Page 17 - 1897-06
P. 17
Mictinses, Airâistriţiiiiti, „Sateta" iese în M-care di.
li fiţegreili
5rori07 pi&ţa -mn îl?. 30. Abouameiiie pentru Anstro-Dngaria:
r Pe an an 12 fl.. pe ţese ioni
3cri*ori nefesrvnto cu au 6 fl., pe trei luni 3 fl.
S>rim&«o, — H&cc««?jpî» »r m N-rii de Dumlneoi 2 fl. po an.
j zc-vrisiot.
Pentru România si străinătate;
| IHSfcRĂ’ft «b pmaeao la Adrisl-
«Utraţluno tn Brc.ijor ţi la ar- Po nn an 40 franol, pe ţise
laiifciroiţi Bii-Gar! da tuiunciurf: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
in Yiena: Jf. JOukcs, Stm-isk N-rii de Duminecă 8 franol. ‘
HekaWn. Rudolf Mosst, A. OşypfUkt. , Se prenumără la tâte oâoiele
Xochfolper; Anton Oypslik, Ji poştale din lutru ţi din atară
Danntbcr, în Bndaposta: A. V. si la dd. aoleotorl.
Goliberperp, Xcistsm Bsmai: tn a
Baourasci: Agnncs Hat as, Suo- Lhonameitil pentru BrasoT
cir/saie de Reomanis; tn Ham- administraţiuuea, piaţa mare,
bort.: Karoiys & IXtbmann. târgul Inului Nr. 30 etagiu
I.: pe un an 10 fl., pe şâse
Preţul tntsrţlunllor: o aariă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
$«cmo&d po e coiouă 8 or. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
?.0ci. timbra pentru o publi -a. InT ■cr îl. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese dacă 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarii?, ni învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe padina a S-a o tele cât şi inserţiunile sunt
ieriă 10 or. s6u 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 123. Braşov, Vineri 6 (18) Iunie 1897.
0 declarare caracteristică. mătorele motive: In Austria nu transformare ou totul nouă a întregului sis cu primul ministru român. Reproducem în
14
esistă o limbă a statului. Dâcă dec! tem de eduoaţiune, punându-se pe-o basă întregime după „Drapelul , corespondenţa
S’a grăbit camera ungurbscă s’ar introduce într’o parte a armatei cu totului tot diferită de păuă acum. Prin Ziarului amerioan:
de-a vota proiectele militare presen- comune limba maghiară, atunci Cehii, ădc3t proiect se intenţionâză, ca seâla de
Politica României.
tate de cătră ministrul honvecj.ilor, Polonii, Germanii din Austria ar cadeţî dela „Academia Ludovioa“ să înceteze
privitor la crescerea militară. S’au putâ şi ei la rendul lor se pretindă cu totul în viitor şi iu locul ei să se înfiin Bucurescî, 7 Iunie. Rolul pe oare Ro
arătat unele semne de obstrucţiune, a se Introduce limba lor naţională ţeze, tot cu numele „Academia Ludovica“, mânia l’a jucat în oursul ultimilor compli
caţii orientale, a fost un rol pasiv, un rol
dbr fiind vorba brăşî de noue avan- în armată, căci ar avâ drept la o academia pentm oficerii de honvezi de aoe-
tagii câştigate în favorul armatei acâsta, pe când Românii, Serbii, Slo laşl rang ou Academia Teresianâ de lângă tăcut, dâr ou tote aoestea un rol forte în
fionveclilor, precum în genere în fa vacii, Germanii şi Rutenii din Un Viena. Elevii acestei academii vor eşi din semnat; căoî România posede o armată,
vorul elevilor academiei şi a celor garia n’ar putâ se formuleze astfel institut de-a dreptul ca ofioerl; nu vor mai oare ar fi putut interveni eventual într’un
doue şcdle de cadeţî unguresc!, car! de pretensiunî, pentru-că aici limba trebui adecă să între în serviciul honveZi- sens sâu altul.
după absolvare pot intra ca oficerî, statului este cea maghiară. mei numai ca oadeţl, cum se întâmplă aZî Politica esternă a României este în
or! ca cadeţî în armata comună, Ministrul mai adause, că dâcă ou elevii eşiţi din Academia-Ludovioa. Ca manile primului sâu ministru; acesta — aoum
desbaterea a decurs destul de ne naţionalităţile din Austria ar ridica curs pregătitor pentru a întră în Aoademia- 30 de ani a fost agent diplomatic român
ted şi obiectiv. Oposiţia, deşi s’a astfel de postulate, acâsta ar duce Ludovica a trebuit să se înfiinţeze o soâlă în (Jonstantinopol — este unul din puţinii
bărbaţi pentru care oestia orientală n’are
arătat forte nemuiţămită pentru-că, la federalism în armată, ceea ce reală superiâră. Afară de acestea, proieotul
după ea, s’ar cresce numai ienicer! înse nu pâte se fiă în interesul Un de lege intenţioneze înfiinţarea a două 3oole secrete. Da aceea am fost fârte doritor să
austriac!, totuşî în fond, înţelegând gariei. de cadeţî ou câte un ours de 4 ani şi în am o convorbire ou densul. Totuşi, având
marele avantagiu, n’a făcut dificul- Aşa-dâră vedeţi, ca fiă în ad ostt vor pute fi primiţi câte 100 de bur îu vedere natura oam delioată a oestiei, pe
tăţî primirei amintitelor proiecte de ministraţia statului, fiă în armată, sieri. Tinerii eşiţî dm aoeste institute vor care doream s’o disout, am creZut că e pru
lege. tot de aceea este vorba, ca postu întră în armata de honve-Zl ca oadeţl. Prin dent să încep oonvorbirea pe o cestiă de
Şi-au reservat oposiţionalii ma latele diferitelor naţionalităţi din acest proiect de lege li-se dă tinerilor, oarl istoriă vechiă — ohaosul trecutului înainte *
ghiar! eventuala realisare a planu monarcbia dualistă se fiă paralisate vor să-şi alâgă cariera militară, nu numai oa regele Oarol să fi adus ordine şi regina
-
rilor lor de obstrucţiune pentru Z* şi suprematiştii se remână singur! posibilitatea de a-şl câştiga calificaţiunea Elisebeta lumină în vechea provincia ro
lele, în care se va continua desba în usufructul avantagiilor constitu- în institute de pe teritoriu ungar, ci de a-şl mână a Daciei.
terea asupra paragrafului 16 al pro- ţiunei dualiste, chiar şi cu preţul putâ face pentru viitor cu aoâsbă califica- — „Da, altă-dată, şi nu atât de de
cedurei penale, prin care guvernul renunţărei vremelnice la un drept, ţiune serviciul şi în armata comună. Asi mult, ţâra asta era un fooar de lupte şi de
vre se rest.rîngă libertatea pressei. pe care aceştî suprematiştî şi-l vali- gură, în fine, raportorul, că tâte stăruinţele intrigi. Tote au trebuit să fiă create din
Foile din Pesta scriu multe despre ditâză în teoriă faţă cu armata. ministrului Fejdrvdry au ca ţintă desvoltarea nou — finanţele, o armată, o administraţia,
pregătirile, ce le face stânga es- honvecţimei în direcţiune naţională, şi reco- scoli, oăi ferate. Tote astea trebuiau soose
tremă pentru obstrucţiune. Nu mai Agendele viitorului congres au rnauda proieotul spre primire. par’oă din pământ — şi aşa s’a făcut. Sub
puţin ca 36 de vorbitor! sunt în tonom catolic. „Pol. Corr.“ primesce o Toţii Jânos, credincios principielor par prinţul nostru de Hohenzollern — regele
scrişi din partea oposiţiei la §. 16; telegramă, din Budapesta, în care pe basa tidei „independente şi dela 48“ nu primesce nostru, — aoâsta s’a realisat ou sucoes. Şi
unii dintre ei au de gând chiar se unor informaţiunl luate din isvor compe încă multe altele, căoî avem aoum univer
proiectul. — Benyovszhy recunosce, că pro
ţină discursuri aşa de lung!, ca unul tent, înşiră, tote acele cestiunî, cu oare va sităţile nostre, oâile nâstre ferate construite
iectul arată un progres fsţă ou cele de mai
singur se vorbâscă în decursul unei ave 86 se ocupe viitorul eoDgres pentru re- de inginerii noştri; şi ne simţim mândri
îuaiute, dâr el vre-o armată ou totul inde
şedinţe întregi. gularea autonomiei catolicilor. Intre aceste pendentă şi naţională. De aceea nu pri- când ne gândim oă Prinţul nostru moş
Noi nu voim a ne ocupa ac|î cestiunî se află : instrucţiunea poporală în mesoe proiectul. Mai mulţi alţi deputaţi tenitor a fost tratat şi mântuit de medici
de veleităţile de obstrucţiune ale stân t6tă estinderea ei; raporturile de serviciu vorbesc în contra proieotului şi nu vor să români.
gei estreme, nicî de cesHunea, decă ale personalului bisericesc, ou privire la — Şi aoum ou privire la posiţia Ro
voteze budgetul pentru înfiinţarea soolelor
ministrul-preşedinte Bacffy va afla ocuparea posturilor şi la oasurile discipli mâniei în cestia esternă, dâoă îmi permiteţi
de cadeţî pe cuvânt, că în aoeste soole se
vre-o modalitate se delăture obstruc- nare, administrarea nemijlooită a averilor propune în limba germană şi astfel tinerii să vă întreb?
ţiunea prin retragerea paragrafului comunelor biserioesol, oare în caşuri de maghiari se germauisâză. Cer, oa în insti — Da neapărat, România stă pe tere
16, seu prin vre-un compromis asu controverse se va încredinţa unui organism tutele de pe teritoriul ungar să se propună nul statu-quo. Noi oredem, oă tratatul din
pra formulărei textului seu. Ceea ce autonomie; statorirea dărilor, oe vor fi a Berlin a oreat o bună şi sănătâsă stare de
numai unguresce.
voim se relevăm este un moment se arunca pe popor pentru susţinerea şoo- luorurl, care îngădue tuturor naţionalităţilor
Ministrul Fejdrvdry Z'ce, că înainte ou
caracteristic, ivit în decursul desba- leior şi bisericilor, precum şi esecuarea lor; diferite din Balcani să se desvolte în paoe.
50 de ani putea fi vorbă de-o germanisare,
terilor, acolo unde a fost vorba des cestiunile stolare; inspecţiunea asupra ave Şi noi trebue să faoem aoâsta: sd ne des-
astăZl însă nu. Introduoerea limbei maghiare
pre limba armatei şi despre căuşele, rilor bisencescl; îmbunătăţirea situaţiunei voltăm în pace. Aşa-der, avem de gând sd
în aîrmată ar duce la federalism.
din care nu pote fi întrodusă limba materiale a preoţilor şi altele. Ou un cu trăim în pace şi armonia cu Turcii, pentru
Aurel Munnich crede, oă pe cât timp
maghiară ca limbă a armatei co vânt, aceleaşi agende, ca şi in 1871, pe limba de servioiu în armată este cea ger ca şi Turcia sd se pâtă desvolta în pace şi sd
mune. oare le-am enumerat ou altă ooasiune. mană, e lucru firesc, oa nici în institutele introducă reformele, cari sunt necesare şi în
Ministrul honvezilor br. Fejer- * Turcia ca pretutindenea.
militare de cresoere să nu fiă altă limbă
vary, fiind aspru combătut de cătră „Egyetârtâs“ aducând acestea, face decât cea germană. (Mare sgomot în stânga. Am fost ou desăvârşire contra Greciei
oposiţional! în cestiunea limbei în următorea caracteristică observare: „Greco- Hoch!) — Ministrul Fejdrvăry recunosce, în agresiunea ei recentă, neprovooată. Gre
armata comună, a făcut unele decla catolicii din Ungaria, precum se soie, nu că in Ungaria limba maghiară e limbă de cia a păcătuit din motive egoiste — dorinţa
rai!, care merită a fi remarcate pen vrâu s6 ia parte la congresul autouomic. de a-şl lărgi frontierele — şi nu ue-am dat
tru-că dau o icdnă a stărei de drept Foia valahă „Gazeta“ protestâză contra stat, dâr în Austria na este decretată ca înapoi de a spune Greciei părerea nostră
limbă de stat prin lege limba germană şi
public şi de miseriă, ce domnesce procederei oierului catolic, de-a considera despre purtarea sa. Tot aşa ou oaşul Arme
astfel, dâoă în Ungaria s’ar întroduoe în
în raporturile de limbă în partea de Metropolia greco-oatoiioă a Blaşiului ca fă nilor, anul trecut când ârâşl am avut o ati
armată limba maghiară ca limbă a statului,
dincoce a monarcbiei faţă cu cele când parte din Metropolia Strigoniului şi atunci în Austria încă vor pretinde ou drept tudine pasivă, simpatioă faţă de Turoia,
din Austria. provâcă pe Metropolitul Victor Mihalyi mai multe naţionalităţi, ca să se introducă ne-am gândit, oă nu e trâba nâstră sâ ne
In teoriă, Zi" ministrul, este dela Blaşiu, ca sâ protesteze şi el şi sâ nu amestecăm în aoeste afaoerl; şi nu vrem
şi limba lor în armată. Dâoă în diferitele
îndreptăţită pretensiunea, ca se se mârgă la adunarea oatolioilor . să încuragiăm niol revoluţionarii greoi nici
u
validiteze limba maghiară a statu provincii ale Austriei este reounosout drep pe oei armeni.
tul de limbă provinoială pentru limbile ger
lui şi în cadrul armatei comune. Cu mană, cehă, polonă eto. şi dâcă tuturor De aceea anul treout fiind la putere,
alte cuvinte, dâcă tote în Ungaria Proiectele de lege militare. am dat ordin ca nici unui armean conspi
(Din Camera ungară). acestor limbi li-se va deschide teren în ar
merg în limba maghiară, dâcă jus rator să nu-i fia îngăduită intrarea în Ro
mată, ore atunci nu va fi introdus federa
tiţia şi administraţia este maghiară Soim, că în şedinţa dela 15 Iunie a mânia, fiă pe usoat, fiă pe apă.
şi orî-ce funcţiune în vieţa de stat camerei deputaţilor s’au înoeput discuţiu- lismul îu armată? . In adevăr, dâoă vre-odată am mers
Proieotul s’a pus la vot şi s’a primit
se sevîrşesce numai în limba ma nile asupra nouălor proieote de lege mili in şedinţa dela 16 Iunie. oontra Turoiei, apoi ne-au silit împrejură
ghiară, atunci şi armata, care ase tare. Remarcăm oâte-va momente din aceste rile. Dâcă Turcii ne-ar fi ooncedat Ja vreme
menea este un organism al vieţei discuţi uni: — de pildă acum 30 de ani — să avem
de stat, ar urma, în consecenţă, se înainte de tâte raportorul Aurel Mii- Un interview cu primul ministru armata nostră, moneda nâstră eto., niol-
se folosescă numai de limba ma nich aocentuâză, că proieotul de lege pri odată nu ne-am fi unit cu Rusia oontra
ghiară. vitor la institutele de honvezi formâză „o român. Turoiei, ci pote ou aoâsta oontra celei din-
Der, Zice ministrul, ceea ce în oomâră nepreţuită a naţiunei“, oăol prin „New-York Herald“ din 12 Iunie st. n., tâiii. Odinioră am fost sub protectoratul Ru
teoriă apare îndreptăţit, nu le pote el nu se intenţionâză numai o perfecţionare publioâ următorul interview pe oare un siei şi suzeranitatea, Turciei, ei bine, am sim
nicidecum esecuta în praxă din ur- şi o estindere a cresoerei ofiţerilor, oi o corespondent special al acelui Ziar l’a avut ţit că degetul cel mic al protecţiei rusescî apasă
