Page 14 - 1897-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 122.—1897.

Cn aoeste c}iua primă s'a încheiat. oărîmb, 15) loan Stoioa, Săcărîmb. 16) înfiinţarea Bibliotecii teatrale din par­ ciorii de satul şi de drăguţa lor câud se
s
Ce-i drept era timpul suprem să se încheie, eb. Olariu protopresb., Făget, 17) Toma tea oomitetului a întimpinat viia plăoere a duc la osto, ea înveselesoa nunţile şi tâte
căoî ne-a mânoat tocmai 7 câsurl (cum F. Haneş. Făget, 18) Dionisiu Foneş, Fă­ adunării. Tote demersurile comitetului în petrecerile, ea înalţă însufleţirea, ridică ini-
D
v’am arătat mai su9) din 4i & a II., oare get, 19)' Acs. Gaitu, Făget, 20) D, Şufariu, aoâstă direcţiă s’au luat ou vii aprobări la mele şi — pâte singură ea — deschide
Ţarina, Poiana, 21) Simion Dragomir not.
avea şi ea tot dreptul a pretinde o apre- Gurasada, 22) Elie Popoviol preot, Sebeşel, ounosoinţă. Asemenea celelalte lucrări ale pungile. Şi totuşi acâsta oheiă a inimei ro-
ţiare şi usara egalitară cu I c|i- 23) Ioan Roşu not., Turdaş, 24) Vas. Da- oomitetului s’au aprobat tote de adunarea mânesol; aoâsta soră iubitâre a poporului
mian, protopresb., Brad, 25) Dr. P. Oprişa generală. nostru, oare îl însoţesce din veacuri în
piua a doua. prof.. Brad, 26) Dr. I. Radu profesor, Brad, Adunarea generală exprimându-şl do­ veacuri, alintându-i suspinele în timpuri de
27) N. Obădaş propriet. Brad, 28) Ioan
vi. rinţa de-a putâ vedâ în viitor participând restrişte şi aurindu-i cailele de bucurie;
Stanoiu oomero., Brad, 29) Al. Draia învăţ.,
Ş e d i n ţ a a d o u a . Criscior, 30) Petru Rimbaş oom., Brad, 31) la adunare pe toţi membri oomitetului, la acâssta frumseţa fermeoătâre u’are niol un
Şedinţa a doua era anunţată pe firele N. Dubleş not., Romos, 32) G. Bogdănesa, propunerea oomisiunii numite, ţinând cont adăpost, rătăoesee pe drumuri, se stinge
10, dâr au trecut şi de 11 ore, când s’a Romos, 33) Comuna politioă Romos, 34) pe de-o parte de concluse mai vechi aduse ori se perde prin străini, cari apoi îşi în-
N. Maneguţiu, protopresb., 35) N. Părău,
deschis. De diminâţă comisiunile exmise Orăştie, 36) Iosif Indrieş, Boeaş, 37) N. de aduDările generale treoute precum şi de zestrâză ou ea aşa numitele lor oânteoe
din şedinţa de ieri erau în cea mai viuă Vlad farmacist, Orăştie, 38) St. Crişan, analogia observată la alte societăţi de ase­ neaoşe străvechi şi composiţii originale
activitate, fiă-oare în câte o altă sală a Teiuş, 39) Dr. I. Marciao adv., Alba-Iulia, menea natură, a decis ou unanimitate de nouă. A sosit vremea să punem odată sfâr­
frumosului edificiu şcolar. La li âre tote 40) G. Oprea paroch Hunedâra, şi 41) N. voturi ca normă pe viitor, că spesele efec­ şit acestei oucerirl de contrabandă; să adu­
’şî-au sfârşit lucrările şi ’şî-au redactat ra- Stoiohiţa parooh Hunedora, — cu totul 41 tive ale comitetului împreunate ou partioi- năm la un loo tot oe faoe parte din ouge-
J
pârtele şi la orele 11 şi / D-l president membri ordinari. parea oostisitâre la adunările generale au tarea poporului nostru, tot ce e al nostru,
4 Afară de aoeştia au contribuit ca mem­
Iosif Vulcan declară şedinţa de deschisă să fiă acoperite din venitele sooietăţii, — oa să nu ni-le mai pâtă plagia nimeni.
bri ajutători oam la 200 de Români, mai
în faţa unui publio număros de âmeni, domni, un luoru just şi echitabil, mai ou sâmă Vorbind de aoeste, trebue să mă
dame şi ţărani. cu samă ţărani. dâcă se consideră că administrarea unei opreso şi la costumul nostru poporal. Şi
Să oetesoe procesul verbal al şedinţei Pentru a vede zelul, ou care s’a lu­ averi atât de mari se faoe aprope fără aici caută să aduoem prinosul înohinăoiunii
I şi se autentioă. crat de comitetul aranjator şi de inteli­ niol o ohieltuiâlă. nâstre adânci ţărancelor române. Degetele
genţa dela sate pentru sooietatea nâstră,
Q
D-l v. president Virgil Oniţiu dă ce­ Tot la propunerea acestei comisiunî lor de 4i ă au desohis industriei oas-
dau aci un mio oonspeot, care e însă forte
tire celor 10 depeşe sosite dela încheierea adunarea decide editarea unui anuar, oare nioe românesoî salânele; covârele, şter­
şedinţei de ieri înooce. înainte de t6te însă eloouent, despre listele de coleotă exmise să cuprindă în sine rapârtele oomitetului garele lucrate de ele fac astă4l podoba
oetesce de pe cuponul unui avis postai, care şi intrate pănă la adunarea generală: şi a cassarului, protocolul adunării gene­ pelaturilor şi fabricanţii au venit să imi-
aducea suma de 100 fl., salutarea şi ade­ Din Săcârâmb s’au ooleotat 70 fl., din rale ou disoursul presidial şi alte adnexe teze lucrările româncelor nâstre. Vă4ând
Boseş 5 fl. 50 or., din Făget 22 fl., din
renţa căldurosă a D-lui advooat Teodor de interes comun. Anuarul are să fie tri­ aoeste, lumea se ’ntrâbă cu mirare: Cine
Poiana 8 fl. 50 or., din Haţeg 2 fl., din
Popă din Baia de Oriş, întrat astfel în lista mis gratuit fiă-cărui membru fundator, pe le-a învăţat? De sigur a studiat în scoli!
membrilor fundatori ai sooietăţii. Urări en- Gurasada 6 fl. 50 or., din Şebişel 10 fl. 30 viaţă şi ordinar al sooietăţii, pentru de-a Nu! Cele mai multe nu sciu oarte. Le-a
or., din Turdaş 6 fl., din Căstâu 16 fl. 10 or.,
tusiaste de „Să trăâscâ" răsunară în sală ţinâ viu interesul membrilor faţă ou sooie­ învăţat mama lor! Şi pe mama lor? ErăşI
din Vinerea 16 fl. 20 or., din Vaiăeiu 2 fl.
la aucjul acestui oadou mărinimos. tatea. mama. Din moşi strămoşi tot aşa. Este o
70 cr., din Beriu 10 fl., din Brad 69 fl. 30
Vă consemnez aci tote localităţile, D-l vioepresident oetesce depeşa so­ moştenire de veacuri. E sângele latin.
cari au ţinnt a distinge societatea nfistră cr., din Romoşel 14 fl. 45 or., din Romos sită dela Haţeg, în oare inteligenţa română Ori din oe parte am studia neamul
prin urări de bine ou ooasia adunării sale 31 fl. — Serata teatrală dansantă a dat de aoolo invită adunarea pe anul viitor la româneso, pretutindenea dăm de eticheta
generale: Arad, Năsăud, Brad, Boroş-Ineu, 100 fl. Haţeg. Adunarea primesoe invitarea cu de nobleţă a obârşiei sale veohl. In tâte
Suma totală intrată ca venit curat la
Oradea mare (2), Zlatna, Pâncota, Chiş-lneu, mare bucurie. ale lui, în datini, în poesiă, musică şi port,
fondul societăţii face nu mai puţin de fl. 1201.30,
Galşa, Pecîoa, Şimand, Baia de Oriş, Lu- Ou un discurs cald de mulţămită din găsim germenii olasioităţii. Un cuvânt
adecă una miiă douc sute şi unu florin! şi
goş şi Piatra (România.; partea presidentului şi o frumâsă alocu­ acesta, oare trebue să ne deschidă porţile
Urmâză la ordinea 4'lei raportul co- trei-(Jec! crucer! v. a. ţiune din partea d-lui Dr. I. Mihu la adresa civilisaţiunii, oare ne îndreptăţesoe să ne
misiunii pentru câştigarea de membri noi. Aprobări şi urări sgomotâse au aco­ presidentului şi a oomitetului şedinţa s’a ri- reolamăm un loo printre popârele cari îna-
In mijlooul celei mai încordate atenţiuni perit aoâstă constatare. Resultatul material dioat la orele 12 şi y din 4i* intâză căci deşi săraci, deşi înapoiaţi încă,
2
D-l Petru Beleş raportâză în numele a- neaşteptat de splendid a încântat formal In 4iuă aoâsta oomitetul împreună ou putem 4i° 6 cu mândrie:
pe toţi cari erau de faţă şi în deosebi pe
oestei comisiunî următârele cifre, şi nume, alţi honoraţiorî a fost oficios la masa os- — Est Deus in nobis!
comitetul societăţii. Onâre bravilor Orăş-
la au4ul oărora răsuna biserica de urale: pitaliară a d-lui pretor Orbonaş, unde au
tieni, onâre bravului comitat al lui Huniade- Ar fi un păcat naţional, de oare ne-am
S’au înscris: luat prân4ul în oea mai veselă disposi- face răspun4âtorI înaintea urmaşilor noştri
Corvinul!
Membri fundator!: D-l Dr. Ioan Mihu Urmâză la ordinea 4il®i raportul co- ţiune. şi ne-am atrage dispreţul lumii: de cum-va
(Orâştie) ou fl. 250.. „Ardeleana" institut de (Va urma.) am rămâuâ şi mai departe nepăsători faţă
credit (Orăştie) cu fl. 100., D-l loan Mihaiă misiunii asupra raportului cassarului socie­ de elementele nâstre culturale.
mare proprietar (Orăştie) cu fl. 100., D-l tăţii. ^Raportor d-i Laurian Barcian. Se oon- Discursul preşedintelui Iosif Vulcan,
Teodor Popă, advocat (Baia de Oriş) fl. 100.; stată, că averea societăţii per 7 Iuuie u. Suntem datori să le adunăm la un
rostit Ia deschiderea adunării generale din Orăştie. loc, căci ele ne sunt partea oea mai bună
Membri pe viâţă: Sooietatea de lectură o. a fost de 108,870 fl. şi 13 cr., oă soco­
rom. din Orăştie fl. 50., D-l Dr. Aurel Mun­ telile cassarului sunt în oea mai exemplară (Fine). a sufletului, sunt paşaportul nostru pentru
tean advocat (Orăştie) fl. 50,; ordine. Sporul averii în oele 8 luni trecute Şi musica lui! Dulce, mole şi mişte- concertul neamurilor oulte.
Membri ordinari: (cu ootisaţiune anu­ dela ultima adunare generală face fl. 5531.17. riâsă, oa susurul pâraielor şi ca freamătul Trebue să le clădim un sout, să le
ală de 5 fl.) — Adunarea votâză cassaralui cu unanimi­ pădurilor, drăgostâsă şi duiâsă ca tângui­ punem sub acoperiş, să le facem un palat,
1) Dr. Silviu Moldovan, advocat Orăş­ tate absolutoriul propus de eomisiune. — unde nu numai să fiă la adăpost, dâr
tie, 2) Dr. Rom. Dobo medio Orăştie 3) rea vântului de tâmnă, plină de foc oa no­
Samuel Popoviol, Beriu, 4) loan Vuiau, D-l Dr. Aurel Munteanu raportâză în rul cu fulgere oe aprind, pururea bogată să şi îcflorâseă, să ne putem bucura toţi
Orăştie 5) Simion Corvin sen. oomero. Orăş­ numele comisiunii înoredinţate ou censura- de simţire, — ea răsună din munţi la văi de progresul lor şi să le putem arăta
tie, 6) Dr. St. Erdely medio Orăştie 7) rea raportului oomitetului. La propunerea şi din codri la câmpii. Ou ea îşi adârme lumii.
St. P. Baroian, proprietar Orăştie, 8) Dr. oomisiunii adunarea generală votâză cu tînăra mamă băiatul nou-născut, ou ea-şl Un astfel de palat vrâ să întemeieze
Ioan Pop, proprietar Orăştie, 9) Sim. Cor­ unanimitate mulţămită comitetului pentru plânge din fluer oiobanul dorul rău, ou ea Societatea nâstră.
vin iun., Orăştie 10) Silviu Damian, Orăş­
tie, 11) Dr. Vas. Fodor, advocat Abrud, activitatea sa, luând raportul lui spre plă­ cântă în frun4& păunaşul codrilor, ea întă- Este grea saroina oe ne-am impus. Ea
12) Deac Simion, Săcărîmb, 13) Sabin Piso, cută sciinţă şi dându-i absolutoriul cerut resoe pe flăcăi şi fete la lucru, ea s’aude oere mijlâce multe şi noi nu putem avâ
protopresb., Săcărîmb, 14) Iosif lanou, Să- pro 1896/97. noptea din şe4âtorI, ca ea se despart fe­ alte ajutore, deoât oe ne dă sărăcia nostră.

FOILETONUL „GAZ. TRANSA poiat ou o lăcomie de vandali, astfel oă unde să-i dea masă, ceea ce bucuros am — Eu nu, dâr pote fişpanul va fi po­
părinţii mei nu s’au mai putut reculege. împlinit, mai ales că întreg personalul de runcit, ca să tragă olopotele.
Eu, care n’am stat de loo în graţia Nem­ serviciu era încă de faţă. — Fişpanul!? Au4l minune? de oând
ţilor, avusem sub ei salar puţin. Er metro- De-od&tă numai oe aud, că tâte clo­ poruncesce fişpanul asupra măuăstirei ? Din
Superficialitatea şi şovinismul în politul Şuluţifi, care şi-a propus să-mî cum­ potele din Blaşifi sunt puse în mişoare, re- 10 Septemvre, în flbaa înmormântării me­

literatură. pere o moşie, vă4end că, în loo să fiu nu­ 8unau de’ţl ţiţeiau urechile. Oe-i astaîse’n- tropolitului Şuluţifi? Aoâsta e o ruşine şi
mit într’o funoţiune mai înaltă, am fost o batjocură asupra Blaşiului. A vrut să fie
De Iosif Sterca Şuluţiu. S i b i i u 1897. trebară unii pe alţii.
trântit în pensie, oa de batjoonră, — mu­ o demonstraţie în contra metropolitului,
(TJ r ma r e.) Sosesce groful Pâohy, fu răspunsul,
rise înainte d’aşî pute esecuta planul. el însă şi în mormânt este mai mare, de­
lui i se trag clopotele.
Orb oel ce nu vede, că putâm să mă — „Nu te supera — ’ml sorisese el cât să-l pâtă atinge o faptă atât de ser­
11
fac şi eu „domn mare , ba p6te şi „bo­ în 20 Iulie din Elopatak — Dumne4eu e Numai deoât m’am dus să mă infor­ vilă".
gat"; dâr eu am preferit a remâoâ oeea ce mai puternic deoât toţi Pâohy din lume; mez despre causa acestui scandal. Am în­ Der âtă oă vine groful Pâohy şi suita
sunt: am ţinut şi voifi ţină la nâmul meu, voifi îngriji eu de tine şi de familia ta“. trebat pe vioarul Aiutan, el mi-a răspuns sa; trag de-a dreptul în reşedinţă, unde au
ori ce se va alege din el. Dâeă mă dedâm oă Papfalvi a dispus să se tragă clopotele. prân4it, apoi s’au dus mai departe.
In 7 Semptemvre 1867 metropolital
după păr, ’ml întemeiam o carieră splen­ Şuluţifi a murit. Papfalvi ieşia tocmai pe pârtă când era sfi Groful Pâchy m’a întrebat în presenţa
didă, ’ml oăpătuiam toţi copiii şi nu sufe- întru la el. grofului Bâldy:
*
riam marea nefericire, oe m’a ajuns, din — „Reverendissime: oui şi pentru oe — „Unchiul d-tale se va fi îngri­
causă oă unul din fiii mei, înzestrat cu Groful Pâchy, a treout în 19 Septem- se trag clopotele? jit, negreşit prin testament, de familia
mult talent care vorbia şi soriia mai multe vre a doua-âră prin Blaşifi. Adecă 9 (4i — De bună sâmă pentvu Pâchy, care d-tale ?
limbi perfeot, simpatio tuturor, cari l’au nouă) 4^0 după înmormântarea melropoli- va sosi îndată. — Nu! a vrut să facă, dâr a murit
ounosout mai d’aprâpe, Român verde oa tului. Eu mă aflam oa testamenti esecutor în înainte d’a fi putut dispune.
stejarul, un renumit gimnastic, oălăreţ, vâ­ Blaşifi, în reşedinţa metropolitană. — Cum se pote? dâoâ afară de ar- — Rău destul, atunol ’ml pare rău de
ohierei numai unui domnitor se trag clo­
nător, duelant, înotător, dâr pote pre am­ Din motiv, că buoatele, vinurile, re- oeea oe ţi-s’a întâmplat. 11
biţionat, cu prâ mult temperament, greşin- cuisitele de masă de oulină şi mobilele potele. Cine a dispus tragerea clopotelor-? Intrâga opinie publică românâsoă, din
du-şl cariera, s’a nefericit. le-am ere4it noi nepoţii, Capitlul înounos- — Asta va soi vicarul, el are să dis­ Tisa pănă ’n BăloaDl, l-a dat metropolitu­
Am suferit chiar lipsă, în timpul, oe oiinţat, oă groful Pâeby cu o suită vor pună despre clopotele din mănăstire, în lui Şuiuţifi eatisfaoţie deplină, âr pe cei
oopiil mei erau la universităţi, căol bandi­ sosi în 19 Septemvre in Blaşifi, m’a rugat, lipsa metropolitului. păcătoşi i-a înfierat precum au meritat.
tul Hatvany la a. 1849 a dat voie omeni- oa să-i dăm lui Pâohy şi suitei sale o masă, — Tocmai dela domnul vicar vin, el (Va urme.)
lor săi d’a ne jâfui, er aoeştia ne-au des- un prân4 în reşedinţă, oăcl oapitlul n’are mi-a 4i 3 oă d-v6stră a-ţi dispus.