Page 11 - 1897-06

Nr. 121.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

şi care ne-a întrunit aici, are o înaltă în­ | oâuta, de-a se întrista şi da-a se veseli, Munohen anunţă, că starea sănătăţii preo­ provooându-se în speoial la vărsările de
semnătate culturală-naţională. este un material plin de farmec pentru tului Kneipp din nou s’a întors spre rău. sânge dela Elemer şi celelalte două loourl,
Ea vine a răspunde la o trebuinţă de soenă. Datinele lui strămoşesc!, înoepend Se cjiee, oă medicii nici nu mai au spe­ şi întrebând pe ministrul, oe are de gând
obşte simţită, tinde a ridica o pârghie ce­ dela nascere, dela nunţi şi pănă la înmor­ ranţă a’l vindeca. să facă pentru ajutorarea proprietarilor de
rată de fiinţa nbstră de element de cul­ mântare; descântecele, vrăjile şi credinţele pământ în caşul isbuonirei unei greve pe
tură şi dă un puternic ajutor stăruinţelor lui, cari îl petrec în tbte clipele vieţii, oarl Gimnasin jidovesc. In Budapesta muri timpul seoerişului ?
în timpul din urmă jidanul Solomon Taub,
de-a ne afirma idiomul nostru. singure în lume îi alină durerile şi-i măresc care lăsă 700,000 fi. pentru scopuri de Ministrul Perczel a răspuns la inter­
Soopul nostru este să înfiinţăm un nou bucuriile, acea eomoră neseoată de bogăţii pelarea acbsta din urmă, oă el are soire
binefaoere. Intre altele el lâsâ 25,000 fi.
amvom pentru răspândirea moralităţii, o ethnografioe, pe care noi înoă nu o ounbs- despre aceea, oă se prepară o grevă a
pentru clădirea unui gimnasiu jidovesc.
nouă catedră pentru propagarea bunului oem deplin, ouprinde nisoe tablouri fee- muncitorilor de câmp. Deolară însă, oă va
gust, un nou organ pentru întărirea oul- rioe, oarl încântă ochii şi îuduioşâză inima. Tragediana germană ou renume euro­ lua măsuri pentru a face pe muuoitorl să
turei naţionale. Poesia lui este oa isvorul, din oare pean Charlotte Wolter, a răposat precum înţelbgă, oă greva va fi tocmai pentru ei
Voim o tribună pentru poleirea gra­ ou oât scoţi mai mult, ou atâta isbuonesee se anunţă, erl în Yiena, perioulbsă în primul loo, oăol U-şe va lua
iului nostru, o tribună oare să ne încânte mai limpede. Bogată, originală, fermecă- pânea din gură, procurându-se maşini de
cu frumseţile li tubei naţionale. tore, gingaşe, tînără şi plină de frumseţl, Orpheum. Societatea orpheului din secerat şi aducendu-se în locul lor munci­
Voim un cămin pentru musioa nbstră ea ş’a făcut intrarea triumfală in literatu- Budapesta sub direcţiunea d-lui A. Walter, tori ruteni şi slovaol. Declară, că guvernul
şi pentru tbtă comora artistică ce am moş­ rele tuturor poporelor culte. Şi dâoă cu va da astăcjî prima representaţiă ou renumitul va faoe tot posibilul pentru a veni în aju­
tenit dela părinţii şi strămoşii noştri. producerile nostre artistice ne aflăm încă oomio Sami Neumann în otel „Europa**. torul proprietarilor, punendu-le la disposi-
Voim un templu al artelor oare ală­ la greutăţile începutului, poesia nbstră po­ In fiă-care cji program nou. Inoeputul la ţiuna munoitorl, îndată ce ar isbuoni greva,
turea cu biserica şi şobla să facă orescerea porală de mult ne-a creat un titlu de fală 8 bre sera. Intrarea 40 or. eventual aplicând chiar şi ostaşi la lucru.
poporului, de multe-orl suplinind şi între­ în lumea literară. Baladele ne resfiră ne­
gind ceea ce aceste două n’au putut să gura, oe acopere lumea vitejilor; legendele
îndeplinbscă; un templu din ale cărui în­ ridică vălul, oare ne asounde frumseţile Academia română. ULTIME SOIRI.
văţături să potă trage folbse toţi, tineri şi uimitbre, vedem pe Ileana Cosinzâna ou I n s t i t u t u l O t t e t e l e ş a n u .
bătrâni, săraci şi bogaţi, învăţaţi şi cei ce părul diu racje de sore şi ou faţa aţâţ d§ Publicaţiune, Constantinopol, 14 Iunie. Astăcjî
nu 8ciu carte, pentru oarl şobla e târclie, s’a ţinut a cincea conterenţă pentru
strălucită, încât în sbre te poţi uita, dâr Ou începerea viitorului an şcolar 1897
■er biserica nu ajunge. continuarea tratărilor de pace. Se
în faţa ei ba; doinele ne desohid taina —1898 se vor primi cinoi-spre-cjeoe eleve
Voim să înălţăm un templu al Tha- inimei, ele sunt limba dragostei poporului în Institutul de fete dela Măgurele fundat asigură, că tratările au luat un curs
liei române, oare să ne represinte marile de Ioan Otteteleşanu şi înfiinţat de Aca­ regulat şi că pănă acuma nu s’a
nostru; horele şi strigăturile ne aprind su­
figuri ale istoriei naţionale, eroii şi mar­ demia Română, sub înaltul Patronagiu al ivit nici o dificultate estraordinară.
fletul, — er poveştile ne oonduc în o lume M. S. Regele, cărora li se vor da, conform
tirii noştri, cari şi-au vărsat sângele pen­ Pârta, se c|ic6, este înclinată a face
nouă, într'un adevărat raiu, minunat, fee­ disposiţiunii testamentare a răposatului fun­
tru nbmul lor, femeile de model, cari şî-au ric, ou castele strălucite şi ’n ele tot cu dator, o cresoere casnică şi instraoţiunea t6te concesiunile posibile şi puterile
jertfit podoba cea mai scumpă pentru cjine înoâutătore, pentru care luptă nisoe cuvenită unei „bune mame de familie, fără pănă acuma au procedat în armoniă.
u
aceeaşi sfântă ideă. Să ne înviă pe marele feţl-frumoşl cu bălaurii... Totul ne pare un pretenţiunî s6u lux . Paris, 14 Iunie. Poliţia încă n’a
împărat, oarele în capul oştirii învingătore, vis frumos, din oare ne trecjesoe câte o Cursul va fi de 5 ani, în timpul că­ aflat pe urzitorul atentatului asupra
a înjugat Dunărea şi trăgând de-aoolo o snovă şăgalnică,.. rora elevele vor avb tbtă întreţinerea în preşedintelui Faure. Se crede înse,
brazdă ale cărei urme se cunoso şi acjl, a (Va urma). Institut. că urzitorul este un polon anarhist.
Sunt admise în Institut- copile pe de­
întemeiat aici o nouă provinciă romană, plin sănătbse, oarl pănă la 5 August 1897
aşecjându-ne în ea pe noi drept sentinelă au împlinit 11, dbr încă nu 14 ani, au pre­
a gintei latine. Se ne înfăţoşeze fasele de gătirea oe să dă în şoolele primare din
frunte prin cari a trecut nemul românesc România şi sunt năsoute din părinţi ro­
— 8 (16) Iunie. mâni săraol. Scriitorii francesî despre femei, pilele
de atunol şi pănă astăcjî, tot atâtea drame,
tot atâtea tragedii, în oarl idea fundamen­ Asociaţitmea meseriaşilor români din Două surori sbu două vere primare aceste apăru îu Bruxela o oărtioioă, în
Braşov şl-a continuat erl adunarea gene­ nu pot fi admise în Institut. care sunt colectate diferitele păreri ale
tală, — îndemnul care a pus pe toţi în
rală, fiind la ordinea cjilei discutarea obiec­ Părinţii aspirantelor ori representanţii scriitorilor francesî despre femei. Etă aoi
arena luptei şi pentru oare au murit, a legali ai acestora au să trimjtă — pănă la unele din ele: Diderot cjioe despre femei:
fost vecinie dragostea ţării şi dorul nestins telor, ce rămăseseră nedesbătute în aduna­ 5 August 1897 — cererile, însoţite de act
de-a se susţină ea neam românesc. rea de acum două săptămâni. S’a mani­ de nascere, act de vaccină, act de paupertate Intre femei există O alianţă secretă, ca
Să ne arate oa într’o oglindă tbte în­ festat mare interes faţă cu adunarea, luând şi atestat şcolar despre terminarea claselor între pi’eoţii de aceeaşi credinţă. Se în
suşirile nostre bune şi rele, aşa cum sun­ parte la ea un număr de membri pbte şi primare, la Academia Bomâna (calea Vj’o- vidiază unele pe altele, dbr se şi apără.
tem astăcjî, un popof în starea de fermen- mai mare ca în rândul trecut. Discuţiunile toriei Nr. 135), pentru Comisiunea Funda- — Ch'tmfort cjioe: Femeia oând îşi alege
au fost animate, der clare şi obiective. Un ţiunii Otteteleşanu, care examinând act®ls amantul, mai mult ia în considerare
taţiune, în oare binele şi răul, frumosul şi şî luâud informeţiunile oe va crede de cu­
raport amănunţit, din causa lipsei de spa­ aceea, oă ce vor cjioe altele de alesul
Q
urîtul, adevărul şi minciuna, realitatea şi viinţă, va dispune ca concurentele ce î *
ţiu, vom putb aduce numai mâne. De-o- inimei sale. Femeilor le mai place dragostea
fanfaronada se dau în ospeţe, formând un deplineso condiţiunile mai sug preoisate
camdată amintim, că nou alesul comitet s’a fiâ supuse la un examen de primire, prin deoât căsătoria, tocmai preoum un roman
straşnio proces de cristalisaţiune, care ne n
•stînge multe visuri frumose, der ne şi îo- constituit tot sub presidiul d-lui N. Petra- oare se va constata gradul de pregătire î este mai plâout, deoât o istoriă. — Bou-
ceea ce privesoe cetirea şi scrierea, aua- geart: Dboă, noi bărbaţii, cjioem ceva rău
malţă credinţe nouă, bine întemeiate. Pcir eseu. lisa etimologică si oea sintaotioă, cele pa­ despre femei în general, atunol pe oâte-va
Voim un templu, în care toţi să ne Partida apponyistă se întăresce. In tru operaţiuni, geografia şi istoria ţărilor ni-le facem duşmane. Dbr dbcă facem ceva
•adunăm ou evlavie şi să ne închinăm sme­ urma concesiunilor, ce li-s’au făcut prin române. observări în favorul unora, atunol tbte ne
rit dumnecjeesoilor învăţături ale Geniului acordarea academiei militare şi şcolelor Rasultatele examenului se vor supune, dau dreptul. — Alfons Garr: pi despre o
nostru naţional; un templu care să ne în- de cădeţi unguresol, partida „naţională** a dimpreună ou tbte aotele, printr’un raport femeiâ, că e rea, caprioiosă, uşuratică şi
lui Appotyi a -început a se întări. Gontele Augustului Protector al Aoademiei Ro­
tăresoă sentimentele nbstre de încredere în mâne, Maiestăţii Sale Regelui, căruia îl a- mai adauge, că e frumosă — fii sigur, oă
Ştefan Kârolyi şi-a însinuat deja intrarea
jpu.fce.rea de vibţă a elementului românesc. parţine a decide în privinţa primirii. cu plăcere te va pomeni. Dbr cji-i, oă e
lui în acbstă partidă. Se cjioe, oă încă mulţi
Atât istoria şi vieţa socială, oât şi Examenele se vor face în localul Aoa­ bună. delicată, virtuosă, ingenibsă, numai
alţi derutaţi, c«rl pănă acum au stat,
'traiul poporului nostru dau scriitorilor noş­ demiei la 9 Septembre 1897. cât durere, e pocită — pănă-i lumea nu-ţl
tri o eomoră de subieote. ca şi Kârolyi, înafară de partide, se vor Nr. 9066. — Bucuresci, 26 Maiti 1897. va erta-o. Soriitbrea Stael cjioe ; Dragostea
înrola sub stindardul lui Apponyi, a că­
Tstoria nbstră nu este numai ceea ce ruia venire la guvern acum nu se mai în viaţa femeei e istoriă, br în viata băr­
ne-au păstrat paginele ei, sorise de multe batului episod. — Bousseau <ji° Bărbaţii
e:
consideră oa imposibilă.
ori de nisoe străini rău-voitori său oel pu­ Socialiştii şi greva. soiu mai bine se filosofeze despre inima
ţin fără tragere de inimă pentru noi. Is­ Urcarea soldei ofiţerilor. „N. W. Mori îngrijiri au început să Se mani­ omenesoă, dbr femeile o soiu mai bine să
toria nemului nostru ne-o teloueso tradi- Abendblatt** primesce din cercuri parla­ o oetbscă
feste chiar şi în cercurile politice unguresol
yiunile şi legendele, ce trec din gură ’n mentare soirea, că între cele două guverne
din causa atitudmei din di în di mai ame-
Pentrn ce esploadeză lampele cu petro-
gură şi trăesodin generaţiune în generaţiune. ale monarchiei s’a stabilit o înţelegere mnţătbre a aşa t^işilor socialişti agrari din leu? S’a oonstatat, că lampele ou petroleu
Munţii şi văile, codrii şi poenile, peşterile pentru urcarea soldei ofiţerilor, aşa că
Ungaria. Acum mai ales, fiind-oă suntem esplodbuă câte-odată şi din cau &, oă stin­
s
-şi câmpiile povestesc şi cântă trecutul nos­ încă la tomnă se va putb presenta un în ajunul seoerişului. faţă ou oare socialiştii gerea lor se suflă din sus în jos. Aobsta
tru: nu lipsesce, decât poetul, care să ou- proiect în privinţa acbsta. De altă parte au proiectat, cum seim, o grevă geDerală, însă se întâmplă fbrte rar. Cele ma* multe
lbgă tot ce aude şi să-şi înobrde lira se elice, că soirea acbsta ar fi prea tim­ agitaţiunea e forte mare în sînul popora- esplosiunî se întâmplă însă, oând lampele
spre a ne cânta ditirambe despre trecutul puria. se mişcă prea repede, sbu oă nu se ţiu în
ţiunei agrare, er agricultorii se tem de-o mână drept. Pentru a se înounjura astfel
nostru. formală catastrofă.
Furt Sunt oâte-va c^ile, de oând nisce de oasurl, împreunate de cele mai multe-
Viaţa nostră sooială, deşi abia năs- fâoătorl de rele au spart ferbstra dela oan- Cestiunea acbsta a fost sulevotă atât orl ou nenorooirl, sunt a se observa urmă-
oută şi neformată încă, ori pbte tocmai celaria biserioei române din Braşovul-vechI în camera magnaţilor, oât şi în camera de­ fcbrele reguli:
pentru asta, ofere o bogată recoltă pentru şi, întrând înăuntru, au soos lada ou banii, putaţilor. Baronul Io9Îf Vbcsey în şedinţa Fiă-care lampă trebue să aibă un pi­
autorii noştri dramatici. Luptele pentru au dus’o în cimitir şi, spărgendu-o, an fu­ dela 11 Iunie a camerei magnaţilor a adre» cior (basâ) lafc $i greu, împiedecând astfel
răsturnarea lampei. Butelia lampei să fiă
pânea de tbte cjilele, râvna de a întrece rat din ea 43 fi. împreună cu tbte aotele sat ministrului de interne o interpelaţia, în dm metal. Sticla să se potrivbscă bine şi
pe alţii, lăoomia de avere, fudulia de a se şi dooumentele oe se aflau în ea. Se vede, care îşi esprimâ temerea faţă ou peri cuini aşttel să se pană încât să nu pbtă întră
coooţa în posiţii strălucite, pisma şi ura aer la flaoără. Inelul să fiă bine înţepenit,
oă făptuitorii au vrut să pună mâna pe do­ oe ameninţă ţera prin atitudinea ostilă a
ce ne înstrăinbză şi pun beţe în mersul fitilul (feştila) mble şi nu prea subţire. Bu­
oumentele bisericii, debre-ce banii nu i au sooialiştilor şi întrebă pe ministrul, ce mă­ telia să fig tot-dbuna plină ou petroleu şi
întreprinderilor, luxul ce distruge multe luat toţi. S’a făout arătare la poliţiă, dbr suri are de gând să ia pentru împedeoarea, când se stinge, mai întâii! fitilul să se şu-
ferioirl şi — ceea ce de giaba am ascunde nici pănă a<jl nu s’a dat de urma hoţilor. sbu paralisare# socialismului ? pişe tot-odatâ, rubeze în jos, apoi să se sufle peste stiolă,
— frecările nbstre confesionale: ohiamă că recurgerea la forţă armată nu o află br nu oblu din sus în jos. In fine lampa
par’că anume pe scriitori, spre a faoe din Cuuuniă. Dumitru Banciu farmaoist în potrivită pentru a evita perioulul, mai să nu fiâ într’un loo, unde e curent.
atâtea comedii — nisce comedii. Sălişte îşi va serba oununia sa ou d-şora ales fiind-că, dboă mişcarea socialistă este Aceste regule e bine a se observa,
Dbr bogăţia cea mai nesfârşită, ori­ Paraschiva Steflea Duminecă în 20 Iunie atât de puternică, precum se arată, atunci iaounjurând prin aobsta nenorooirl, ce adese­
ori se întâmplă ou lampele ou petroleu.
ginalitatea cea mai preţiosă, temelia cea st. n. la 4 bre d. a. în biserica oea mare armata nici nu este în stare a-o potoli.
mai trainică a vieţii nostre intelectuale din Sălişte. — Sinoere felicitări tinerei pă- Cam în sensul aoesta a făout o inter­
este în popor. raohl! pelare şi deputatul Geza Makfaivy în şe­ Proprietar: Jttr. Aurel Miurcşianu.
Felul lui de a trăi, de-a vorbi, de-a Părintele Xneipp. O telegramă din dinţa de Sâmbătă a camerei deputaţilor, Redactor responsabil: Gregorfu Maior.