Page 105 - 1897-06
P. 105

Pagina 2                                                                     GAZETA TRANSILVANIEI                                                            Nr. 142.—1897.


           chiămaţî   şi   nechiămaţi,   cari   asupra  ce  se  observă  încă  la  multe  din  ataca  pe  Românii  uniţi  şi  pe  Ar-  ţipând  de  durere  şi  de  spaimă.  Iu  aoest
           şcdlelor  românesc!  toţi  se  simt  stă­    şcolele  nostre;  sunt  responsabili  în­     chiereii  l o r ;   şi  acum  se  mărginesc  timp  Vasilesou,  din  oe  îu  oe  mai  îndârjit,
           pâni  şi  îndreptăţiţi  de-a  le  porunci  văţătorii  dela  a  căror  voinţă  şi  hăr-  numai       ai   deplânge    pentru    că   se  ia  o  puşoă  din  oasă  şi  eşind  în  ourte,  trage
           şi a-le controla.                            niciă    aternă   mai    vârtos    înflorirea  isoleză  şi  a  le  predice,  că  resistenţa  un  foo  asupra  soţiei  sale,  oara  fiind  lovită
                învăţătorilor  li-se  bagă  tot  fe­    şcdlelor,   şi   răsponsabilî   mai   marii  pasivă  nu  le  va  ajuta  nimic.  Vom  în  partea  stângă  a  pieptului  oade  în  ne­
           lul   de    vină,    susţiitorilor   şcdlelor  lor  când  nu-şî  împlinesc  datoria  faţă  vede!  Noi  suntem  de  altă  părere  şi  simţire  şi  scăldată  în  sânge.  Sgomotul  de-
           li-se  spune  mereu,  că  şcdlele  nu  sunt  de  dascăli  şi  nu  cer  dela  aceştia  ca  seim  că  de  câte-orî  cineva  şi-a  sciut  tunăturei  a  dat  alarma  în  tot  satul  şi  în­
           destul  de  bune,  părinţii  sunt  urgi­     să-şi   împlinescă    asemenea    conscien-  apăra  cu  demnitate  şi  la  timp  po­       tr’o  oiipă  toţi  veoinii  alergară  în  curtea  lui
           siţi  pentru-că  îşi  trimit  copiii  se  în­  ţios greua şi sfânta chiămare.              trivit  dreptul  său,  n’a  avut  să  se  Vasilesou. Criminalul şi ou amanta lui Iliuoa
           veţe  carte  românescă  şi  nu-i  dau  la          Cu  cât  mai  grele  sunt  timpurile  plângă în urma acâsta.                         Manolescu au fost imediat arestaţi şi înain­
           şcdlele   ungurescî;   şcolarii,   de-ar   fi  ce  străbatem,  cu  atât  mai  neador­           Mâne  se  deschide  congresul  na­      taţi  parohetului.  Nenorooita  viotimă,  care
           cât  de  buni  şi  silitori,  în  ochii  in­  mite  trebue  să  fiă  zelul,  sîrguinţa  şi  ţional   bisericesc   al   Sârbilor.   Seim,  avea  o  rană  mortală  în  piept,  a  înoetat  din
           spectorului unguresc tot nu-s „koşer .       iubirea  de  jertfă,  ce  datori  suntem  a  că  la  alegeri  a  învins  oposiţiunea  şi  viaţă după oâte-va ore.
                                             44
                Trăind  în  astfel  de  împrejurări  le      depune    pe   altarul   învăţământului  adi  maioritatea  o  fac  liberalii  şi  ra­
                                                                                                                                                         Petrecere în Mureş-Bogata se va da
           chinuite,   după    munca    stăruitdre   a  nostru naţional românesc.                     dicalii,  er  guvernamentalii  sunt  abia
           unui  an,  cu  drept  cuvânt  se  pdte                                                     în   număr    de   8.   Căpeteniile   celor   în  18  Iulie  n.  o.  Venitul  ourat  e  destinat
          dice,  că  încheiarea  anului  şcolar  este             Revistă politică.                   două   partide   naţionaliste   s’au   înţe­  îu  favorul  so61ei  române  de  acolo,  oare
          o 4i de bucuriă pentru toţi.                                                                les  să  dea  pe  cât  se  pdte  ajutor      după  cum  ni-se  sorie  are  mare  lipsă  de
                Bucuria  ni-se  măresce  înse,  dâcă         Pace  e  pretutindeni.  Der  ce  fel  patriarchului,     ca   să   pâtă    cu   toţii   ajutor.  Comitetul  arangiator  a  angajat  un
          ne  tragem  bine  sâma  de  progresul,        de  pace?  Puteţi  să  judecaţi  fie-care  scdte  la  liman  statutul  organic,  ce        otelier,  care  va  servi  ou  mâncări  şi  beuturl
          ce-1  fac  scolele  nostre  pe  lângă  tdte   după  cum  vedeţi,  că  se  simte  po­        s’aşteptă   să-l   aducă    cengresul    de   bune  şi  eftine,  luând  şi  alte  măsuri  pentru
           greutăţile,  ce  li-se  pun  în  cale.  Sc6-   porul   în   mijlocul   bunătăţilor   păcii  faţă.                                       comoditatea dspeţilor.
          lele  medii  românescî,  puţine  câte  le  şi liniştii generale.
                                                                                                                                                         Concerte.  Musioa  militară  va  concerta
          avem  progresâză  aşa,  încât  nu  seim            Uitaţi  jur  împrejur.  Şi  la  noi                                                   mâne,  Dumineoă,  în  grădina  dela  Villa
          4eu  câte  din  scâlele  altor  neamuri       în  Transilvania  şi  Ungaria  domnesce                                                    Kersoh. InoeDutul la 8 6re. Intrarea 20 or.
          mai înaintâză ca ele.                         cea  mai  perfectă  linişte.  De  vei  căuta                                 — 28 Iunie.         —  Musica  orăşenâsoă,  tot  mâne  sârâ
                Numai  de  curând  una  din  foile      însă  mulţămire,  n’o  vei  găsi  nici  cu         Escursiune  cu  corul  de  copii.  Aflăm,   va  concerta  în  grădina  otelului  „Pomul
          de    frunte    ungurescî    făcu   grozava   lampa lui Diogene.                            că  d-1  profesor  do  musieă  Timotei  Popo-   verde“.  Programa  oonoertului,  ce  constă
          constatare,   că    la   scdlele   maghiare        N’o  vei  găsi  nici  la  ţărani,  nici   viei  va  face  cu  corul  de  copii  al  d-sale  o   din  10  pnnote  alese,  oonţine  şi  piesa  ro-
          Buperiore  nu  s’a  făcut  anul  acesta       la  boieri  sdu  mari  şi  mici  „nemeşi                                                   mânâscă  „Stâua  Românieifantasie  de  Wiest
                                                                                                  44 escursiune  la  Săcele.  Escursiunea  e  proiec­
          aprâpe    nici   un   progres,   că   notele   cum  le  cjic  pe  la  noi;  colo  in  Un­  tată  pe  Dumineca  din  6  (18)  Iulie  a.  c.   şi cântată solo pe violină de d-1 Kronpa.
          ce  li-se  dau  şcolarilor  sunt  numai       garia   de  sud,    muncitorii  de  câmp      Corul  va  pleca  din  Braşov  cu  tramvaiul  la
          pentru  a  înşela  ochii  lumei,  că  la      nu  vreau  să  mergă  la  secerat,  pen­      7  ore  dimineţa,  va  lua  parte  la  serviciul   Ospeţii cari vin la Braşov oot afla
          esamenele     de    maturitate   cel   puţin   tru  că  nu  li  se  plătesce  cât  pretind   divin  în  biserica  cea  nouă  din  pieţa  Cer-  cele  mai  bune.  mai  curate  şi  mai  higienice
          jumătate  dintre  tineri  au  meritat  să     ei;  ici  unde  ar  vrea  dmenii  să  mun-   natului, âr după amicii va da un concert.     odăi  la  Villa  Kertsoh,  aflătâre  p9  prome­
          fiă  respinşi,  că  tinerimea  dela  acele    cescă  şi  pe  plată  mai  mică  nu  gă­                                                   nada  cea  mai  mare  a  oraşului,  în  nemijlo­
                                                                                                           Două  vieţi  de  om  pentru  o  păîăriă  de
          scâle   este    coruptă,   stricată,   dedată   sesc  de  lucru,  der  pentru  aceea  ese-   paie.  Din  Oinoî-biseriol  se  scrie,  oă  în  co­  cită  apropiere  de  gara  tramvaiului,  aşa  oă
          la chefuri şi blăstămăţii etc.                cutorul  cu  toba  nu  mai  înceteză  a                                                    niol  nu  trebue  b’rje.  Odăi  multe  şi  pe  ales,
                Mulţămită    lui   Dumnecfeu,      aşa   cutriera  satele,  er  când  ţăranul  merge   muna  Teşenî  din  comitatul  BaraDya  dilele   clădire  în  stil  modern  şi  elegant  mobilate,
                                                                                                      aoeste  doi  6tnenl  pu  avut  un  stîrşit  trist
          ceva  despre  scâlele  nostre  românescî  la  solgăbirău  să  se  plângă,  acesta           pentru  o  pălărie  de  paie  ou  15  or.  Lucrul   ou  aşternut  noa  mobile  nouă,  servioiu
          n’au  putut  dice  nici  odată  nici  cei     nu  vrea  să’l  asculte  în  graiul  său     se  întâmpla  astfel:  Copilul  unui  locuitor   prompt,  âr  bacşişuri  nu  se  dau.  In  grădină
          mai  mari  duşmani  ai  lor.  Din  con­       urgisit valah...                              din  aoea  comună  se  duse  plângând  acasă   restaurant şi musieă mai în fiă-oara cj** Se
          tră,  gimnasiile  române  au  secerat  şi          Chiar    în   dietă   domnesce     ac}î   la  tfttăl  său,  spunându-i,  că  şi-a  scăpat  pă­  pot  înohiria  odăi  şi  apartamente  întregi  ou
          în  acest  an  laude  chiar  şi  din  par­    cea   mai    mare    nemulţămire.    Oposi-   lăria  de  paie  într’o  fântână  părăsită.  Tatăl   luna,  cu  săptămâna  si  cu  (fiu ?  costând
                                                                                                                                                                                    3
          tea  contrarilor,  ăr  cumcă  aceste  laude   ţia  e  întărîtată  asupra  guvernului  şi    copilului  numai  decât  se  cobori  în  fântâuâ   dela 1 fl. pănă la 4 fl. pe elf-
          sunt   meritate   ni-o   dovedesce    resul-   le  pune  tote  în  mişcare  în  speranţă,   pe  o  scară,  ca  să  scotă  pălăria  de  paie.
          tatul  esamenelor,  care  pe  lângă  tâtă     că  ddră  ddră  îi  va  succede  a  răs­     Când  omul  ajunse  în  fundul  fântânii,  cătju    între  birturile  din  Braşov,  al  căror
          rigorea  cea  mare,  în  care  sunt  ţi­      turna.  Banffy  cu  ai  săi  însă  nu  vor   ia  pământ  ameţit.  Un  alt  ţăran  grăbi  să   număr  este  atât  de  mare,  fârte  puţine  «unt
          nute  scălele  nâstre  faţă  de  şcolele      să  facă  nici  o  concesiune  oposiţiei,    sară  în  ajutorul  lui,  dâr  şi  acâsta,  după  ce   birturi  românescî.  Intre  aoestas  se  află  şi
          ungurescî  e  neobiemuitâ,  a  fost  şi  în   nici  cunoscutul  §  16,  care  restrînge    ajunse  în  fundul  fântânii,  oăcţu  ameţit  îne-   birtul  „ia  Vulturul“  în  strada  Costiţei  de
          acest an cât se pdte de mulţămitor.           libertatea   pressei   nu    voiesce    să’l   cându-se de gazul, ce era în fântână. Amân­  jos,  îu  cetate  (peste  d r u m    de  hanul  „La
                                                                                                                                                               14
                Tocmai  fiind-că  în  ciuda  atâtor  schimbe,  căci,  îşi  dice  el,  de  le  voiu   două  cadavrele  au  fost  soâse  din  fântână   doi porumbi .) Antrepreuora de a<jî a acestui
          greutăţi    putem      constata     asemeni  da  adî  oposiţionalilor  degetul,  mâne      cu  oârlige.  Pe  cei  morţi  îi  jăieso  soţiile  lor   birt,  d-na  Văd.  8.  Tocănie,  face  ounoscut,
          progrese  îmbucurătdre,  trebue  să  ne  ’mi vor cere mâna.                                                                              că  îu  urma  morţii  soţului  său  a  luat  asu-
                                                                                                     rămase văduve şi număroşii copilaşi orfani.   pră-şî  conduoerea  birtului,  putând  servi  în
          simţim  pentru  viitor  şi  mai  încura            T6te    ca   tâte,   dâr   trece   anul
          jaţi   în   lupta   pentru   cultura   nostră  şi  nu  se  mai  pote  reînoi  pactul  dua­       Ingrozitore  dramă  de  famihă.  Comuna   tot-dâuna  cu  bere  bună  de  Habermann,  vi­
          naţională,   căci   probe    avem     destul  list  cu  Austria.  Aici  e  încurcătura.  Goleşti din judeţul Muscel, .România, a fost    nuri  vechi  şi  nouă,  preoum  şi  ou  mânoărl
          de    puternice,   că   poporul    românesc  Incai  în  Austria  nici  vorbă  nu  pote  dilele aceste teatrul unei crime îngroejitore.   gustdse, silindu-se a raulţămi pe ospeţl prin-
          este  un  popor  de  viăţă,  care  având  fi      deocamdată     de   primirea    pactului  Loouitorul  I.  Vasilesou  din  aoea  oomună,   tr’un servioih prompt şi prevenitor.
          o  conducere  bună  scie  să  facă  mi­       din  partea  parlamentului,  căci  nici­     îşi  maltrata  într’uu  mod  oribil  soţia  sa,  din
          nuni    de   abnegaţiune    şi   devotament  odată  naţiunile  şi  partidele  de  acolo  causa femeei Dinca Manolescu, cu oare în­            NECROLOG-.  Dr.  Cuparesou  şi  Ioan
          când  e  vorba  de  înaintarea  neamu­        n’au fost mai învrăjbite ca adî.             treţinea  de  mai  mult  timp  relaţiunî  amo-  Tuducesou,  ou  inimă  frântă  de  durere  aduc
          lui lui.                                           Se  pregătesc  dâr  pentru  tâmnă  râse. Din aceeaşi  oausă,  în cjiua  de 23 cu­     la  ouuosoinţa  tuturor  rudeniilor,  amicilor,
                Fiind  dată  însă  acestă  abnega­      evenimente     însemnate.     Tot    atunci  rent  o  cârtă  teribilă  ia  nasoere  între  Vasi-  ounosouţilor, biserioii şi naţiunei române, că
           ţiune   şi   acest   devotament,   —     în  va  fi  deslănţuitâ  şi  lupta  privitore  le8eu şi soţia sa Elisabeta, in oulmea furiei,  Dr.  George  Popa,  asesor  referent  şcolar  în
          afară  de  greutăţile  ce  nu  atârnă  dela  la    autonomia     bisericâscă,   pe    totă  Vasilescu se repede asupra nenorocitei femei  Arad;  deputat  sinodal  şi  oongresual  etc.
          noi  —,  sunt  responsabili  în  primul  linia.                                            şi începe a-o lovi in mod barbar ou oumnii  după un morb îndeluugat a răposat în Viena,
          loc   conducătorii   pentru    scăderile   şi      In  urma  conferenţei  dela  Cluşiu  peste  faţă.  Voind  să  scape  de  loviturile  în  4  Iulie  n.  o.  în  vârstă  de  56  ani. înmor­
          neajunsurile,  adese-orî  atât  de  mari, foile ungurescî au mai încetat a                 barbarului, sărmana femee fuge în ourte,      mântarea scumpului defunct s’a săvârşit în




          propriă    pentru    el,   dedre-ce    nu-şî  tote  averile,  ajunse  în  cea  mai  mare         După  ce  a  fost  amăgit  atât  de  curos  decât  mârtea,  şi  acum  nu  mai
           putea  călca  pe  inimă,  să-şi  cumpere  miseriă.                                        crud  în  ultima  lui  speranţă,  mortea  avea lipsă se-şi iee singur vieţa.
          fericirea   cu    mdrtea    prea    iubitului      In  situaţia  acesta  nu  găsi  alt     ar  fl  salutat’o  tot  aşa  de  vesel,  ca        A  doua  di  îi  duseră  înaintea
          amic.  Cu  inimă  marinimdsă  el  fu          mijloc,  decât  să  întreprindă  o  călă-    şi somnul.                                    pretorului  şi,  fiind-că  n’a  negat,  că
          gata  să  renunţe  la  miresa  sa  în  fa-                                                       In  faptă  el  îşi  doria  mdrtea  şi  el  a  ucis  într’ascuns  pe  omul  aflat
                                                        toriă  lungă  şi  osteniciâsă,  pănă  la
          vorea  lui  Titus.  Urmă  o  luptă  de                                                     era  aprdpe  gata  a  şî  curma  singur  în  templu,  a  fost  judecat  la  mârte
                                                        oraşul, în care locuia Titus.
          întrecere    lungă    şi   vehementă     de                                                vieţa,  negăsind  alt  mijloc  de  a  scăpa  pe cruce.
          iubire   şi   abnegare     între   cei   doi       Ce  e  drept,  îi  era  ruşine,  săr­   din marea lui miseriă.                             Tăcut  şi  fără  se-şi  ridice  privi­
          prietini  de  inimă.  Nici  unul  nu  voia    manului  a  se  înfăţişa  înaintea  prie­          întins   pe     treptele    templului,  rea   dela   pământ,    îşi   ascultă   sen­
                                                        tinului,   ca    cerşitor   sdrenţos;    cu
          să  fiă  mai  pe  jos,  de  cât  celalalt,                                                 fără  se-1  fi  prins  încă  somnul,  fu  tinţa.  Deja  voiau  se-1  ducă  la  locul
                                                        tâte  acestea  se  aştepta  cu  totul  la
          în     marinimositate    şi    abnegaţiune.                                                conturbat  în  tristele-i  gândiri  de  un  de  pierdare,  când  de-odată  se  în­
                                                        altă primire, de cum a fost întim-
          In fine însă învinse Gisippus.                                                             sgomot  de  arme  din  apropiare.  In  tâmplă un lucru neaşteptat.
                Titus  se  făcu  în  curend  sănă­      pinat în faptă_______  El credea sigur,      slaba  zare  a  dhei,  ce  era  pe  sfinţite,      Intre  publicul  din  sala  judecăţii
          tos  şi  vesel,  se  căsători  cu  frumdsa    că  Titus  l’a  recunoscut  bine,  der  că   putu  totuşi  se  observe,  că  doi  inşi  se  afla  şi  Titus.  Trăsăturile  arestan-
          grecă  şi  cu  bogata  ei  cj tre  plecă      ar  fi  prea  mândru,  ca  să-şî  mărturi-   se  dueleză.  Unul  de-odată  cade  la  tului  i-se  părură  cunoscute  dela  în­
                                          es
                                                        sâscă  cunoscinţa  cu  o  persână  d’o
          în curend la oraşul său natal.                                                             pământ,  celalalt,  spăriat  de  sgomotul  ceput,  deşi,  din  causa  anilor  şi  a
                                                        înfăţişare atâta de sărăcăciâsă.
                La  despărţire,  el  îşi  luă  rămas                                                 de  voci  şi  paşi,  ce  se  apropiau,  iute  necasurilor   multe,    erau    cu    totul
           bun  dela  Gisippus  cu  cuvintele:  —            Plin  de  desperaţiă,  abia  sciind  sări peste zid şi se făcu nevedut.              schimbate.    Cercetând    mai    de-aprope,
           „0!  de-ar  da  ţ)eii  se  am  ocasiă  de  încătrău  merge,  Gisippus  luă  stradele            Omenii,    cari   se   apropiau    cu  recunoscu  îndată  pe  vechiul  seu  ne­
           a-ţî  înapoia  cât  mai  curend  marea  d’alungul  şi  în  sfîrşit,  ajunse  erăşî  făclii        aprinse,   aflară   cadavrul   uci­  preţuit  prietin,  căruia  avea  se-i  mul-
          datoriă de mulţumire .                        afară  din  cetate,  la  un  templu  rui­    sului   .    Cercetând    templul    puseră  ţumâscă t6tă fericirea sa.
                               44
                Timpul  trecu.  Mărinimosul  Grec  nat,  dincolo  de  zidul  ce  ’ncunjura  mâna  pe  Gisippus  şi-l  înhăţară,  ero­                   Cum     a   docădut    Gisippus    aşa
          nu  mai  avea  noroc  în  nimica.  Ii  cetatea.         Obosit    de    morte,   flămând  dând,    că    el   este   ucigaşul.   Acesta  tare?   Cum     se-1   potă   scăpa    mai
           muriră   părinţii,   ajunse   la   neînţele­  şi  amărît,  se  lungi  la  pământ,  ca  să  fără  se  dică  o  vorbă  se  lăsă  liniştit  uşor  de  sortea  înfricoşată,  ce-i  atârna
          geri  cu  concetăţenii,  avea  o  pier­       rămâie  peste  nopte  acolo.  Puţin  îi  se-1       închidă   în    puşcăriă,   pentru-că  deasupra  capului?  Numai  un  mijloc
          dere după alta, aşa, că despoiat de           păsa, ce se va mai întâmpla cu el.           ddră  el  nu-şî  doria  nimic  mai  bu­      era cu putinţă...
   100   101   102   103   104   105   106   107   108   109   110