Page 106 - 1897-06

Nr. 142.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

7 Iulie n. la orele 9 / diminâţa, din bise­ înscrişi a lua parte la congresul dela vnlă Puşcaş. PresenţI 10 băeţl şi 11 fetiţe. dine. Cuartirul însă lipsesce pentru învă-
i
i
rica gr. or. In oimiteriul central ou spesele Moscva: 53 medici, 4 farmacişti, 3 magis­ D-l învăţător esaminâză din religiune şi ţâtor la şcola din Orman. Ar trebui, ca
Yen. Consisfcor eparchial din Arad. traţi şi un advooat. celelalte obiecte de învăţământ, progresul poporul să se îngrijâscâ cât de timpuriu
Viena, în 6 Iulie n. 1897. după împrejurări. îndestulitor. Şcola în ca să-l edifice şi să aibă grijă, ca învăţă­
— Duminecă şi Luni se va faoe în
Fie-i ţărîua uşârâ şi memoria eternă! sala Ateneului solemnitatea distribuţiei pre­ Silvaş este închiriată, cu o masă pe 4 po- torii buni să nu-i părăsâscă.
ciumbl şi 2 lădiţe. Ar trebui să se îngri-
miilor la elevii şoolelor primare din Capi» Iu Codur s’a ţinut esamenul în 22
Scirî din România. talâ. La acestă solemnitate va asista şi jâscă poporenii şi de şcdlă. D-l preot Mu- Mai. A'd se află şoâlă nouă frumâsă de
d-nu Huret ministrul instrucţiunei. răşan nu numai, că n’a propus religiunea, pâtră. La esarnea un public număros. S’au
Se telegrafâză din Sinaia, cu data de der abia dâcă a visitat şcola de 3—4 ori
26 Iunie următorul buletin medical asupra — Oonoursurile pentru admiterea în în decursul anului. esaminat 10 băeţl şi 15 fetiţe. D-l învăţă­
sţărei prinţului regal: şoâlele militare se va ţinâ anul acesta în tor Laurenţiu Micheş esaminâză din reli­
„Astăfil 26 Iunie 1897 la 8 âre şi un fidele de 3 Iulie v. la Iaşi, 1J Iulie v. la In Hâşdate s’a ţinut esamenul în giune, învăţământul intuitiv, limba română
Bfert diminâţa, văfieod starea satisfăoătâre, BucurescI şi 19 Iulie v. la Craiova. aceeaşi di după amâfii. PresenţI 4 băeţl şi şi maghiară, matematioă, geografiă, istoria
în oare se afla A. S. R. Principele Romă- — Cele trei regimente de artilerie 15 fetiţe. învăţător tot d-l Gr. Puşcaş. Pro­ patriei, istoria naturală şi eoonomia, cu un
niei, văfiând şi vremea favorabilă, ne-am din BucurescI şi anume regimentele 2, 6 gresul bunişor ca în Silvaş. Din răspunde­ resultat, care a mulţămit pe toţi cei de
şi 10, vor pleoa în curând la Cârnpu- rile elevilor s’a văfiut, că materialul s’a faţă. Fiă-i spre laudă d-lui Mioh^ş.
hotărît, lucru la oare ne deoisesem deja
Luug, ŢibăneştI şi Oomana, u n d e vor faoe propus după metod. CevaşI mai multă si­
mai de mult şi pentru eseoutarea căruia în cursul verei eseroiţn de tir, marşuri şi In Jichişul de jos s’a esaminat tot în
nu aşteptam decât o ocasiune oportună, miel lupte. linţă şi d-l G-avril Puşcaş va deveni un 22 Maiii, după amâfil. Şi aiol sala era plină
să transportăm pe augustul bolnav la Si­ învăţător de frunte. de poporenl. Presenţl 13 băeţl şi 19 fetiţe.
— După cum se anunţă din Galaţi,
naia. Transportarea s’a efeotuat ou tâte apele au început a se retrage. In Bădălan, In 19 Maiă diminâţa s’a ţinut esa­ S’au esaminat din tâte obiectele de învă­
preoauţiunile posibile şi în condiţiunl es- Brateşul a scăzut ou o jumătate de metru, menul în Dindeleac. învăţător d-l Vereş. ţământ oa şi în Oodor. Resultatul şi aici a
celente . La 12 ore 40 minute A. S. R. âr îu port, Dunărea s’a retras cu aprâpe PresenţI 7 băeţl şi 15 fete. S’au esaminat îndestulă pe toţi oei de faţă, mulţămită
w
era instalat în palatul său din Sinaia forte un metru. de cătră d-l [învăţător din tote obiectele zelului d-lui învăţ. L. Micheş. Şoâlă însă e
puţin obosit 'de lungul drum ce făcuse. — loan Zernoveanu, implioat în afa­ de învăţământ. Din Religiune au răspuns fârte slabă; chiar de sub ea es isvorâ. Ar
Sperăm oă acâstă schimbare va fi cât se cerea falsifioârii de timbre veohl de son- binişor, din limba română fârte slab. Con­ fi bine, oa oonducătoni să se îngrijâscă de
pâte de profitabilă pentru restabilirea com­ sorî (ou scop de a le vinde pentru preţuri cepte despre scrierea literilor nici vorbă. şoolă mai bine. Religiunea nici aloi n’a
plectă a A. S. R. Viitorul buletin peste mari), a fost pus în libertate, deâreee s’a Literile mici nu le-au sciut scrie pe tablă. propus’o preotul.
dovedit, că densul n’a avut intenţiutie de
oâte-va fiile. Dr. Cantaouzino, Dr. Buioliu, a faoe asoroeherie, ci a fost de bună cre­ Abia vre-o 4 şcolari au sciut ceti din abe­ In Jichişul de sus s’a ţinut esamenul
Dr. Kremnitz. dinţă, oă timbrele erau veritabile după oum cedar. Esamenul peste tot cât se pote de în 23 Maiă. Presenţl 6 băeţl şi 12 fetiţe
—• Din Italia A. S. Principele Ferdi- i’a asigurat falsificatorul Bernard Weiss. slab. Scrisori de esamen puţine si slabe. esaminându-se de oătră d-l învăţător N.
nand al Bulgariei va veni în România. — In fiiua de 13 Iunie st. v., pe In Chirău s’a ţinut esamenul în ace­ Popp din tote obiectele presorise. Resultatul
Piua sosirei Principelui este hotărîtă pen­ oând locuitorii Gh. Aoliimescu şi Elena eaşi fii după amâfii. PresenţI 7 băeţl şi 10 bunişor, sperăm însă, oă în anul viitor va
tru 15 Iulie st. v. Principele va merge di- Aohimescu dm corn. Marga, jud. Mehedinţi, fetiţe. Şi aici tot d-l Vereş a fost învăţător. fi şi mai bun. Şoolă propriă nu se află,
reot la Smaia şi va fi însoţit de Dr. K. mulgeau oile, trăsnesul a omorît 49 de oi Densul a esaminat şi cu un poporean. Re- dâr s’a adunat pâtră şi alt material pentru
şi capre. Bărbatul şi femeea a rămas lun­
Stoilow, preşedintele consiliului de miniştri giţi şi nesimţitori vreme de 48 pe âre. sultat şi aici nimic. Din comput abia au edifioarea unei şcole. Laudă d-lui parooh
şi ministru de esterne, de d-l colonel N. Abia după aoest timp au putut să fiă cu sciut număra de-a rostul pănâ la 20, âr la D. Deac, oare a făcut mult pentru popo­
Iwanoff, ministru de resbel şi de doi adju­ multă greutate readuşi la viată. tablă — tocă! D-l învăţător ar trebui mult rul acestei comune şi de sigur, oă cu aju­
tanţi. Principele Ferdinand va sta trei fiile încă să se ocupe cu pedagogia şi să-şi pro­ torul lui Dumnefieu va faoe şi şoâla.
— Epidemia de febră tifoidă din Foo-
în România. Nu se soie îucă positiv, dâcă şaul a început a mai soăde. Buletinul pe cure nisce foi didactice, cum este cea dela In aceeaşi fii d. a. s’a ţinut esamenul
va visita şi Bucurescii. fiiua de 24 şi 25 iunie st. v,: In fiiua de Sibiiu, precum şi scriptologie, căci nu scie în Sigău, filia Jiohişului de sus. învăţător
24 erau 258 de bolnavi. In fiiua de 25 au tracta nici literile. In Gherla se află Scrip-
— In urma înaltei dorinţe exprimate tot d-l Pop. Şoâlă nu-i. Esamenul s’a ţinut
rămas 138. Sunt 20 de însănătoşaţl. tologia de V. Petri, din care pote învăţa
de M. S. Regele, guvernul român — după într’o odaiă, în care pe o rudă se aflau
oum află „Drapelul“ — va înfiinţa un traotarea literilor aşa cum trebue. Altfel nisce perinl murdare, de-ţl era mai mare
ordin al salvatorilor, pentru a răsplăti cu- Esamene la sate. lasă-se în soirea domnului şi facă loc al­ grâţa. Trist de tot, că Sigăuanii niol o
ragiul şi devotamentul celor, cari şi-ar es- tuia care e harnic de-a fi învăţător. şoâlă nu fac, mâcarcă li-a dst Dumnefieu
Protopopiatul Gherlei, Iunie 1897.
pune viaţa în împrejurări grele pentru sal­ In 19 Maifi a. m. s’a ţinut esamenul din ce, numai să vrâ. S’bu esaminat 9 băeţl
varea victimelor. In 16 Maiti. s’a ţinut esamenul în în Orman. PresenţI 13 şcolari şi 9 fetiţe. şi 8 fetiţe. Suooesul: Puţin îndestulitor.
Nima. PresenţI 24 şcolari şi 17 şcolăriţe. Esamenul se deschide de cătră M. On. Dn.
— Escelenţa Sa Munir-paşa, repre- Id 24 Maih s’a esaminat în Şintereag.
D-l preot şi director G. Man au început protopop I. Lemeni. D-l învăţător luliu
sentantul Sultanului la jubileul diamantin cu religiunea; după aceea d-l înv. loan Budişanu, esaminâ din: 1) Religiune rugă­ Şoâlă propriă mol aici nu se află. Esame­
al Reginei Viotoria, va sofi în BucurescI Batinaş a esaminat din celelalte obiecte de ciunile cu toţi şcolarii; Istoria biblică tes­ nul s’a ţinut într’o odaiă închiriată. In de­
peste oâte-va fiile, de unde se va duce la cursul esamenului, care a durat / oră,
i
învăţământ. După fiă-care studiu se cânta tamentul vechiu şi nou. 2) învăţământul 2
Sinaia, unde va fi primit în audienţă de la vatră căsenii făceau mămăliga. S’au esa­
câte-o poesiă, âr la urmă declamărî. Scri­ intrunit. 3) Limba română (t6te despărţă-
Regele Carol. In aoelaşl timp vor sosi în minat 4 băeţl şi 1 fetiţă. Progres nimic,
sorile de esamen frumose şi curate, atât mintele cetitul la înţeles şi gramatica) 4)
BucurescI şi d-nii general Penooviol şi în limba română, cât şi maghiară. Răspun­ Matematica (tote despărţămintele cele 4 (învăţător cine este? — Red.)
loc.-colonel Georgesou, representonţii M. surile din t6te obiectele au fost bunişâre. operaţiuni cu numeri întregi şi decim., er In 24 Mai d. a. s’a esaminat în Pintic.
S. Regelui şi guvernului la jubileul Regi­ Esamenul, după însa-şl declaraţiunea D-lui din Geometriă măsurarea triungbiurilor şi învăţător d-l P. Russu. Presenţl 10 băeţl
nei Victoriei.
protopop I. Lemeni a fost bun. suprafeţelor) 5) Limba maghiară (convor­ şi 3 fetiţe. SorisorI de esamen puţine, dâr
— înaintările la gradul de general Observ, că în Nima este şi şcdlă biri, intuitive şi cetitul, analisare.) 6) Geo­ bunişâre atât în limba română, cât şi ma­
şi celelalte grade oare erau să se facă pe de stat care s’a înfiinţat de dragostea grafia. 7) Istoria. 8) Fisica. Apoi declamărî ghiară. D-l preot local A. Oltean a esa­
fiiua de 1 Iulie, au fost amânate pentru „mălănăului cler peste pragul acestei şcole şi Dialoge. Ou esamenul au fost îndestulaţi minat din religiune, âr d-l învăţător din
K
fiiua de 30 August, aniversarea luărei n’a trecut nici măcar un copil român. Ou toţi poporenii presenţl şi părinţii, cari au oelelalte obiecte. Succesul îndestulitor. —
Griviţei. tâte că „milenarii * pintenaţl şi perciunaţi văfiut, că nu înzadar îşi dau copiii la şcâlă. D-l Rusa încă a rămas cam înapoi de lume
1
— Direcţiunea servioiului sanitar ro­ au întrebuinţat tote mijlocele spre a duce D-l protopop şi-a esprimat mulţămirea şi şi ar trebui să se mai uite prin câte-o bu-
mân a oerut şi obţinut dela direcţiunea pe copiii români la şcola de stat, fiind-eă îndestulirea faţă de vrednicul învăţător şi oovnă, căci atunoi ar sci, că noi nu ne
căilor ferate o reducere de 50 la sută pe şcolari de-ai lor nu au nici 20. Laudă D-lui de esamen. Dee Dumnefieu să aibă poporul aflăm în Solnocul inferior, oi în comitatul
liniile române ferate pentru membrii ro­ preot şi învăţător! român mulţi învăţători asemenea ! Scrisorile Solnoc-Dobâoa. Dealtmintrelea totuşi se
mâni cari se vor duce la congresul medical In 18 Mai diminâţa s’a ţinut esame­ de esamen au avut toţi şcolarii presenţl, vede, oă şl-a dat mai multă silinţă deoât
internaţional dela Moscva. Pănă acum sunt nul în Silvaş. învăţător ambulant d-l Ga- bune şi frumose; protocâlele tote în or­ antecesorul său.

Gândindu-se astfel, Titus as­ „Pretore! nu-1 asculta, eu sunt tinţă se aducă. Confusiunea gene­ şitor miserabil şi me credeam des-
cultă, de boldul iresistibil al inimei ucigaşul, pe care îl căutaţi. Nu fo- rală crescu şi mai tare, când deo­ preţuit de lumea întregă, chiar de
sale şi de-odată strigă cu voce tare: losesce compătimirea nobilului Ti­ dată se îmbulfii prin mulţime un amicul meu de suflet. De aceea
— Staţi pe loc! Liberaţi pe ne­ t u s . . . eu trebue se sufer mdrtea tînăr şi strigă: eram mulţumit se mor pentru cel
fericitul acesta! Eu sunt adevăratul meritată!“ — „Eu pot sfirşi certa acestor ucis, deşi mâna mea este nepătată
vinovat. El n’are nici o parte la — „Pretore, strigă Titus de ceea doi âmeni. Nici unul nu-i vinovat de sânge
se
faptă, eu am săvârşit crima şi vreu parte, tu singur vefiî, că omul acesta din e i . . . De a mea mână a murit — „Ce me atinge pe mine, 4’
însumi se sufer pedepsa! este un străin, în condiţii forte să- omul, al cărui cadavru Paţî găsit în Titus, se sciţi, că eu tot ce am,
răcăcidse, mai departe ai auc|it, că templu. Nu înţeleg, ce putere neîn­ averea, soţia, chiar şi vieţa mea, le
Pretorul mirat fdrte, auc|ind
mărturisirea acesta dela un bărbat l’au găsit în Templu, fără arme. Nu vinsă mă silasce să-mi descoper vina, datoresc omului acestuia. Cum se
îndeobşte stimat şi iubit. N’a avut este vădit ore, că el caută mdrtea, der nu am nici o linişte. Prindeţi-me, nu me jertfesc bucuros pentru el,
încătrâu. A trebuit se lase justiţiei ca se se scape de miseriă? Lasă-1 aşa-deră, şi faceţi cu mine aşa, cum când dânsul tdte şi-le-a dat pentru
liber, şi poruncesce se sufer eu mdr- cere legea“. mine!“
curs liber. Porunci se prindă pe
tea în locul lui“. Picând acestea, el care fără în- — „Eu încă vă spun curatul
Titus, şi grăi astfel cătră Gisippus:
In chipul acesta se certau doelă, era adevăratul ucigaş, îşi în­ adevăr, continuă al treilea. Pe omul
— Ce comedii faci tu, străine!
amândoi înaintea judecătorilor, sus­ tinse mânile, ca să-l lege, pe când acesta l’am ucis în duel declarat şi
Fără nici o causă, recunosc! o cri­
ţinând fiă-care că el este crimina­ prietinii, puşi în libertate, se strin- cugetam se scap de mdrtea hotărîtă
mă, pe care n’ai săvârşit’o nicî-odată. listul, din care causă fiă-care 4i° > geau la piept unul pe altul. prin lege, pentru omor. Au4ind
ea
Gluma acuşi ai fi plătit’o cu morte! că el are dreptul se fiă condus la Judele întrebă cu mirare, cum însă, cum se cârtă aceşti doi pentru
Gisippus v§4u acum tdte lim­ locul de piei’4are. se pâte ca trei inşi de-odată să-şi crima mea, o voce din inimă îmi
pede, deja se convinse că a judecat Acestă certă, seu întrecere ciu­ dorescă o mârte ruşinosă şi tortu- fiise, că ţ)eii sunt drepţi şi sciu
pe prietin fals şi pe nedrept. Aufii dată, a stârnit în cei de faţă cea rătore. tdte, şi că ei ş’ar răsbuna înfricoşat
din rostul lui, că mărturisesce strâmb, mai mare mirare. Acum observară Atunci grăi mai întâiu Gisippus: asupra mea, că a-şi lăsa ca dmeni
numai ca să-l scape pe el de mdrte. şi asemănarea surprin4§tdre între — „Nici o mdrte nu mi-se pă­ nevinovaţi se sufere o mdrte atât
Cu ochii plini de lacrimi cjise a- amândoi, la faţă şi statură. rea mai rea, decât vidţa... din bo- de ruşinosă“.
tunci: Judecătorul nu scia, ce sen­ găţiă şi stare înaltă am ajuns cer- In mulţime se ridică atunci un