Page 107 - 1897-06
P. 107
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 142—1897.
In 25 MaiO a urmat esamenul în Glii- mâneso ^şi vouă un loc de onore în istoria Acum să mă întorc ârăşl la parochia estensiune. Operaţiunile ei deveniau tot mai
roit. învăţătorul d-1 Valeriu Casian, este un poporulni nostru! Sperăm, că în viitor Soimuşuîui român. Acâstă parochiă din vaste; mai considerabilă devenia neîncetat
tinăr diplomat. S’a esaminat întâia din re- aşa va fi. tomna anului 1882 o administrâză tot vred încrederea generală de oare, ou drept cu
ligiune, apo’ din celelalte obiecte propuse. Esamenul aoesta a fost o adevărată nicul preot Nic. Maior. Fiind bisericuţa vânt, ea se buoura.
Şcolari puţini, au răspuns însă ooreot. sărbătore pentru Românii buni din Gherla. fârle rea şi debilă, era pe aci mai să eaelă, Astăzi, Casa de depuneri, Consemna-
Rvds. Dn. Protopop şi-a esprimat faţă de IPiă-care dintre şoolarî a primit dar dela să se dărîme. Bunul preot s’a sfătuit şi în ţiunl şi Eoonomiă, posedă capitaluri în sumă
poporenî nemulţămirea, căci nu-şl trimit d-l Andreih Todoran, simpatioul nostru li ţeles cu puţinii poporenî, cari au avut şi de 320,000.000 lei; ea a lăsat ou m u l t îna
copiii la şoolă. Faţă de astfel de părinţi brar, oare a împărţit ca premii oărţl de ceva bănişor în contracte, ca să edifice o poi budgetul Statului, care dispune abia dn
i-a recomandat învăţătorului, să prooâdă în rugăoiunl, poesii, poveşti, ohipurl etc. Dum bisericuţă din material solid. Bani, însă 215,000.000. Peste 25 miliâne sunt date
viitor mai strict şi necruţător. So61a e f6rte nezeu să-l ţină la mulţi ani! aveau puţini în contracte repartiţiă nu avea cu împrumutare comunelor; zeoe şi jumă
slabă şi face ruşine poporului dm Ghirolt Z . . . pe cine să arunce, căci poporenii pe-atuncî tate miliâne sunt împrumutate judeţelor;
şi conducătorilor săi, cari dâoă ar fi mai constau numai din 15—18 familii. Adevă aprâpe şese miliâne diferitelor aşeZ&mmte
zeloşi, şo6lă s’ar pute face. Socodor (comit. Arad), Iun. 1897. ratul părinte şi administrator al Şoimuşu- şi eşa mai departe. Efectele în păstrare
Id Gherla esamenul s’a ţinut în 6 La noi esamenele s’au ţinut în 23 Iu lui se oferesce, că le concede mai totă represintă 227 miliâne, âr numărarul Casei
Iunie. Învăţător d-1 loan Boeriu. Scrisorile nie n., de faţă fiind d-1 protopop traotual canonica porţiune, ţinendu-şl pentru sine de Eoonomie 24,350.000. Un ouvânt sun
de esamen, atât române, cât şi maghiare, Dr. Ioan Trailescu şi Grigorie Mlăăin, oa numai puţină. — Şi acea canonică s’a dat tem datori să Z'oecu aoi despre importanta,
au fost frumose şi ourate. A asistat la comisar. Esamenul prim s’a ţinut ou elevii în arendă timp de 6 ani şi astfel s’au adu negreşit înoă nesufioientă, der relativ mare,
esamen public număros, între cari Rvds. de sub conducerea d-lui învăţător Ioan nat vre-o doi bănişorl, aşa că în primă a Casei de Economie. La 30 Septembre,
Dn. protopop şi direotor al şoblei Alesandru Buştea, ou oare n’am rămas de loo mulţă- vara anului trecut s’au apucat de edificare, a n u l trecut, 97.000 persbne aşeZate in 2400
Lemeni. dnii Boroş, Vaida şi Suoiu, pro miţl. Trebue să scie d-1 Buştea, că aşa er astă-tomnă biserica a fost gata cu aju comune formau clientela Casei ou un capi
fesori preparandiall; d-1 Dumbrava, învă numai cu nimioa nu se pote faoe trâbă torul prea bunului Dumnedeu, şi în De- tal de peste 24 milione lei. Cele 71 oo-
ţător la institutul oorecţional, şi mai mulţi Aşteptăm zel şi munoă seriâsă, dâoă vre cemvre s’a sfinţit prin D-1 protopop al m u n e urbane participante numărau în mij
învăţători veniţi aiol pentru depunerea esa- să se buoure de oinste între noi. In fine Ibaşfalăului Ştefan Oâmpian, asistat de d-1 locie oâte 974 depunători şi o depunere pe
menului de cualificaţiune; apoi mai multe s’a ţinut esamenul ou elevii de sub condu N. Galea paroehul Hundorfului şi not. comună urbană mediă de 275.000 lei. Co
domne şi domnişore. Masa era înoărcată cu cerea d-lui învăţător Ioan Crişan, unde pot traotual, precum şi d-1 Nic. Maior, care se munele rurale în n u m ă r de 2343 numărau
buchete de fiori. Zice, că am primit răspunsuri destul de pote dice, că mai numai din al său a şi în de mijloc câte 12 depuuătorl şi o depu
Esamenul l’s deschis Magn. Dn. Ioan bune. Şcolarii au răspuns tare şi precis. edificat biserica gr. cat. din Şoimuş. Dumne nere mijlocia de 2060 lei pe oomună. Ia
Papiu, canonic, inspector diecesan şi di Toţi au rămas mulţămiţî şi convinşi, că zeu să-l ţină încă mulţi anî fericiţi, şi să total, oei 97.000 depunători posedau, la data
reotor al iustitutului pedagogio. Intâiii a învăţătorul I. Crişan îşi împlinesoe dato- rânduescă Dumnedeu mulţi preoţi cu astfel de mai sus, oâte un libret în valore medie
esaminat d-1 catechet II. Boroş din reli- rinţa ou punctualitate. de zel pentru biserica şi naţiunea română. de 250 lei fiă-oare.
giune şi istoria biblioă, apoi a urmat esa Doi membri ai comitetului parochial. Pănă a nu veni densul în ţinutul nos Cu o estensiune atât de însemnată a
menul din celelalte studii: limba română, tru, nu a sciut nimienea de diare române. operaţiunilor şi atribuţiumior sale, looalul
maghiară, matematică, geografia, istoria U n preot harnic. Cât ce s’a aşedat d-sa pe Târnava mică, ooupat de Casa de Depuneri, Consemna-
patriei. Drept pausă a urmat după asta îndată s’a adus „Gazeta Transilvaniei", ţiunî şi Economie devenise cu totul neîn-
u
gimnastica şi o poesie cântată în cor. S’a De pe malul Ternavei mici. „Federaţiunea , „Sionu Românesc", „Fa oăpător. O nouă olădire mai mare, mai în-
continuat după aoeea esamenul din istoria Ştim. D-le Redactor! Tocmai în vara milia", „Gura Satului", „Amicul Poporului", căpătore, mai mărâţă, a devenit o necesi
naturală, fisioă şi eoonomiă, la urmă de- acâsta se împlinesc 33 de ani de când a adecă mai tote diarele nostre, ce apăreau tate reală pentru acâstă instituţiune.
clamărl şi un dialog hazliu. venit ca paroch în Şoimuşiul român; M. pe-atuncl. Şi acum în cercul nostru se La 30 Septemvre 1874, Carol I, Dom
In frumdsa şi pătruncjătorea vorbire On. Dn. Nicolau Maior, astădl paroch în cetesce şi prenumără de forte mulţi „Ga nul României, a pus prima piatră la pri
de încheiare a esamenului, Magn. Dn. Pa V.-Odriheiu. Când d-sa a venit ca paroch zeta Transilvaniei", mai cu sâmă cea de mul palat al Casei de Depuneri; astăZh
piu esprimâ mulţămită celor, oarl portă în Şoimuşul român, nu a aflat fund intern Dumineca, şi „Foia Poporului". Pentru după mai puţin de 23 ani treouţî, Carol I,
cârma şoolelor din dieoesă şi celor, oarl parochial, fiind-că eredii antecesorelui den simţemintele sale românesc! şi neşovăitore Regele României, pune prima piatră la al
au oontribuit la premeiarea şoolarilor. îşi sului au fost scris fundul intern pe nu e persecutat pănă la estremitate de adver doilea palat al aceleiaşi Case de Depuneri...
esprimâ deplina mulţămire faţă de suooesul mele lor. Numai cu mare năcas şi cu multă sarii noştri seculari pe t6te căile şi e tare pentru că sub Domnia Lui astfel s’a des»
esamenului, urând şi pentru mai departe ostenâlă l’a putut recâştiga prin proces. rău vădut. — Servescă-i însă spre încura voltat Româuia, că interesele ei nu mai
succes şi statornicia în munca vrednicului Prin stăruinţa densului s’au rescumpărat jare în acâstă luptă stima şi dragostea încăpeau în clădirea cea dintâiQ.
învăţător. tote edificiile, casa, şura, şopurl şi grajd sinceră, ce i-o păstreză toţi Românii cu
In acelaşi timp ÎDsă îşi arăta părerea dela erecll. bun simţ şi pricepători.
de rău faţă de membrii senatului şcolar, N’au fost oărţl bisericesc! absolut de Ternăveauul. C o n v o c a r e .
loc, afară de o căzaniă, în care se afla şi
cari n’au luat uicl măcar parte la esamen. Conform condusului Comitetului din
Evangeliile şi un octoich de Sibiiu. Den
Se vede, că aceşti domul nu se intereseză 27 Maiii n. o., adunarea generală a „Reu»
sul a procurat tote câte se recer într’o Casa de depuneri şi consemnaţiuni
de şcâla lor română. Unde sunteţi 6re, d-lor niunei femeilor române din Mediaş, şi giur"
biserică românâscă. La biserică se afla nu în Bucuresci.
senatori? Ori dâră vă este ruşine de şc61a se va fine în anul ourent în l-a August
d-vostră, ori de limba, în oare se propune mai un clopot fârte mic, şi acela aeăţat In Zilele acestea s’a serbat, pre st. n. 3 6re d. a. îu şoâla română gr. or.
în ea? — Vai, vai, câtă ruşine şi durere la straşina bisericei. D-1 paroch s’a apucat cum seim, în Bucuresci în presenţa din Mediaş, la care sunt invitaţi toţi mem
cu tot adinsul şi a ridicat o clopotniţă de
de-a vedâ într’uu oraş oa Gherla atâta ne Regelui Garol punerea petrii funda brii Reuniunei, precum şi fiă-oare sprijini
păsare faţă de cea mai scumpă oausă a lemn acoperită cu ţigle, şi a cumpărat încă mentale a casei de depuneri şi con- tor al ei, ou următorul
un clopot mai mare. Vestminte bisericescl
Românilor şi înoă tocmai din partea unor semnaţiunî. Cu prilegiul acesta d-1 Program: 1) După deschiderea şedin
încă nu au fost fără un rând şi acestea
membri ai senatului şoolar!! Lăsaţi, d-lor, G. Cantacuzino a adresat Regelui o ţei prin presidiu, verificarea membrilor
încă forte rele şi slabe. A cumpărat deci
limba străină, nu vă înstrăinaţi de legea vorbire, în care a arătat cum s’a Reuniunei; 2) Raportul Comitetului despre
şi un rend frumos de vestminte — şi tote
şi limba strămoşâscă, căol cine se înstrăi- desvoltat acest institut dela prima activitatea sa dela ultima adunare gene
acestea le-a făcut şi procurat în decurs,
nâză de acestea, şi Dumnezeu se va în Ianuarie 1865, când a fost înfiinţat. rală pănă în present, precum şi despre sta
de 5 ani, cât a funcţionat ca paroch în
străina de el. Strîuge-ţi-vă şirurile şi vă fl rea materială a Reuniunei; 3) Alegerea
Şoimuşul român. La finea anului 1866 — d'8 d-1 Can
puneţi pe lucru, căci bărbaţi învăţaţi aveţi tacuzino — Casa de depuneri număra abia unei ComisiunI de 3 pentru oensurarea ra
în Gherla şi toţi împreună puteţi faoe După aceea ’i s’a conferit parochia 8.400.000 lei, provenind din depuneri ordo portului de sub punct 2; 4) Alegerea unei
Vameş-Odriheiului, în vecinătate cu Şoi
mult, — puteţi faoe oinste neamului ro- nate de auctorităţt si adunate de prin dire- oomisiunl da 3 pentru verifioarea protoco
muşul. Aci ârăşl a avut de-a se apuca de lului adunărei generale ; 5) Propuneri even
gătorii şi 9,366.000 lei în valori, adecă cea
lucru căci au lipsit şi aci multe. Şcolă nu tuale, oarl ţintesc la prosperarea Reuniu
mai mare parte în aote, în înscrisuri şi
era ca ’n palmă, ba nici loc de şcolă, la nei; 6) Defigerea looului şi a timpului pen
murmur de compătimire pentru omul sfaturile densului, poporul a cumpărat în scule: în total abia 17,800,000 de lei, pe
chinuit de mustrările consciinţei, fruntea satului o curte şi grădină pe care câud budgetul statului era atunci de 40 mi- tru ţinerea adunărei generale în anul
chiar şi pretorul a fost mişcat de lione iei. viitor.
s’a aflat o casă bună, pe care au prefă- Mediaş, 7 Iulie 1897.
căinţa lui. Deâre-ce el a spus ade Aoesta în 1866. Der timourile au curs
cut’o în şcolă corăspundătore. Tot pe acel Maria Necşa, Maria Moldovan,
vărul şi fiind că pe contrarul seu nu şi oadrul lor era neîncetat împodobit cu
loc se afla şi un şop mare, din care au secretară. presidentă.
l’a ucis în ascuns, ci în luptă făţişă făcut o casă cu tindă şi cămară pentru fapte mari şi gloriâse: fapte mari în or
piept la piept, ’i s’a iertat pedepsa, cantor-docente. S’a cumpărat un cimiteriu dinea lucrurilor politice şi naţionale, fapte
scăpând cu admoniarea, ca în viitor frumos, s’au procurat mai multe cărţi bi- mari în ordinea luorurilor econotnioe şi 0 petrecere neromânescă...
se nu-şî facă singur dreptate, ci oulturale. Treptat, România se transforma şi Aiton, 28 Iunie u. 1897.
serieescl, că şi aci lipsâu multe.
ajutor şi scut se-şî caute la judecă Statul român modera se întemeia.
Acum, când bietele nostre şcole con In 27 Iunie n. s’a tinut aiol petreoe-
tor, decă este atăcat pe nedreptul. fesionale erau şi sunt ameninţate de-a se In 1881, Creditele funciare rurale şi rea arangiată de „Beuniunea învăţătorilor ro
Fără îndoelă n’a putut fi făcător de închide, cu multă zolă şi trudă i-a succes urbane erau în plină desvoltare, Banca Na mâni gr. cat. din tractul Coşocnei . Ajuns
u
rele un om, a cărui inimă a fost a îndupleca pe poporenii săi să ridice sa ţională era creată, căile ferate deveniseră din întâmplare în comuna aoâsta, la stă
mişcată atât de profund de jertfirea
larul învăţătorului la 300 fi. Este de în proprietatea statului, care dispunea astfel, ruinţa unui stimat domn din loc m’am de-
propria a doi prietini.
semnat că aci în Odriheifi, *Kulturegylet -ul de o puternioă uneltă de desvoltare a avu ois a lua parte şi eu la acâstă petreoere.
u
Suferinţele lui Gisippus acum
din Cluşiu a ridicat şcdlă deşi sunt numai ţiei publice. In acel momern, Casa de De Despre învăţătorul looal luliu Z. B.
erau sfîrşite. Titus şi soţia sa îl pri vre-o 16—18 familii unguresc! şi în tomna puneri şi Consemnaţiuni luase o mare des lambor, auZiaem şi oetisem, că întru tâte
miră în casa lor cu cea mai mare anului şcolastic, 1894/95 li-au trimis cei voltare: dela 17,800 000 lei în depuneri de îşi faoe datoria sa de învăţător, luminând
plăcere... Vechiul său prietin n’a dela „Kulturegylet" învăţător. Acum ce n u m ă r n r şi efeote la finitul a n u l u i 1866, poporul, din tâte puterile sale şi nelăsând
avut odihnă pănă nu şî-a împărţit
era de făcut? La postul de învăţător pen Casa trecuse la 137.800.000 iei în numerar nici o ooasiuue binevenită, fără a da po
t6tă averea cu Gisippus, cu omul, tru şcola confesională din Odriheiă nu şi efecte, 6r budgetul statului rămăsese porului sfaturile, de OBrI aşa mare lipsă
căruia avea să-i mulţămescă tot, ce concurase nimenea: Energicul preot Nico 122.700.000 lai. Iu acel moment, un nou are în aoeste Z'^ de grea cercare. Cu tot
avea. Amicii petrecură împreună lau Maior însă ca să nu ajungă şcola în fapt economio important, fericit, s’a petre- dreptul mă aşteptam deci la o petrecere
pănă la morte şi nici unul din ei
pericul, a adus firesce în înţelegere cu în out: Casa de Economie a fost înfiinţată şi frumâsă şi înainte de tâte românâscă.
nu se mai îndoia o clipă de iubirea
treg poporul, pe bravul învăţător, d-1 Toma administraţia ei încredinţată Casei de De Aoâstă petreoere însă, cu durere tre
sinceră a celui-alalt. Simu un învăţător de model. Astfel a scă puneri, care luâ atunci numele de Casă de bue să mărturiseso, a disoreditat mult atât
Trad.. Moşul.
pat şi mântuit şcola din ghiarăle uliului şi Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie. Atri- pe învăţătorul I. Z. B. lambor, oât şi reu
perirei. buţiuniie Casei primiau, astfel o notabiA niunea învăţătorâsoâ. Intrând în sală, vă-
