros autorităţilor şco­
superioritatea institutulu nu pote lua ni ol o lare, eu ocasiunaa distribuirei premiilor la
Adresa în fine o interpelare, între- răspundere la cas, când s’ar perde. Pe trenurile orientale au fost aduşi
din Asia dela 24 Februarie pănă la oopiil silitori. Preţul unui volum 1 leu. La
5) Piesce-oare tînăr are mai încolo o comandă mai mare se acordă un rabat
să-şt aducă 3 ştergare şi 2 peptenî, unul 15 Iunie 158,000 omeni şi 38,000
viu, în care mai întră două fâşii înguste rar şi altul des, apoi un cuţit, 1 furculiţă cai, la car! mai sunt a se adauge de 45 la sută.
1 lingură de metal, 1 pahar şi 3 şervete. regimentele corpului al 3-lea de ar­ *
de aramă în aşa mod, oă pot fi atinse liber
J
de atmosferă. Aoesto două fâşii de aramă, 6) Fiesoe-care tînăr are mai încolo mată şi cealaltă armată teritorială In editura tipografiei „Aurora A.
numite resonatorî, au rolul diapasonului, să-şî aducă o perie de vestminte şi de cu­ a Turciei europene. Todoran din Gherla (Szamosujvâr) a apă-
răţit călţunii.
care sună nelovit, adecă: au saroina de a nat: „Opşagurî, cât cioplite, cât pilite şi la.
deveni sensibile prin oscilatorul depărtat 7) Părinţii în deoursul anului şcolas- ftflutţămită publică. lume împărţite“ de loan Pop Reteqanul. Este
şi de a conduce undele electrice produse tio să nu trimită fiilor lor din seminar o carte de vre-o 184 pag. format mic plă­
nici articli de mâncare, decât pote la sărbă­ Subsorisul aduo cele mai eăldurose
de acesta în amestecătura amintită, ale torile oele mari. fiind în privinţa acâsta în cut, cuprinZend vre-o 60 de poesii glu­
uărei părticele mioî par a fi supuse în oa­ deplin provăfluţ! în institut, nici bani, oi mulţămite Speofc. D-n Max Krause, măestru meţe. Preţul 40 cr.
şul acesta numai legei cohesiunei. In acest lipsele de vestminte, cărţi *ţi altele de so­ de concert în loc, pentru bunăvoinţa ară­
cero al curentului se întroduoe un aparat iul aoesta să li-se împlinâsoă pe calea su­ tată faţă de mine, instruindu-mă gratuit în
periorităţii, oa aşa să se evite orl-oe ooa- violină, întreg anul trecut. Proprietar: Di*. Atu-cl Mureşiauu.
■receptor (de scris), un deşteptător, un tele­
siune la escese şi transgresiuni de disci­
fon său un alt instrument eleotrio. plină, daunâse eduoaţiunii şi progresului în B r a ş o v , 8 Iulie n. 1897. Redactor responsabil: Gregorlu Maior.
Să admitem acum, că coherorul e un studiu. Condiţiunea aoesta li-se adune aminte Iustin Cloşca luga,
cu deosebire părinţilor, tutorilor şi îngriji­ student.
instrument bun; cum îl întrebuinţăm pen­
torilor, oăoî altmintrelea superioritatea se­
tru a telegrafa? minarului nu pâte lua asupra sa în multe Pentru fumătorii de tliârl!
Porte simplu. Ou ajutorul oscilatoru­ privinţe nici o răspundere pentru elevii D I V E R S E . <<1 c Bi i: es ^ K
EH
i—<
lui se produo unde electrice scurte său ooncrecjuţî îngrijirii sale, şi urmările neob- ►3
>
lungi. Acestea produo la ooheror resonanţa servării oondiţiunii acesteia părinţii vor avâ Femeia şi papucii uoi. Când o femeia 03 este cea mai curată, subţire şi totuşi tare +3
(H
să şi-le asorie sieşi.
trebuinoiâsă. Mai mult nu-i trebue telegra­ îsl cumpără papuci noi, ou totul altfel se o ZEIărtiă, d.e ţigrări,
Pentru suma de 120 fl. v. a. pe un portă nu ca bărbatul. Femeia nu trage fără glicerină.
fistului. El întroduoe în cercul curentului
an şoolast.io tinerilor li-se va da următârea dintr’o dată papucii Su pioiore, pănă să
O
din eoheror o baterie şi un aparat de provis'une : Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr.
scris şi dobândesce puncte şi linii, adeoă 1) Locuinţă în institut, în sale mari roşâscă în faţă şi aă-i stea respiraţia, âr E+ Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă w
<1
alfabetul Morze. Sîrma a devenit dâr abso­ sănătâse, luminose şi. provăcjute cu tâte după aceea să dea în pământ ou pioiârele. C L U B . b-1
lut inutilă. — („Timpul".) cele de lipsă. Ea ou multă preoauţiune trage papucii Yeinjare en gros la
întâiQ numai pe jumătate, apoi ârăşl îl
2) Vipt întreg regulat, şi în speoial lulius SVIUlIer Nachfolger,
în cji de duloe : a) Dejun, câte un pahar desoalţă, se uită, nu cumva i-a luat schim­ (18) Braşov.
de lapte cald ou pâne; b) Prâncj, 3 specii baţi, îl încalţă din nou şi apoi cu o privire