Page 104 - 1897-06
P. 104
,(
StM&es, ASiiiittnliMJi, „8 a?eta iese în M-care di.
li Tipografia Abonamente peutrn Aistro-Ungaria:
Sraţov, piaţa mar# Kr. 30. Pe un an 12 fl., pe şese iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl,
SorisoTi ziafYfUicK'M» au «*i
f;;iinoDo, — Munnaoript» na tw. N-rii de Dumlneoâ 2 0. pe au.
foOTimet. Pentru Bomânia si străinătate;
INSERATE ae primesc la Adml-
nlitraţluns In Braşov ţi la ur- Pe un an 40 franol, pe şbse
cxătdrole Birouri de animalurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Yiena: Jf. Ikiku, fltmnch N-rii de Duminecă 8 franol.
Sckaitk, Rudolf Hotn, A. OrtpeUks Se prenumără Ia tâte oficieia
Naohfolger; Anton Oppelfk, J. poştale din întru şi din afară
Dannebcr, In Budapesta: A. Y. şi la dd. ooioctori.
Boldbergerg, Xeksttm Bemat: tn iM’uamemi neutru Brasor
Bucuresoi: Agente Hmat, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
cursale de Boumanie; în Eam- tfirgul Inului Nr. 30 etaşiu
borg; Karolyi <£ Licbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şăse
Preţul Inaorţlunllor: o seria luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe 0 ooldnă 0 or. ji Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o publi (KT’u.mei de IDvLasaîziecă 26) 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. seu 15 bani. Atăt abonamen
Reolame pe pagma a 3-a o tele căt şi inserţiunile sunt
Beriă 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 142—Anul LX. Braşov, Duminecă 29 Innie (11 Iulie) 1897.
au înşişi Grecii, cari cu atâta uşu tegoric să nu renunţe la drepturile tus quo ante în Peninsula balcanica*
rinţă au provocat resboiul, care a cuceritorului câştigate pe câmpul de şi de-a nu lăsa ca Turcia să ia par
Nou a b o n a m e n t avut şi va ave încă urmări forte bătae. De aceea Sultanul stărue ca tea cucerită din Thessalia. Dăr cum
fatale pentru ei. să i se dea Turciei partea Thessa- va fi mâne şi cum să vor înţelege
la
Ori şi cum ar fi însă, fapt ră liei despre nord dela rîul Peneios. puterile asupra modului, de-a con-
Gazeta Transilvaniei mâne, că încheierea păcii a dat de In urma acestei declarări era strînge pe Turcia să respecteze vo
mari piedecî din causă, că Turcia învederat, se ’nţelege, că tractările inţa Europei ? Merge-vor tot în unire?
Cu 1 Iulie 1897 st. v. nu vrea se primâscă condiţiile, ce de pace au trebuit să se întrerupă, Ori ca vreuna din ele va intriga în
se deschide nou abonament la care ’i le propun repreeentanţii puterilor. deorece puterile nicî-decum nu vor contra unităţii aşa numitului con
invităm pe toţi amicii şi sprijini Au ajuns prin urmare puterile şi să concădă, ca Turcia să ia acel te cert european?
torii f6iei n6stre. faţă cu Turcia tocmai în aceea si- ritoriu dela Greci. Deja s’a lăţit faima din Con-
PretuS abcMffi&ffBUârof&uSsuaa tuaţiă, în care s’au aflat înainte cu Năcăjiţi asupra purtării delega stantinopole, că Englitera şi-a schim
Pentru Âustro-Ungaria: câte-va luni faţă cu Grecia, care ţilor turci, ambasadorii puterilor au bat de-odată tactica faţă cu Turcia,
pe 13.33. a.33. ................................... 12 fl. asemenea n’a vrut se asculte nicide decis să adreseze Pdrtei o notă ce- arătându-se acuma fdrte amicabilă
pe şese 1-u.xlx .............................................. ©fl. cum de sfaturile lor şi nu s’a supus rându-i să dea un răspuns hotărît cătră ea.
pe trei I13.33.1. ................................... 3 £L. disposiţiunilor lor. în cestiunea regulării graniţei. Pdrta Ce-o să iesă din tdte acestea?
Pentru România şi străinătate: Seim, că la rugarea Greciei, ma a răspuns, că încă nu este decisă ce De cum-va Sultanul va stărui pe
pe -u-ia. a.33. ........................ ^fcO fra.33.ci
rele puteri au luat asupră-şî ca ele atitudine va lua. drumul apucat şi va preferi mai
pe şese I13.33.1........................................ 20 „
însă-le se tracteze cu Turcia despre Văcjend astfel, că nu pot ajunge bine să dicteze el însu-şî pacea în
pe trei luni ................................................... IO „
pace, vrând astfel se scutescă pe la nici un sfârşit cu viclenii Turci, Atena cu sabia în mână, ce vor
Abonamente la numerele cu data Greci de prea grele condiţiunî ce diplomaţii puterilor s’au gândit la face atunci puterile ? Cum vor pune
de Dumineca: ar voi se li-le impună Turcii. In urma alte mijldce mai energice, cari să în respect pe Mohamedanul fanatic,
Pentru Austro - Ungaria: acâsta în locul Greciei au tractat cu pdtă duce mai curând la scop. Mi însufleţit de victoriile sale?
pe un an ........................................ 2 fi. Porta, ca contractant de pace, am nistrul de esterne rusesc, contele E cu putinţă să se împace tdte,
pe şese luni ................................................ . i fi. basadorii puterilor din Constantino- Muraviev a propus a se face un pas fiind Rusia în fruntea puterilor, cari
Pentru România: pole. Resultatul de pănă acuma al colectiv al tuturor puterilor la Pdrtă, cer aplanarea paclnică. Dăr uşor să
pe un an ................................................ 8 francă
tratărilor a fost înse nefavorabil. De pentru a-o îndemna să se decidă păte şi aceea, ca puterile să se în
pe şese luni . . . . . . 4 „
nouă ori s’au întrunit ambasadorii mai curend la condiţiunî de pace curce în propriul lor paianginişî,
Abonarea se pot.e face mai uşor puterilor cu delegaţii Turciei, fără acceptabile. ce’l ţes acuma de atâţî mari de ani
prin mandate păstaie. s’ajungă la nici o înţelegere. Pasul ministrului rusesc va face în Orient şi dintr’o cestiune de
> Administraţiunea Turcia pretinde, ca teritoriul negreşit impresiune asupra Porţii, pace între Greci şi Turci să se nască
„Oszetei Trairas5!lwairaiei « cucerit din Thessalia pănă la ţăr dăr încă nu se scie, dăcă o va în o grava cestiune de răsboiu euro
S8
mul rîului Peneios se rămână în po demna în adevăr să se lapede de pean.
sesiunea sa ca preţ al victoriei sale. pretensiunile ei. Firesce, că propu
Turcia şi marele puteri Marile puteri însă, vrend să fereseă nerea Rusiei va trebui întâiu să fiă încheierea anului şcolar.
Grecia de-o astfel de perdere, ce primită de tdte puterile şi apoi să 5
Pe cât de iute s’a aprins astă- i-ar cade, se ’nţelege, forte greu, stă- se înţelegă între ele, ce pas să în Cu cjiua de mâne, sărbătorea
primă-veră răsboiul dintre Greci şi ruesc ca în total să se susţină sta treprindă împreună pentru ajunge S-lor apostoli Petru şi Pavel, se în-
Turci, pe atât de greu înainteză rea de mai înainte, adecă’să nu i se rea scopului. cheiă anul şcolar la tdte şcdlele
tractările pentru încheierea păcii. ia Greciei vre-o parte mai însem Turcii, cari au astăcţî pe picior confesionale române dela noi.
Au trecut deja şepte săptămâni nată din teritoriu, ci cel mult să li de răsboiu o armată de 300,000, Un an de grea muncă şi de
dela încheierea armistiţiului la intre- se încuviinţeze Turcilor unele recti dmenî nu se vor decide aşa curend mari jertfe a fost şi acesta nu nu
venirea marilor puteri şi încă ne- ficări do graniţe strategice. la prima ameninţare a puterilor, să mai pentru susţiitorii şcdlelor, şi
gooiările de pace stau tot acolo de Tevfic paşa, delegatul Turciei, bage sabia în tăca şi să cedeze în pentru dascăli şi şcolari, ci şi pen
unde au pornit. a mers pe la toţi ambasadorii şi tdte. Şi, ca întot-dâuna, când e vorba tru părinţii acestora.
G
Puterile c[i > că causa trăgănării le-a spus, că trebue să se arnâDe ţi de cestiunea orientală, marea între Seim cum merg acjî lucrurile.
şi a stagnării negociărilor de pace nerea unei nouă şedinţe, pentru-că bare este şi rămâne: Pănă unde şi In loc să fiă sprijinite şcdlele nds-
este Turcia. La rândul ei Turcia deşi Sultanul ar voi să primescă do pănă când marile puteri vor fi de tre de organele puterii li-se pun beţe
pune vina pe marile puteri. Ade rinţele Europei şi să încheie pacea, acord şi vor merge mână ’n mână? în rdte în fiă-care cji, când din par
vărul este p6te la mijloc, că adecă totuşi el nu pâte să facă cum vrea, Precum se vede de-ocamdata tea inspectorilor de şcole, când din
şi unii şi alţii pdrtă vina. In cele din causă, că opiniunea publică a puterile par a fi înţelese să ţină mor partea solgăbirăilor, când din par
din urmă cea mai mare vină o Mohamedanilor îi cere tot mai ca ţiş la principiul, de-a sa păstra sta- tea notarilor şi a altor diregătoraşî
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ aducă aminte de el, pănă când în celalalt. Când rudeniile lui Gisippus greu şi se părea, eă îi sunt numă
fine însu-şî domnul casei eşi pe uşă puseră la cale un contract de căsă rate 4il l -
e 0
îmbrăcat în haine pompdse însoţit toria între acesta şi între o Ate Cu totă disposiţia sa veselă, şi
Cei doi prietini de număroşî sclavi şi servitori su niană tînără, de o frumseţă rară şi pe lângă totă mulţimea de afaceri,
puşi şi linguşitori. Numai o privire cu mari averi, firesce Titus a fost împreunată cu pregătirile de cunu-
Pe timpul împărăţiei romane scurtă aruncă Titus asupra figurei cel d’intâiu, căruia i-a presentat pe niă, Gisippus totuşi observă în cu
trăia un Grec cu numele Gisippus, sdrenţdse şi plina de praf a străi mirâsa sa. rând, că o durere profundă apasă
care îşi dete cel din urmă ban ca nului, apoi trecu înainte, fără să Se aştepta fără îndoelă la o inima prietinului său, şi că în aceea
să pdtă călători peste mare la o se intereseze de el mai de-aprdpe. admiraţiă extraordinară din partea îşi are isvorul boia lui Titus bucu
cetate ore-care din Italia de mă4ă-<jî. — Acesta a fost Titus şi el mă fratelui său de cruce pentru însuşi ros şî-ar fi ascuns taina în adâncul
Ajungând el la uscat, cerşi din pdrtă despreţuesce! esclamâ Grecul, în- rile eminente ale alesei sale, der sufletului său, der prietinul starul
’n pdrtă, pănă-ce în fine, cu hainele torcându-se la o parte ca să-şî as nici prin minte nu-i trăsni, pănă cu atâta iubire şi rugăminte ca să-i
sdrenţdse, c’o înfăţişare decăcţută, cundă durerdsa emoţiune a inimei. unde păte merge acâstă admiraţiă. descopere ce are la inimă, încât în
ajunse la porţile unei cetăţi, dintre Şi totuşi acest Grec cu drep Chiar din prima clipită adecă Ti urmă n’a mai fost modru să tacă
ai cărei locuitori îl cunoscea numai putea 4ice, că îngâmfatul Titus îi tus se înamorâ de mârte în fru- şi gâcitorea se deslegâ. Titus măr
pe unul, cu numele Titus, care odi- datoresce mare mulţămită. măsa copilă. Inzadar se încercă să-şî turisi tot adevărul şi se rugă să-l
nidră îi fusese cel mai bun prietin. Cu mulţi ani înainte amân înfrâneze patima şi să-o ascundă lase să mâră în pace... Ultima sa
Greu nu i-a fost să găsâscă pe doi erau de-odată la şcdla înaltă din dinaintea prietinului. Nici împreju răsuflare va fi o rugăciune pentru
Titus, căci toţi îl cunosceau, fiind Atena. Din faţă şi statură sămănau rarea, că nu putea ave nici o spe fericirea prietinului şi a miresei sale.
el un om bogat şi cu va4a. Când unul cu altul, încât nu-i puteai deo ranţă în amorul său, nici sentimen La au4ul acestora, Gisippus,
însă călătorul obosit ajunse la pra sebi, şi o prietiniă sinceră îi lega tul fie iubire şi credinţă faţă de firesce, rămase încremenit şi, la în
gul casei, îi era frică să între, pen pe amândoi; ca şi când ar fi fost prietinul inimei sale nu putea alunga ceput nu scia, ce se încâpă. Pe prie
tru-că soia prea bine, ce înfăţişare fraţi de sânge. Ei locuiau sub ace chipul scump al frumosei copile din tin nu se putea mănia ba întru atâta
sărântdea are. Lung timp trăgănâ laşi coperiş, făceau aceleaşi studii, mintea sa. Tot, ce a putut face, era, se întristă, vă4endu-şî prietinul iubit
afară, nehotărît, gândindu-se, cum aveau aceleaşi plăceri şi nici unul să sufere în tăcere. II cuprinse o topindu-se din 4* 4b încât în
ar pute face pe prietinul său să-şî n’avea cel mai mic secret faţă de melancoliă adâncă. Se îmbolnăvi fine se hotărî să-şî jertfescă fericirea
