Page 13 - 1897-06

AâiMstrîţtoi, .,&aseta“ iese în îUm îi.
Abonamente pentru Austro-Dngaria:
Sra?ov, pisţa mora Wr, 30. Pe un an 12 11.. po şese luni
6 fl. f po troi luni 3 fl*
Scitiuovi coteos.aat» ar, sa
priraoasj, — 3tanusorip4«i nv tio N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
<:»Ssimo4.
Pentru România si străinătate:
1WSERKTE ao ptiraeao 1& Âdml- Pe un an 40 franci, po şăoe
nlstrnţluno în Braşov şi la Uî- luni 20 fr.,pe troi luni 10 fr.
raăfc6rela Birouri da unvcscluri: N-rii do Bnmineo» 8 fronoî.
în Yiana: M. Dttku, Bcinruk
Schalek, Rudolf Bosse, A. Oppeliks Se prenumără la t6te ofteioio
Kaohfolger; Anton OppeitK, J. poştale din întru şi din atară
DanntJxr, In Budapesta: A. T. şi ia dd. soiootori.
Qoldbergerg, ScMein 21»mat; în ii"nfanontiH nontrn iirasw
Buouresoi: Agtnce Hat as, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
qnrsolo do Koumnnio; în 3am- târgul Inului Nr. 30 etagiu
tiorj,: Karo'vji <& Licbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Ittaorţlunllor: o seria luni o fl. t pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond po o oolână fl cr. şi Cu dusul în casă: Pe un an
30ot. timbru pentru o publi­ A. :tT TT 12 fl., po 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai doao după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tariiă si învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen­
Seolame po pagina a 3-a o tele oftt şi insorţiunile sunt
soriă 10 or. adu 80 bani. a se plăti înainte.
Hr. 122. Braşov, Joi 5 (17) Innie

„ C o n s t a t ă r i l e . " In caşul de faţă înse lucrul mai torilor, oă la îndrumarea guvernului împă­ Toţi şi tote şi-au făcuţ datorinţa
are şi altă lăture, care spulberă în rătesc, tdte averile mişoătore şi nemişcă- Laudă lor.
In numărul nostru de erî am vânt nedumeriri şi susceptibităţ! de târe ale acelor locuitori din Tesalia, cari La 8 ore sala dela „Sâcheny" era
înregistrat „constatările", cu care ori şi ce natură ar fi. N’a fost nici s’au refugiat prin aite locuri, deoă în timp plină de lume. Nu puteai distinge, dâcă
ioia biaericescă din Blaşiu a aliat o nevoiă de-o înţelegere prealabilă, de 2 săptămâni nu se vor reîntârce dim­ era colârea albă seu nâgră mai bine re-
de bine a introduce publicarea con- cum o contempleză foia din Blaşiu, preună ou familiile la loouinţele lor, vor fi presentată în sală, nici dâcă Orăştienii seu
vocărei la conferenţa generală, ce şi cum-că n’a fost necesitate de ea, confiscate în favorul imperiului turcesc, âspeţii sunt în număr mai mare, atât s’au
se va ţine peste doue septemânî la se pdte convinge ori şi ce om cu Paşa Sejfallah a trimis o epistolă prin­ sporit aceştia din urmă în decursul dilei.
Cluşiu în causa autonomiei bisericei judecată clară din însu-şî cuprinsul ţului moştenitor de tron Constantin, in oare Ospeţii străini erau în număr de cel puţin
române unite. apelului convocator. Aici este vorba îi face cunoscut, că corpul al 3-lea şl-a 100—150.
Aceste „constatări", deşi sunt apriat de-o consfătuire, în care cre­ strămutat castrele şi cere trimiterea unor S’au jucat piesele „La Turnu Măgu­
însoţite de cuvintele „încolo dorim dincioşii Provinciei metropolitane de delegaţi pentru a se înţelege asupra unor rele“ de V. Alecsandri, în care figura fer­
succes conferenţei", ni-au făcut im- Alba-Iulia „se-şî esprime vederile, tratări parţiale ale armistiţiului. cheşă a sergentului de dorobanţi era o
presiunea, ca şi când organul cleri­ dorinţele şi se-şî formuleze din nou Tratările în oestiunea schimbării prin- privelişte forte eroică, posând astfel esce-
cal ar voi se se îngrădescă faţă cu postulatele privitor la organisarea sonerilor s’au început erî. Turoii au 230 lent în piesa de altfel mediocră şi de o
viitârea conferenţă, declarând dina­ cât mai grabnică a autonomiei deo­ prisonierl, între ei mai mulţi irregularl; valâre ocasională a marelui poet.
inte, că ea se convbcă numai de sebite a acestei Provincii". Grecii au 200, între cari doi oficerl şi un A urmat comedia ^Trei doctori", o es-
mireni şi că nu a premers nici o în­ Cine va susţine, că aceste ve­ major. celentă localisare a dâmnei Virginia A.
ţelegere cu „episcopatul şi cu cercurile deri, dorinţe şi postulate ale cleru­ Turcii, se (ji°e, foloseso armistiţiul, Vlaicu din Braşov, care s’a dat anul tre­
normative ale clerului român unit". lui şi poporului credincios nu s’ar pentru ca ceea ce au sămănat Grecii în cut pentru prima-orâ în Braşov şi este
Mărturisim sincer că tactica acâsta pute esprima şi formula, decât cu Tesalia, să pâiâ acum secera ei îu linişte. deci bine cunoscută la D-vâstră. Un co­
ne surprinde, fiind-câ nimeni n’a pre­ consensul prealabil al archiereilor ? Soirile sosite din Volo spun, că soldaţii mic de situaţiune de tot hazul este forţa
tins şi nici în convocare nu se <|ice Mai accentuâză convocarea ne­ turci din Tesalia deja au înoeput a seoera. acestei piese, care bine predat stârce ho­
cu nici un cuvânt, ca conferenţa s’ar cesitatea, ca credincioşii bisericei Se mai spune tot-odată, oă Turcii prădezâ hote de rîs şi frenetice aplause dela pu­
întruni la avisul episcopatului şi ai române unite „se-şî preciseze atitu­ şi devastâză loouinţele Greoilor din Tesalia. blic. Personele, cari erau menite a scâte
u
cercurilor conducetore ale clerului dinea faţă de congresul catolic or- „Agenţia Havas anunţă, că marile în relief aceşt comic de tot hazul, au fost
din provincia metropolitană de Alba- ganisator şi faţă de proiectata or- puteri sunt de acord în sfaturile, ce le forte bine alese. D-l Petru Bariţiu ca Bâl-
Iulia. ganisare a autonomiei catolice". dau Portei. Se afirmă, oă însâ-şl Pârta do­ teanu era o figură comică pe deplin suc-
Nici aici n’a fost de lipsă o în­ resce încheiarea păcii în oondiţiunl mai
Ce lipsă a fost deci, ca „Unirea" câsă; densul juca sigur, uşor şi plin de
din Blaşiu se accentueze o deosebire ţelegere prealabilă cu archiereii din puţ'n esagerate şi că a soăcjut pretensiu- humor. ;D-1 I. Moţa ca Ionescu, agronom,
simplul motiv, că nici nu se pdte nile pentru desdaunarea de răsboiu la 6
în procedarea clerului faţă cu mi­ s’a remarcat prin jocul seu forte natural ;
admite posibilitatea, ca aceştia, adecă milione fanţi sterlinyi.
renii, când acâstă deosebire nu reese natural în gesturi, în mişcări, în dicţiune.
cu nici un cuvent din apelul de con­ Metropolitul şi episcopii român! uniţi, Bine a jucat şi d-l Oprea ca Adrian, in­
vocare al conferenţei şi când, după se se abată dela calea croită prin lup­ Societatea pentru fond de teatru giner, der mi-s’a părut cevaşl prea calcu­
a nâstră convingere, de fapt nici nu tele seculare de independenţă şi de lat în modulaţiunea vocii şi în gesturi.
conservare naţională a acestei bise­ român.
esistă şi nici că pbte esista? Porte bun a fost d-l Baicu ca servitorul Ion.
rici. Der în special trebue se fiă
Suntem înclinaţi a crede, că Adunarea generală din Orăştie. Damele (d-şora Lucreţia Eli, Miţi Baciu
clar pentru întreg clerul şi poporul
fdia din Blaşiu pote nici n’ar fi ac­ ORĂŞTIE, 3 (15) Iunie 1897. şi Olga Romoşan) au contribuit din tote
că faţă cu or! ce încercare de in­
centuat o deosebire de procedere gerinţă şi amestec străin în cercul V. puterile lor la succesul piesei. O furtună
între cler şi popor, dâcă s’ar fi cu­ de aplause şi 3 buchete frumose au fost
de competenţă şi de drept al bise­ Serata teatrală si de dans.
t
getat mai serios la urmările unor ecoul, ce l’a dat publicul la debutul dile­
ricei române unite, este trasă deja Programul comitetului araugiator pen­
declaraţiun! aşa de pripite, care nu tanţilor.
linia de procedere şi de apărare prin tru cfi primă încă nu era epuisat cu
ua
sunt nicî-decum de natură de-a ade­ ><
actele şi luptele din trecut şi prin banchetul. El anunţase pentru orele 8 săra
veri afirmarea ei, că „nu scrie de-a faptul, că obştea bisericescă nu vrâ „o serată teatrală dansantă în sala hotelu­
rostul, ci mai întâiu îşi cumpănesce se renunţe la nicî un drept al ei. lui „Szâchenyi". Nune venio ad fortissimum „luerum",
părerea şi numai după aceea o pu­ Aşa-deră nu putea se se ivescă nici Decă bărbaţii maturi îşi află princi­ — să-mi daţi voiă, d-le Redactor, să-i dic
u
blică". „lucrum", căci „rem pe latinesce mi-se
în acâstă privinţă trebuinţa de-a cere pala satisfacţiune la astfel de adunări ge­ pare prea palid — : la serata de dans !
Ei bine, acuma pote se vadă o specială îndrumare dela archierei. nerale în participarea la şedinţe şi la ban­
urmările. Foile unguresc! de ac|î în- Ne spune însă fdia din Blaşiu, chet, apoi serata teatrală şi de dans este Sunt în mare confusiă, căci ’ml-am
registrâză tote cu mare satisfacţiune că cestiunea autonomiei preocupă momentul de culminaţiune pentru aşteptă­ negligiat o datorinţă forte esenţială de ra­
„constatările" „Unirei", ca se slă- ac|î tdte diecesele, că „însu-ş! Pri­ rile damelor şi a tineretului, constituind portor, o datorinţă — şi asta este prea de
bâscă astfel însemnătatea viitârei con- matele a cerut părerea episcopatu­ în acelaşi timp un moment vesel, senin tot trist — fără samă de plăcută. Nu vă
ierenţe. Organul guvernului conchide lui român unit şi că în timpul cel şi pentru garda bărbaţilor mai în vrâstă, pot servi ou lista completă a damelor,
chiar din observările „Unirei", că mai scurt se pdte spera, că episco­ a âmenilor „de greutate", în înţeles figu­ cari au participat; vulgo: „buchetul dame­
cercurile competente ale clerului ro­ patul nostru într’o conferenţă îşî va rat şi nefigurat. lor" ca ’n palmă. De, — mă voiu fi uitat
mân unit nu sunt înţelese cu d-nul marca posiţia sa". Era deci forte natural, dâcă strădile şi eu prea adânc în nişte anumiţi ochi,
Bohaţel şi soţi, cari au conchiămat ţ)ice „Unirea", că din parte-i oraşului pe timpul de după banchet şi ori anumite păhare, nu soiu, [destul că am
conferenţa, şi că „în causa autono­ doresce cât mai grabnica întrunire pănă sera la 8 6re erau morte. Bărbaţii, greşit, şi aoura zadarnic mă căiesc. Destul
miei catolicilor ar esista o desbinare a acestei conferenţe episcopescî, „ca — ei mai aveau câteva „cestiunî" de re- şi bine D-le Redactor, oă tare era frumos
intre personele diriguitâre ale cle­ să seim de ce să ne ţinem". Am dori solvat la pomana banchetului, despre care şi tare era bogat acel buchet, dintre flo­
rului şi între o parte a inteligenţei să ne spună, decă nu ar crede tot­ spusesem, că s’a întins pănă pe la 7 ore rile căruia o să relevez anume............ Să re-
levez?... Nu, nu, n u . . . Tâte merită a fi
române". odată a fi forte folositor pentru causa sâra,— âr damele erau preocupate de două relevate... Ergo, decât un lucru de jumă­
Se ne spună acum „Unirea", bisericei, în aceste vremuri pline de cestiunî mari: de somn şi de toaletă, —
tate, mai bine nimic.
este aşa seu nu? Noi credem, că ea pericule pentru ea, că în curând se două cestiunî prealabile ale unei serate,
Decă a fost animaţie, dâcă a fost înde-
se va înspăimânta însa-şî de conclu- întrunesce şi conferenţa credincioşi­ dela a căror resolvare potrivită depinde
siunea, ce o face fâia ungurâscă din lor, ca să scie şi episcopatul şi cer­ tot sucoesul seratei... Natural deci, că stră­ suiâlă la dans, dacă au fost inimi robite, mă
„constatările" sale şi va afla, că acea curile normative ale clerului de ce zile erau gole. întrebaţi DV ?—Vă rog în privinţa animaţiei
a întreba pe âspeţii JojaţI la hotelul „Szâ-
conclusiune este cu atât mai ridi- să se ţină? De pe la 7y începând însă se vede,
2 chenyi". Ei să jură pe ouvânt, că pănă la
culă, cu cât fdia din Blaşiu în rea­ că tote cestiuniie pendente se resolvaseră
litate nu s’a plâns de alta, decât că în cel mai satisfăcător chip. Domnii cei 7 âre dimineţa nu au putut să închidă
mirenii au convocat o conferenţă Tratările de pace. cu pomana aveau disposiţiunea veselă ne­ oobii. Er ce privesoe du'cele selavagiti al
fără a se pune mai înainte în înţe­ Lunia treoută s’a ţinut în Constanţi- cesară pentru a îndeplini plăcuta îndato­ inimilor, oarl să lăudaseră pănă aoum ou
legere cu archiereii. aopol deja a oineia şedinţă în oestiunea rire a secsului negingaş de-a răsplăti cu libertatea lor, eu nu vă (fio deoât una, vă
Ya recunosce or!-ce om cu min­ tratărilor de pace. Despre cele petrecute binemeritate aplause pe debutanţii teatru­ rog reservaţl pentru cfilel® proosime în sti­
2
tea sănetdsă, că lipsa unei „înţele­ în aoea şedinţă puţin se soiâ. Se spune lui şi de-a contribui în mod activ la ani­ matul DV. Ziar câte o '/ de oolână pen­
geri prealabile" nu însâmnă şi nu însă, că în deoursul tratărilor de Luni nu maţia dansului; âr damele grăbiau cu aer tru rubrioa „Hymen". O să vedeţi D-Vâstre
pdte însemna desbinare şi nici nu s’a dat de piedecl seriose. prâspet, aer de diminâţă, în hainele lor albe, atunci clar suooesul „inimal" al aoestei
pdte prejudeoa unei înţelegeri ulte- Guvernatorul din Volo a dat o pro­ uşore, volubile, parfumate ca adierea pri­ serate! —
ridre cât mai perfecte. clamară, prin care se face cunosout locui­ măverii. îjî