Page 105 - 1897-06
P. 105
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 142.—1897.
chiămaţî şi nechiămaţi, cari asupra ce se observă încă la multe din ataca pe Românii uniţi şi pe Ar- ţipând de durere şi de spaimă. Iu aoest
şcdlelor românesc! toţi se simt stă şcolele nostre; sunt responsabili în chiereii l o r ; şi acum se mărginesc timp Vasilesou, din oe îu oe mai îndârjit,
pâni şi îndreptăţiţi de-a le porunci văţătorii dela a căror voinţă şi hăr- numai ai deplânge pentru că se ia o puşoă din oasă şi eşind în ourte, trage
şi a-le controla. niciă aternă mai vârtos înflorirea isoleză şi a le predice, că resistenţa un foo asupra soţiei sale, oara fiind lovită
învăţătorilor li-se bagă tot fe şcdlelor, şi răsponsabilî mai marii pasivă nu le va ajuta nimic. Vom în partea stângă a pieptului oade în ne
lul de vină, susţiitorilor şcdlelor lor când nu-şî împlinesc datoria faţă vede! Noi suntem de altă părere şi simţire şi scăldată în sânge. Sgomotul de-
li-se spune mereu, că şcdlele nu sunt de dascăli şi nu cer dela aceştia ca seim că de câte-orî cineva şi-a sciut tunăturei a dat alarma în tot satul şi în
destul de bune, părinţii sunt urgi să-şi împlinescă asemenea conscien- apăra cu demnitate şi la timp po tr’o oiipă toţi veoinii alergară în curtea lui
siţi pentru-că îşi trimit copiii se în ţios greua şi sfânta chiămare. trivit dreptul său, n’a avut să se Vasilesou. Criminalul şi ou amanta lui Iliuoa
veţe carte românescă şi nu-i dau la Cu cât mai grele sunt timpurile plângă în urma acâsta. Manolescu au fost imediat arestaţi şi înain
şcdlele ungurescî; şcolarii, de-ar fi ce străbatem, cu atât mai neador Mâne se deschide congresul na taţi parohetului. Nenorooita viotimă, care
cât de buni şi silitori, în ochii in mite trebue să fiă zelul, sîrguinţa şi ţional bisericesc al Sârbilor. Seim, avea o rană mortală în piept, a înoetat din
spectorului unguresc tot nu-s „koşer . iubirea de jertfă, ce datori suntem a că la alegeri a învins oposiţiunea şi viaţă după oâte-va ore.
44
Trăind în astfel de împrejurări le depune pe altarul învăţământului adi maioritatea o fac liberalii şi ra
Petrecere în Mureş-Bogata se va da
chinuite, după munca stăruitdre a nostru naţional românesc. dicalii, er guvernamentalii sunt abia
unui an, cu drept cuvânt se pdte în număr de 8. Căpeteniile celor în 18 Iulie n. o. Venitul ourat e destinat
dice, că încheiarea anului şcolar este Revistă politică. două partide naţionaliste s’au înţe îu favorul so61ei române de acolo, oare
o 4i de bucuriă pentru toţi. les să dea pe cât se pdte ajutor după cum ni-se sorie are mare lipsă de
Bucuria ni-se măresce înse, dâcă Pace e pretutindeni. Der ce fel patriarchului, ca să pâtă cu toţii ajutor. Comitetul arangiator a angajat un
ne tragem bine sâma de progresul, de pace? Puteţi să judecaţi fie-care scdte la liman statutul organic, ce otelier, care va servi ou mâncări şi beuturl
ce-1 fac scolele nostre pe lângă tdte după cum vedeţi, că se simte po s’aşteptă să-l aducă cengresul de bune şi eftine, luând şi alte măsuri pentru
greutăţile, ce li-se pun în cale. Sc6- porul în mijlocul bunătăţilor păcii faţă. comoditatea dspeţilor.
lele medii românescî, puţine câte le şi liniştii generale.
Concerte. Musioa militară va concerta
avem progresâză aşa, încât nu seim Uitaţi jur împrejur. Şi la noi mâne, Dumineoă, în grădina dela Villa
4eu câte din scâlele altor neamuri în Transilvania şi Ungaria domnesce Kersoh. InoeDutul la 8 6re. Intrarea 20 or.
mai înaintâză ca ele. cea mai perfectă linişte. De vei căuta — 28 Iunie. — Musica orăşenâsoă, tot mâne sârâ
Numai de curând una din foile însă mulţămire, n’o vei găsi nici cu Escursiune cu corul de copii. Aflăm, va concerta în grădina otelului „Pomul
de frunte ungurescî făcu grozava lampa lui Diogene. că d-1 profesor do musieă Timotei Popo- verde“. Programa oonoertului, ce constă
constatare, că la scdlele maghiare N’o vei găsi nici la ţărani, nici viei va face cu corul de copii al d-sale o din 10 pnnote alese, oonţine şi piesa ro-
Buperiore nu s’a făcut anul acesta la boieri sdu mari şi mici „nemeşi mânâscă „Stâua Românieifantasie de Wiest
44 escursiune la Săcele. Escursiunea e proiec
aprâpe nici un progres, că notele cum le cjic pe la noi; colo in Un tată pe Dumineca din 6 (18) Iulie a. c. şi cântată solo pe violină de d-1 Kronpa.
ce li-se dau şcolarilor sunt numai garia de sud, muncitorii de câmp Corul va pleca din Braşov cu tramvaiul la
pentru a înşela ochii lumei, că la nu vreau să mergă la secerat, pen 7 ore dimineţa, va lua parte la serviciul Ospeţii cari vin la Braşov oot afla
esamenele de maturitate cel puţin tru că nu li se plătesce cât pretind divin în biserica cea nouă din pieţa Cer- cele mai bune. mai curate şi mai higienice
jumătate dintre tineri au meritat să ei; ici unde ar vrea dmenii să mun- natului, âr după amicii va da un concert. odăi la Villa Kertsoh, aflătâre p9 prome
fiă respinşi, că tinerimea dela acele cescă şi pe plată mai mică nu gă nada cea mai mare a oraşului, în nemijlo
Două vieţi de om pentru o păîăriă de
scâle este coruptă, stricată, dedată sesc de lucru, der pentru aceea ese- paie. Din Oinoî-biseriol se scrie, oă în co cită apropiere de gara tramvaiului, aşa oă
la chefuri şi blăstămăţii etc. cutorul cu toba nu mai înceteză a niol nu trebue b’rje. Odăi multe şi pe ales,
Mulţămită lui Dumnecfeu, aşa cutriera satele, er când ţăranul merge muna Teşenî din comitatul BaraDya dilele clădire în stil modern şi elegant mobilate,
aoeste doi 6tnenl pu avut un stîrşit trist
ceva despre scâlele nostre românescî la solgăbirău să se plângă, acesta pentru o pălărie de paie ou 15 or. Lucrul ou aşternut noa mobile nouă, servioiu
n’au putut dice nici odată nici cei nu vrea să’l asculte în graiul său se întâmpla astfel: Copilul unui locuitor prompt, âr bacşişuri nu se dau. In grădină
mai mari duşmani ai lor. Din con urgisit valah... din aoea comună se duse plângând acasă restaurant şi musieă mai în fiă-oara cj** Se
tră, gimnasiile române au secerat şi Chiar în dietă domnesce ac}î la tfttăl său, spunându-i, că şi-a scăpat pă pot înohiria odăi şi apartamente întregi ou
în acest an laude chiar şi din par cea mai mare nemulţămire. Oposi- lăria de paie într’o fântână părăsită. Tatăl luna, cu săptămâna si cu (fiu ? costând
3
tea contrarilor, ăr cumcă aceste laude ţia e întărîtată asupra guvernului şi copilului numai decât se cobori în fântâuâ dela 1 fl. pănă la 4 fl. pe elf-
sunt meritate ni-o dovedesce resul- le pune tote în mişcare în speranţă, pe o scară, ca să scotă pălăria de paie.
tatul esamenelor, care pe lângă tâtă că ddră ddră îi va succede a răs Când omul ajunse în fundul fântânii, cătju între birturile din Braşov, al căror
rigorea cea mare, în care sunt ţi turna. Banffy cu ai săi însă nu vor ia pământ ameţit. Un alt ţăran grăbi să număr este atât de mare, fârte puţine «unt
nute scălele nâstre faţă de şcolele să facă nici o concesiune oposiţiei, sară în ajutorul lui, dâr şi acâsta, după ce birturi românescî. Intre aoestas se află şi
ungurescî e neobiemuitâ, a fost şi în nici cunoscutul § 16, care restrînge ajunse în fundul fântânii, oăcţu ameţit îne- birtul „ia Vulturul“ în strada Costiţei de
acest an cât se pdte de mulţămitor. libertatea pressei nu voiesce să’l cându-se de gazul, ce era în fântână. Amân jos, îu cetate (peste d r u m de hanul „La
14
Tocmai fiind-că în ciuda atâtor schimbe, căci, îşi dice el, de le voiu două cadavrele au fost soâse din fântână doi porumbi .) Antrepreuora de a<jî a acestui
greutăţi putem constata asemeni da adî oposiţionalilor degetul, mâne cu oârlige. Pe cei morţi îi jăieso soţiile lor birt, d-na Văd. 8. Tocănie, face ounoscut,
progrese îmbucurătdre, trebue să ne ’mi vor cere mâna. că îu urma morţii soţului său a luat asu-
rămase văduve şi număroşii copilaşi orfani. pră-şî conduoerea birtului, putând servi în
simţim pentru viitor şi mai încura T6te ca tâte, dâr trece anul
jaţi în lupta pentru cultura nostră şi nu se mai pote reînoi pactul dua Ingrozitore dramă de famihă. Comuna tot-dâuna cu bere bună de Habermann, vi
naţională, căci probe avem destul list cu Austria. Aici e încurcătura. Goleşti din judeţul Muscel, .România, a fost nuri vechi şi nouă, preoum şi ou mânoărl
de puternice, că poporul românesc Incai în Austria nici vorbă nu pote dilele aceste teatrul unei crime îngroejitore. gustdse, silindu-se a raulţămi pe ospeţl prin-
este un popor de viăţă, care având fi deocamdată de primirea pactului Loouitorul I. Vasilesou din aoea oomună, tr’un servioih prompt şi prevenitor.
o conducere bună scie să facă mi din partea parlamentului, căci nici îşi maltrata într’uu mod oribil soţia sa, din
nuni de abnegaţiune şi devotament odată naţiunile şi partidele de acolo causa femeei Dinca Manolescu, cu oare în NECROLOG-. Dr. Cuparesou şi Ioan
când e vorba de înaintarea neamu n’au fost mai învrăjbite ca adî. treţinea de mai mult timp relaţiunî amo- Tuducesou, ou inimă frântă de durere aduc
lui lui. Se pregătesc dâr pentru tâmnă râse. Din aceeaşi oausă, în cjiua de 23 cu la ouuosoinţa tuturor rudeniilor, amicilor,
Fiind dată însă acestă abnega evenimente însemnate. Tot atunci rent o cârtă teribilă ia nasoere între Vasi- ounosouţilor, biserioii şi naţiunei române, că
ţiune şi acest devotament, — în va fi deslănţuitâ şi lupta privitore le8eu şi soţia sa Elisabeta, in oulmea furiei, Dr. George Popa, asesor referent şcolar în
afară de greutăţile ce nu atârnă dela la autonomia bisericâscă, pe totă Vasilescu se repede asupra nenorocitei femei Arad; deputat sinodal şi oongresual etc.
noi —, sunt responsabili în primul linia. şi începe a-o lovi in mod barbar ou oumnii după un morb îndeluugat a răposat în Viena,
loc conducătorii pentru scăderile şi In urma conferenţei dela Cluşiu peste faţă. Voind să scape de loviturile în 4 Iulie n. o. în vârstă de 56 ani. înmor
neajunsurile, adese-orî atât de mari, foile ungurescî au mai încetat a barbarului, sărmana femee fuge în ourte, mântarea scumpului defunct s’a săvârşit în
propriă pentru el, dedre-ce nu-şî tote averile, ajunse în cea mai mare După ce a fost amăgit atât de curos decât mârtea, şi acum nu mai
putea călca pe inimă, să-şi cumpere miseriă. crud în ultima lui speranţă, mortea avea lipsă se-şi iee singur vieţa.
fericirea cu mdrtea prea iubitului In situaţia acesta nu găsi alt ar fl salutat’o tot aşa de vesel, ca A doua di îi duseră înaintea
amic. Cu inimă marinimdsă el fu mijloc, decât să întreprindă o călă- şi somnul. pretorului şi, fiind-că n’a negat, că
gata să renunţe la miresa sa în fa- In faptă el îşi doria mdrtea şi el a ucis într’ascuns pe omul aflat
toriă lungă şi osteniciâsă, pănă la
vorea lui Titus. Urmă o luptă de era aprdpe gata a şî curma singur în templu, a fost judecat la mârte
oraşul, în care locuia Titus.
întrecere lungă şi vehementă de vieţa, negăsind alt mijloc de a scăpa pe cruce.
iubire şi abnegare între cei doi Ce e drept, îi era ruşine, săr din marea lui miseriă. Tăcut şi fără se-şi ridice privi
prietini de inimă. Nici unul nu voia manului a se înfăţişa înaintea prie întins pe treptele templului, rea dela pământ, îşi ascultă sen
tinului, ca cerşitor sdrenţos; cu
să fiă mai pe jos, de cât celalalt, fără se-1 fi prins încă somnul, fu tinţa. Deja voiau se-1 ducă la locul
tâte acestea se aştepta cu totul la
în marinimositate şi abnegaţiune. conturbat în tristele-i gândiri de un de pierdare, când de-odată se în
altă primire, de cum a fost întim-
In fine însă învinse Gisippus. sgomot de arme din apropiare. In tâmplă un lucru neaşteptat.
Titus se făcu în curend sănă pinat în faptă_______ El credea sigur, slaba zare a dhei, ce era pe sfinţite, Intre publicul din sala judecăţii
tos şi vesel, se căsători cu frumdsa că Titus l’a recunoscut bine, der că putu totuşi se observe, că doi inşi se afla şi Titus. Trăsăturile arestan-
grecă şi cu bogata ei cj tre plecă ar fi prea mândru, ca să-şî mărturi- se dueleză. Unul de-odată cade la tului i-se părură cunoscute dela în
es
sâscă cunoscinţa cu o persână d’o
în curend la oraşul său natal. pământ, celalalt, spăriat de sgomotul ceput, deşi, din causa anilor şi a
înfăţişare atâta de sărăcăciâsă.
La despărţire, el îşi luă rămas de voci şi paşi, ce se apropiau, iute necasurilor multe, erau cu totul
bun dela Gisippus cu cuvintele: — Plin de desperaţiă, abia sciind sări peste zid şi se făcu nevedut. schimbate. Cercetând mai de-aprope,
„0! de-ar da ţ)eii se am ocasiă de încătrău merge, Gisippus luă stradele Omenii, cari se apropiau cu recunoscu îndată pe vechiul seu ne
a-ţî înapoia cât mai curend marea d’alungul şi în sfîrşit, ajunse erăşî făclii aprinse, aflară cadavrul uci preţuit prietin, căruia avea se-i mul-
datoriă de mulţumire . afară din cetate, la un templu rui sului . Cercetând templul puseră ţumâscă t6tă fericirea sa.
44
Timpul trecu. Mărinimosul Grec nat, dincolo de zidul ce ’ncunjura mâna pe Gisippus şi-l înhăţară, ero Cum a docădut Gisippus aşa
nu mai avea noroc în nimica. Ii cetatea. Obosit de morte, flămând dând, că el este ucigaşul. Acesta tare? Cum se-1 potă scăpa mai
muriră părinţii, ajunse la neînţele şi amărît, se lungi la pământ, ca să fără se dică o vorbă se lăsă liniştit uşor de sortea înfricoşată, ce-i atârna
geri cu concetăţenii, avea o pier rămâie peste nopte acolo. Puţin îi se-1 închidă în puşcăriă, pentru-că deasupra capului? Numai un mijloc
dere după alta, aşa, că despoiat de păsa, ce se va mai întâmpla cu el. ddră el nu-şî doria nimic mai bu era cu putinţă...
