Page 15 - 1897-06

Nr. 122.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

ar
0
Der asta nu ne descuragâză. Când e ales •prin aolamaţiune comisia de trei pen­ mann şi Iosif VeniceJc, cel dintâifi fost looo- Acelaşi 4i n spune, că 4Aele aces­
"vorba de spriginirea oulturei naţionale, tru revidarea socotelilor şi studiarea rapor­ tenent, âr cest din urmă fost căpitan în tea confratele nostru, d-l Ioan Rusu-Abru-
deanul, redaotor la 4>arnl „ Timpul“ a serbat
când e vorba să faoeco un asii limbei şi tului comitetului pe anul viitor. In aoâstă armata comună austriacă. Ambi sunt aou- botezul fiului său, naş fiind fostul ministru
musioei nâstre, când avem să ridicăm un oomisiă au fost aleşi d-nii: I. Duşoiu co­ saţl pentru crima tradărei de patriă, fiind­ Take lonesou. Noul născut a primit numele
•templu pentru afirmarea idiomului nostru: merciant, I. Socaciu prof. şi Ios. Oncioiu că s’a constatat despre ei, că au tradat Diiaitrie.
atunci sărac şi bogat ţăran şi domn, tî- funcţionar de bancă. ataşatului militar din Viena al uneia din­ — Ou tâte inundaţiile, comunioaţia
năr şi bătrân, femeie si bărbat, — toţi îşi Urmând propunerile, d-l Diamandi I. tre marele puterei străine mai multe pla­ pe tâte liniile ferate române s’a restabilit.
vor face datoria, dându-şl ou însufleţire Manole luă cuvântul şi, ca veolril membru nuri de fortifioaţiune şi de oăi ferate, apoi De Luni sâra plâoă trenuri regulate în tote
obolul şi Tbalia Română se va ridica ohie- fundator, într’o vorbire bine simţită şi mo­ ordine de mobilisare şi alte secrete mili­ direcţiunile. Pe unele linii însă, oarl s’au
mând sub steagul său pe toţi Românii... tivată dete espresiune părerii de rău gene­ tare. In actul de aousaţiane intenţionat se slăbit în urma inundaţiilor trenurile oiroulă
Şi dâoâ ei n’ar pută merge toţi, vom rale pentru disensiunile ivite între tinerii retaoe numele acelei mari puteri, în favo­ fârte încet.
îngriji, ca teatrul nostru să mârgă la ei sodall şi vechea Asooiaţiune, care i-a for­ rul căreia s’a făcut tradarea ; foile însă soiu, — In nâptea de Duminecă prim-pro-
pretutindenea... mat pe ei şi a căreia destinaţione tinde la oă acâsta putera este Rusia. La Bartmann, ourorul Sărăţeanu însoţit de proourorul Voi-
Nu mă îndoieso un moment, "oă şi ajutorarea şi înaintarea lor. Presentă la oare e principalul aousat, s’au aflat mulţime nescu a călcat un tripou, oare se afla în
D-v. ne veţi da sprigiuul la acâsta muncă urmă o propunere în sensul, ca adunarea de aote şi scrisori, din oarl s’a constatat,
strada nouă din Buouresoî. S’an confiscat
naţională-culturală, — şi deschid adunarea să îndrume comitetul a lua asupră-şl admi­ că începând din 1890 ne’ncetat a tradat acelei mai multe păreehl de cărţi. Proprietarul
.generală. nistrarea micului fond al tinerilor sodall, mari puteri planurile secrete ale armatei. tripou lui a fost arestat.
adunat ou meDirea de a se ajutora în oa- Pentru acest serviciu a primit dela Rusia — La 6 Iunie V. se încep esamenele
surl de lipsă, fără însă de-a schimba întră 42,130 fl. Unui gendarm, oare avu să es-
.Adunarea Asociaţiunei meseriaşilor nimic destinaţiunea lui, âr la adunarea ge­ oorteze pe Bartmann dela Lemberg la de licenţă la facultatea de litere în Bucu-

români din Braşov. nerală viitore comitetul să vină cu un re­ Viena, aoesta i-a promis 30,000 fl. dâoă îl resol. Esamenele la f'aoultatea de medicină
se vor înoepe la 15 Iunie. Dumineoă s’au
Alaltăerî, în diua a doua de Rosalii, gulament, prin oare să se reguleze raportu­ va faoe soăpat peste graniţe; iuspeotorul început la scâlele normale de institutori şi
s’a întrunit din nou în sala de desemn a rile între sodall şi comitet. înohisorei spune, că lui i-a promis Bart­ institutâre esamenele pentru obţinerea di­
•şodlelor române din loc adunarea generală Asupra aoestei propuneri s’a isoat o mann 10,000 fl. pentru o pălăriă. Acestea plomelor.
diseuţiune lungă şi interesantă. D-l profe­ $
.a „Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţă­ Bartmann le nâgă. Pertractarea continuă
1
ceilor şi sodalilor români meseriaşi *. Mai sor A. Vlaicu pleda contra propunerei, stă­ sub presidiul oavalerului Holzinger, coDsi- — Miercuri s’a săvârşit la biserica Albă
ruind a nu se aduce nici o schimbare în
■ales în urma oelor petrecute în şedinţa lier al curţii. în Buonresol ceremonia înmormântării ge­
primă, ce se ţinuse înainte ou două săp­ raporturile eu sodalii. neralului în reservă G. Formac. A oficiat
Barba în armată, Piarul militar „Neue I- P. S. Sa Metropolitul-Primat. înmormân­
tămâni şi în care atunci nu s’au putut dis­ In favorul propunerii au pledat, adu­ Armeezeitung" scrie: S’a făcut observarea, tarea s’a făcut ou onorurile şi ou pompa
cuta t6te obiectele dela ordinea cailei, inte­ când argumente tari, toţi vorbitorii urmă­ oă unii ofîoerl din armată portă barbă plină, militară obicinuită.
resul faţă cu acâstă adunare a crescut aşa, tori: d-nii G. B. Popp, adv. Sorescu, Hal­ fiind tunsă astfel, oă se termină într’an bar- *
că puţini dintre fruntaşii români din Bra­ ler, eto., âr adunarea, punându-se la vot bişon. Barbele astfel tuDse s’au deolarat de — Străinii au dreptul de a moşteni imo­
şov au fost, cari să nu fi luat parte la ea. propunerea d-lui D. Manole se primesoe neadmisibile. Prescrisele de adjustare per­ bile ori nu? înalta curte de oassaţiă din
Adunarea a decurs animat, dâr discu- ou mare majoritate. Buouresoî a resolvat acâsta cestiune în mo­
mit purtarea barbei numai atât de mare, dul următor: Străinii au dreptul de a moş­
ţiunile au fost clare şi obiective. Cu acestea adunarea, oare a durat încât semnele de distincţiune, ce le pârfcă teni, nu au însâ dreptul de-a poseda; deci au
îndată după ârele 3 p. m. preşedin­ vre-o trei ore, s’a terminat. dreptul de a lua în schimb valdrea imobilelor.
tele N. Petra-Petr eseu desohise şedinţa, es- la guler, să nu fiă aooperite, fiind astfel *
posibil a ounâsoe uşor. Se mai faoe obser­
•primâudu-şl mulţămirea pentru numărosa
varea, oă barbele franoese, Dumite „muscă", Inundaţiile, In ajunul Rusaliilor ploile
participare a publicului. După ce a arătat
sunt peste tot oprite. torenţiale din tâtă ţâra a făcut să reverse
apoi obiectele dela ordinea cţilei, ce rămă­ — d (16) Iunie.
seseră nedesbătuta în şedinţa întâiG, a ce­ „Cordiana constituită. In oomuna Fo- Concert. Musica orăşenâsoă va oon- apele în cele mai multe locuri. Si în Bu-
11
0
tit textul interpelărei, ca 'i-se adresase în ventea, pretura Noorioului, Comitatul 8i- oerta mâne, Joi 17 n., în grădina dela otel ouresoî mai multe 4A de-arendul a plouat
•prima şedinţă din partea d-lui A. Vlaicu, „Pomul verde". începutul la 8 ore sâra. atât de tare, încât era pe-aoi să se reverse
biinlui, a 2 c}i de Rosale, cu tot drumul şi Demboviţa. Iu partea oraşului din spre
preoum şi răspunsul d-sale din punct în cel greu şi noroiele nestrăbătute, s’a adu­ Intrarea 30 or.
punot la acea interpelare. Oere, în fine, ca nat totuşi un număr de 25 acţionari ou OotrooenI, terenul fiind mai jos, apele din
adunarea să ia răspunsul la ounoscinţă. 92 voturi, representând aprâpe întreg oapi- ploi s’au adunat în aşa mare cantitate, în­
D-l profesor A. Vlaicu după o vor­ fcalul de 30,000 corone, ou oare s’a declarat Scirî din România. cât în urma ploii torenţiale de Sâmbătă,
bire mai lungă deolară, că nu e mulţămit acâstă societate şi, în conformitate ou legea Principele moştenitor român. Profesorul apa a pătruns prin oasele âmenilor, care
cu răspunsul şi deci nu’l ia la cunosoinţă. comercială s’a constituit alegând Direoţiu- Dr. Leyden era să plece încă de Sâmbătă, în mare parte s’a urcat prin poduri. Prin
9
La observările d-lui Vlaiou a replioat pre­ uaa în următârele persâne notabile: Nico-) din oausa febrei din 4Aele trecute a prin­ unele oase apa era de un metru înălţime.
şedintele, dând amănunte asupra motivelor, lae Moldovan, administrator protopop. în cipelui însă, medicii curanţi şi regele au Mari pagube au causat inundaţiile în Mol­
•oa e au provocat conflictul dintre d-sa, rer- Noorio, preşedinte; Ioan Bonea, preot în rugat pe d-l prof. Leyden să mai rămână dova şi la malurile Dunării. Dintre Muncel
r
peotive comitet şi d-l Vlaicu. Foventea, vioe-preşedinte; membrii D. R. vre-o 2 — 3 4A - şi Paşcani oâmpiile au fost inundate. Tera-
0
Desluşirile date de preşedintele au Cordescu ca director esecutiv; Miohail Stoica, Buletinul medioal de Marţi diminâţa samentul drumului de fier pe o întindere
fost primite cu semne de aprobare din par­ direotorul soâlelor din Selisoe, Petru Nastase dat Ia ârele 9 flioe: Temperatura continuă mare a fost distrus. In târguşorul Paşcani
tea adunării, care la propunerea d-lui pref. primarul din Foveutea, Iosif Lissai şef-comp- a se menţinea normală. Noptea a fost fârte mai tâte magazinele au fost inundate. La
Bogdan a luat la ounoscinţă răspunsul co­ tabil la, „Albina în Sibiiu şi Aurelian Ne- bună. Starea generală satisfăcdtdre. Dr. von Bârlad s’a rupt podul oel nou din oraş.
11
mitetului, fără de nici o observare. gruţ, notar cercual în Noul român ; âr în Leyden, Dr. Cantaouzino, Dr. Buioliu, Dr. Oâmpiile dintre Brăila pănă dinoolo
Urmă alegerea comitetului pentru un comitetul de supraveghiere s’au ales d-nii Kremnitz. de Barboş sunt ou desăvârşire inundate de
nou period de trei ani. Conducerea actu­ Dominio Baţiii, directorul „Concordiei din In urma stării satisfăoătâre a princi­ apele Dunării şi ale Seratului.
11
lui alegerei s’a încredinţat D-lui Dr. A. Sibiiu, Dionisie Ganea din Noorio, Eliseih pelui moştenitor, profesorul Leyden s’a de­ La Barboş, aprâpe 100 familii au ră­
Mureşianu, oare fu ales preşedinte ad hoc. Balaban din Noorio, Petre Lopa şi Alexe cis să se reîntoroă la Berlin astă-sâră. mas pe drumuri. întreg satul a fost inun­
D-sa suspendă şedinţa pentru 10 minute, Manoilă din Foventea. — La deschiderea dat şi n’a rămas casă, în oare apa să nu
âr după redesobidere d-l Teodor Nicolau, şedinţei, d-l D. R. Cordescu a ţinut o mă- Banchet în ondrea poetului G. Coşbuc. pătrundă pănă la o adâncime de oâţî-va
în urma oonsultaţiunei ou mai mulţi mem­ duosă cuvântare, arătând importanţa aso- Sâmbătă sâra poetul G. Ooşbuc, premiatul metri. Viaţa sătenilor a fost în mare pe-
bri, propune pentru a se alege în comitet ciaţiuailor de felul acesta prin diferitele Aoademiei Române, a fost sărbătorit prin- ricul şi este a se multămi numai oăpita-
•următârea listă: localităţi române. S’au aprobat şi stabilit tr’uu banohet dat la otelul „Bristol" în nului Segăroianu din comp. 10, reg. 2 de
Buouresoî, la oare au luat parte vre-o 70 cantonieri, oare a comandat mica flotă sal-
N. Petra-Petr eseu, funoţionar de banoă; statutele s’au primit tote operaţiunile „oassei"
fruntaşi ai sooietăţii buonresoene. Din oo- vatâre dela Barboş compusă din 12 pon-
Iordan I. Munteanu, asesor la sedria orfiv- Daniel R. Cordescu din Foventea a se treoe
nală; Grigorie Maior, redaotor; Ioan Aron, asupra „Cordianei" şi în fine, s’a constatat, mitetul aranjator au făcut parte d-nii M. tâne belgiane on 80 de soldaţi şi an soos
Vlădesou, preşedintele Ligii, Ionel Grădiş- în timpul nopţii aprâpe 100 familii ou mi­
dir. al şoolelor române de fete; Pomp. oă oapitalul întreg este aooperit prin sub­
t9anu, deputat, N. Ganea, Dr. G. Pop, I. cul lor avut, debaroâudu-i pe usoat. Bă­
Dan, prof.; V. L. Popovicî, măsar; Th. scrierea tuturor aoţiunilor, din oarl aprope trânii din Barboş spun, oă de 30 de ani
;»Spuderca, confetar; Ioan Săbădeanu, comer­ jumătate sunt achitate deplin şi banii de­ Manliu, O. R. Motru, M. Dragomirescu, pro­
fesor, Aure! C. Popovicî, I. Munteann, far­ nu s’a vă4ut aoolo o astfel de inuudaţiă.
ciant; Dumitru Haller, cojocar; Vasile An- puşi la „Albina" din Sibiiu. — Urăm sno-
macist, I. Rusu-Abrudeanu şi studentul V. In urma revărsării, apelor s’a întrerupt şi
'toniu, oismar; Ioan Coliban, măsar; George oes bun Românilor noştri plugari din aoea Miculesou. oiroulaţiunea pe linia Feteştl-Dunăre. Di­
Cioflec şi Nio. Pesirea. localitate. — X.
Banchetul a fost presidat de acade­ recţiunea generală a căii ferate române a
După ce membrii propuşi în acâstă micianul V. A. Ureohiă, âr mai târ4iu, după comunicat foilor din Buouresoî următârele
''listă au fost aleşi prin aclamaţiune, noul 0 circulară anti-maghiară a lui Stross- oe aoesta s’a retras, de d-l aoademiciian V. informaţiunl despre acâstă întrerupere :
comitet, conform statutelor, s’a oonstituit mayer. Din Cinol-biseriol se telegrafâză, oă Maniu. Afară de preşedinte a mai toastat Apele Dunărei au ajuns la nivel ne­
în faţa adunării generale alegendu-şî de cunusoutul episoop croat Strossmayer a dat
o circulară oătră clerul din dieoesa sa, în pentru poet şi d-nii N. Filipesou şi Dela- cunoscut de 25 ani, dâr ou un metru mai
.preşedinte pe d-l N. Petra-Petrescu, vice­ vranoea. G. Ooşbuc a mulţămit emoţionat jos pe cât 4idăria de apărare a liniei, însă
preşedinte Vasile L. Popovicî, cassar Teo­ oare desaprâbă obioeiul credincioşilor de-a pentru onârea, oe i-s’a făcut. Banobetul s’a o furiună violentă oare durâză de 24 âre,
dor Spuderca, controlor Dum. Haller, secre­ face pelerinagii la Maria-Gyud, în Ungaria.
Provâcă pe preoţi, oa să abată pe oredin- terminat la me4ul nopţii. a produs valuri aşa de mari, înoâb ele s’au
tar Pompiliu Dan.
ridicat la doi metri jum. d’asupra nivelului
oioşl dela acest obioeih, căci sunt destule Convocarea corpurilor legiuitore. Se vor-
D-l N. P. Petresou îşi reocupă după
loouri de pelerinagiu în Croaţia şi „mm tre- besoe tot mai mult de o apropiată convo­ apelor şi au trecut peste linie distrugând
acesta locul de preşedinte; în numele său
bue duşî crucerii croaţi şi slavoni pe teritoriu care a oorpurilor legiuitâre. Motivele prin­ parte din terasamente, oare se află de-asu-
cşi al comitetului mulţămesce adunărei pen­ ungurescSe înţelege, foile maghiare pri­ pra zidăriei de apărare. Astfel între halta
tru încredere; declara, oă numai interesul vesc în acâsta o nouă provooare din psrtea cipali, cari fac de lipsă aoâstă convocare Borcea şi podul Ezeru, linia este nepraoti-
ce-1 portă faţă de oausa Asociaţiunei l’a sunt: Echilibrarea budgetelor şi ajutorul
lui Strossmayer şi nu găseso destule cu­ cabilă pe o distantă de 4 ohilometri.
îndemnat să ia din nou asupră-şl acâstă oe trebue să se dea inundaţilor. Se aştâptă,
vinte pentru a-1 îujnra. Direcţiunea speră, că linia va fi res­
grea saroină şi promite, oă va face tot că asupra convocării să se ia o deoisiune tabilită la 4 sâu 5 4ile după înoetarea fur-
oe-i va sta în putinţă pentru prosperarea Proces în contra unor trădători de din partea consiliului de miniştri. tunei.
societăţii. Cuvintele preşedintelui fură în­ patriă. Alaltăerî, în 14 Iunie n., s’a înoe- Preoum află „Timpul" 15 societăţi
tâmpinate ou viue urări de „să trââscă". put înaintea onrţii ou juraţi din Viena per­ străine ou un capital dela 1 — 30,000,000
s’a oonstituit în străinătate în scopul de a ProprietarAurel Mureşianu.
S’a votat după acâsta fără diseuţiune tractarea unui sensaţioual prooes pentru esplora şi esploata bogăţiile minerale din
>proieotnl de budget pentru anul viitor şi s’a trădare de patriă. Aousaţî sunt Paul Bart- România. Redactor responsabil: Qregoriu Maior.