Page 19 - 1897-06

Nr. 126.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Dâr chiar abstracţie făcând de tote aceste, ored, sunt tot atâtea avuţii ale statuă, care e luorată de soulptorul Balzioo, canotoarelor tip „Şiretul"; şalupele torpi-
-aoeete fapt e, că statutele acestei sooietăţl minţii şi inimii, pe cari a-le poseda este este aşecjată pe piaţa dinaintea primăriei. lâre tip „Vedea" se vor ataşa la compania
cu privire la scopul ce următesoe, a priori un interes nuţional de completă „actuali­ La desvălirea ei au fost de faţă: Regele, bastimentului „România";
3) Depozitul echipagelor flotilei va
eschide orî-ce modificare sâu alterare a lui tate". Asta nu e „utopie"!! regina, prinoipele şi prinoipesa de Neapol, cuprinde, din oausa lipsei de ofiţeri, numai
pentru t6te timpurile. Aşadar în acâstă Am (jis! ministrul-preşedinte Rudini eto. omenii divisiunei de maro, divisiun9i de
direoţiă nici chiar din causa amintită nu Gil. Din România se anunţă, oă vremea a Dunăre, companiile de torpile, apărarea
s’ar putâ faoe nimic. Admis deci, că ser- început să fiă bună, oa şi pe la noi. Din fixă şi mobilă şi cadrele şcolelor şi com­
vesce un soop utopist, — şi că totuşi e S C I H I L E O I L E I , totă ţâra sosesc soiri, oă ploile au încetat. paniilor dela uscat, preoum urmâză:
imposibil de-a o schimba, — ore şi în acest 9 Comunicaţiile pe căile ferate sunt ou totu O oompanie de tunari şi infanterişti.
O oompanie de gabierl şi timonieri.
oas merită ca înstrăinarea Românilor? — 5 (17) Iunie. restabilite. Astăcjl se deschide şi linia Bu- O oompanie a vaselor în reservă şi
Afirm ou hotărîre: Nu! — Principele moştenitor român. „Monitorul ourescî-Constanţa. foohiştî.
Nu. — Pentru-că nu este indiferent oficial" desminte tote soirile alarmante, oe O oompanie de torpile apărarea fixă
pentru acest neam românesc, că ce se au circulat cjilele acestea asupra stării să­ Starea sănătăţii Ini Kneipp- O tele­ ou vasele sale.
alege dintr’un capital adunat cu jertfe de nătăţii principelui Ferdinand. Buletinul gramă din Worishofen anunţă următoru O oompanie de torpile apărare mo­
bunăvoie, cu un capital enorm de 108,000 medioal de MerourI diminâţa 4i° Starea buletin medioal despre starea sănătăţii preo­ bilă cu vasele sale.
e:
fi. Nu suutem noi atât de bogaţi şi atât Alteţei Sale Regale este satisfâoătâre. tului Kueipp: „Bolnavul a avut o nopte Iu cele dintâiu trei oompanii se vor
de nepăsători, ca să nu ţinem a ne inte­ Amelioraţiunea faoe progres. Viitorul bu­ neliniştită. Slăbioiunea în decursul (Şilei s’a inoadra după specialităţile arătate, toţi
bmenii cari oompun eohipagele bastimen­
resa de sortea unor bani naţionali, atât de letin mâne diminâţă. potenţat. Nu are poftă de mânoare. Dure­ telor armate ale diviziunilor şi ale vaselor
frumoşi, Şi nu putem să ne mulţumim ou rile la piciorul drept cresc." — Buletinu în reservă şi desarmate, aparţinând depo-
simplul control, că banii există şi se ad- Reconstruirea gărei din Braşov. Minis­ medical dela 2 6re d. a. spune: „Starea sitului.
trul ungureso de oomeroiu a presentat un
aninistrezâ cinstit, oi este o datorinţă na­ bolnavului este cevaşî mai bună, dâr tot In compauiile de torpile se vor în­
ţională pentru noi faţă cu aoâstă avere proiect de lege asupra nouelor investiţiuni, are lipsă de apetit". cadra toţi tovpilorii.
^naţională, ca fiă-oare să oontribuim după ce se vor face pe reţâus căilor ferate reg.
ungare. In total sunt preliminate 100 de Testamentul actriţei Wolter s’a deschis
putinţă cu intelectul şi experienţa nâstră
milidne, şi adecă pentru luorătâve şi trac­ alaltăerl în Viena. El se datâză din Martie
pentru de-a afla acele mijlâoe, prin cari ULTIME SOLUL
acâstă avere naţională să rodâscâ mai ou ţiune 23 milione, pentru mijloce de comu­ 1889. ' Ca erecjl universali sunt instituiţi: *
sucoes, să crâsoă mai rapid. nicaţia 39 milione, pentru poduri de fier nepoţii şi nepâtele, precum şi fratele ar­ Turda, 17 Iunie. (Telegramă
2 miliâne, pentru construoţiunî de şine tistei, în total 14 persone. Cea mai mare part. a „Gaz. Trans,") Vrednicul
Una la mână!
duple 13 milione, pentru mărirea şi recons­ parte a averei o primesoe nepâta, d-ra nepot al neuitatului Metropolit Şiu-
E şi un interes sooial-oultural de ac­
truirea gărilor 17 milione. Reconstruirea Lotte Wolter, care a moştenit şi villa din luţiu, meritatul jude pensionat Dio-
tualitate, ca societatea să prospereze. Adu­
gărei dela Braşov este preliminată ou 359 Hiezing, preoum şi obiectele praţiose de nisie St. Şuduţiu, cavaler al ordinului
nările ei generale alăturea ou ale Asocia- mii florini. artă, oe se află în 'aoea villă împreună eu Francisc Iosif, a răposat adţl în etate
<ţiunii transilvane sunt menite a fi bulevar­
moşia dela Attersee şi sume însemnate în de 72 de am. înmormântarea se va
dul de întâlnire al Românilor din cele mai Serata casinei ofic8rilor, anunţată pe
bani. Averea în bani gata a artistei se face în 19 Iunie n.
depărtate colţuri de ţâră. E paradoxal a 19 n. c., din oausa multor petreceri din
preţuesce la o jumătate de milion, afară *
afirma aşa oeva, dar eşa este : înlesnirea luna acâsta, nu se va ţinâ.
de fromâsele ei giuvaericale şi obiectele
progresivă a mijlooalor de comunicare la forte preţiose de artă. Wolter a făcut şi Paris, 16 Iunie. „Figaro" spune,
Un interesant proces de pressă se va
'distanţă între omeni, contribue şi la sepa­ pertracta în curând la Budapesta. Ca aou- un şir de legate pentru scopuri da bine­ că bomba, ce-a esplodat Dumineca
rarea lor, la împiedecarea apropierii in­ sat va figura deputatul dietal Pichler Gyozo facere. In testament presorie, oa ea să fiă trecută, a fost a cincia bombă, din
time între ei, Intr’un timp, oând înlesnirile (alias Victor). Acesta a publicat adecă cu înmormeutată în cripta familiară, lângă so­ câte au fost aflate în timpul din
pressei, a poştei, telegrafului şi a telefonului câte-va luni înainte un artioul în „Egye- ţul ei, în oimiteriul din Hiezing şi adecă urmă în calea lui Faure. După „Pe­
îmi fac de prisos contaotul personal cu târtâs", în care pe judele de oero Antoniă elassa I, fără pompă deosebită. Intre hâr­ tit Republiquo", preşedintele Repu-
omenii îndepărtaţi de mine, — întâlnirea Maur, din BozoVioiu, în comit. Caraş-Save- tiile răposatei nu s’au aflat nici scrisori, blicei a primit Luni diminâţa o scri-
acâsta personală devine tot mai rară. Românii nioî memorii. sâre ameninţătâre de următorul cu­
; se cunoso „din cpare", „din discursuri", „din rin, îl înjurase în modul oel mai pătimaş pe prins :
cuvânt, că „acest jude român ar fi urzitorul
aucjite", — dâr personal cât de puţini ne Grncerii es din circuîaţiă. Foia ofi- „Domnul meu! D-Ta ’Ţi-ai trădat pa­
multor uneltiri anti-maghiare". Deputatul
sunt ounoscutî din totă acâstă mulţime oiosă anunţă, că ou 1 Iulie a anului 1898 tria, fiind-oă ai părăsit Elsaţia şi Lotariu-
neaoş „maghiar" Pichler afirmase, că în
simpatioă nouă. Nu e prilej, nu e timp. vor eşi din ciroulaţiă erucerii şi jumătăţile gia, âr Polonia ai jertfit’o tiranilor Ruşi.
ceroul acestui jude Românii au comis un
Măcar’oă altă este impresia unei oonvenirl de crooerî. Cassieriile şi oficiile de stat Din causa asta vei muri. Ne vom folosi de
atentat cu dinamită în contra unui notar ma­
directe, altă este cunosoinţa personală ou însă vor fi datore a primi cracării pănă prima ooasiune".
ghiar, fără ca atentatorii să fi fost pentru
fruntaşii naţiei de pretutindenea, altul !a suma de 5 fi., pănă în 31 Deoem- Trăsurile acestei scrisori semenă
aoâsta traşi în cercetare. Arătarea, oe s’a
schimbul de idei ce se face direot cu ei. vre 1899. cu scrisorea de pe hârtia, ce a fost
făcut în contra lor, a zăcut 42 de cJUe îb
Este un moment sooial-oultural de prima cutia mesei judelui Maar, oare nici n’a oi- Inovaţiuni poştale, pilele aceste s’a aflată Dumineca trecută la locul,
ordine acesta. Dâoă alt servioiii real nu unde a esplodat bomba.
tat la sine pe Românii aousaţî. A trebuit terminat în Washington congresul univer­
ni-ar aduce societatea pentru fond de tea­
în fine să trimită însu-şl tribunalul un jude sal al poştelor din întrâgă lumea. Diferi­ Constantinopol, 16 Iunie, ipiarul
tru român, apoi chiar pentru acest singur
investigator, dâr pănă oe a venit acesta, tele comisiunl au statorit următârele ino­ „Malumat" raportâză, că Edhem-
servioiii, că sub o flamură idealistă ne dă
tote urmele crimei au dispărut (sic!) şi vaţiuni; s’a primit urcarea greutăţii epis­ paşa a dat o proclamaţiune, prin
prilejul căutat, ca să ne ounâsoem reoiproo,
atentatorii au soăpat fără pedâptă. — Aces­ tolelor dela 15 la 20 grame. Propunerea care marii proprietari de pământ din
ea ar trebui sprijinită necondiţionat. Dâr tea le-a susţinut Maghiarul făout şi nu năs­ de-a se introduce mărci poştale universale, Tesalia, cari se afla în depărtare,
momentele aoele înălţătore de inimi, cari cut Piohler. Din împrejurarea, că presu­ nu s’a primit; s’a hotărît însă, oa mărcile sunt provocaţi ca în decurs de doue
se părîndă serii în decursul unei astfel de
puşii „atentatori" au rămas nepedepsiţi ooasionale în oiroulaţia internaţională să fiă luni se-şî câştige nozie atestate de pro-
adunări, momente, de cari atât de bogată
reese olar, oâ „patriotul" Pichler a minţit. oassate. Mandatelor poştale li-s’a urcat va­ prietate; la cas contrar îşi vor pierde
a fost adunarea de ăst an, — sunt ele fao- Pentru aoeste minciuni el va avâ acum să lorea dela 500 la 1000 frauol, asemenea şi proprietăţile.
forl ou valorea lui 0?
răspundă înaintea ourţii ou juraţi. Procesul ramburselor, lăsându-se însă la voinţa di-
Puteri, vigore, speranţă, încredere, va fi interesant, deşi putem fi siguri, că făritelor ţări de-a rămânâ tot pe lângă
tăriă, etă ou ce îmbogăţite sunt pepturile pentru aoeste raiserabile şi revoltătore oa- snma de 500 franci. Ceea ce privesoe sem­ D I V E R S E .
nâstra la re’ntorcerea dela looul festiv. Er lumnii nu li-ss va da Românilor mol o sa- nul anului de pe mărcile poştale, din anul Bravura unui copil. Prefectul poliţiei
tisfaoţiune, ba pote pe Pichler să-l vedem 1900 începând,*js’a hotărît ca mărcile din din Paris a primit dilele trecute o sorisâre
aouşa decorat pentru „marele" său talent anul 1900 să fiă însemnate ou numărul aprâpe în următorii termini: „Domnule
moriile" mele, ’mî scrie, că: „pune degetul de inventator. anului: 00, din 1901 ou 01, dm 1902 ou prefect, aţi acordat multe recompense eroilor
cari au dat ajutore nenorociţilor din strada
pe tot ce eu am soris despre aoele eveni­ 02 eto. Proximul congres iuuiversal al poş­ Jean-Goujon, precum şi altor persone, cari
mente, la care a luat şi d-sa parte", Fi- Membrii Societăţii „Transilvania" din telor se va ţinâ în Roma la 1902. au dat dovecţl de ouragiu şi devotament.
Bucuresol s’au întrunit Luoia treoută în
resoe atunci nu ne eunosoeam. Sunt încă Şi eu am săvârşit multe acte de ouragiu
în viâţă vrc-o câţî-va inşi, cari împreună adunarea generală şi au ales următorul oo- şi dâcă mă socotiţi demn de o menţiune
_ ou mine au luat parte la manifestaţiunile mitet: Preşedinte, d-1 Gr. Misail; vice-pre- Scirî din România. onorifică, puteţi să mi-o adresaţi la domi­
tinerimei, oare a preolamat prima-dată, în şedinţl, d-nii Al. Lupaşcu şi Gr. Goman; Flotila română. „Monitorul oficial" de ciliul meu". Aoâstă sorisore era semnată:
membrii: d-nii P. Oârboviceanu, V. Mân- Jean Jules Liot, în vârstă de 10 ani, şi
Ungaria dreptul omului: ştergerea scla­ Duminecă publică o deoisiune a ministrului domiciliat la părinţii săi pe cheul Pie în
viei, ştergerea privilegiilor nobilitare, liber­ dreanu, I. Manliu, I. Clmciu, V. Orghiăan de răsboiă prin care se modifică instruc­ Saint-Haureles-Fossâs. Prefeotul de poliţiă
tatea cuvântului, a pressei, egalitatea îna­ şi I. Otescu; secretar d-1 D„ Raţiu, a deschis imediat o anchetă şi a descope­
ţiunile pentru punerea în aplicare a decre­
intea legii eto. Trăesoe chiar ai ol în Sibuu, Regele Italiei Ia Cetinje. Se anunţă, oă tului relativ la organisarea flotilei. Capito­ rit următârde: In luna lui Septemvre 1895,
fostul meu conşcolar d-1 inginer Veres La- Umberto, regele Italiei, a promis prinoipe- lul I se modifică precum urmâză: când tmărul Liot, n’avea decât 9 ani, el
jos, care împreună ou mine a fost părtaş ui muntenegrin, oă la tâmnă va face îm­ Capit. I. Compunerea corpurilor. scosese din rîul Marna pe un pescar, nu­
mit Reymond Mortet, oare era să se înece,
la aoele cple memorabile. preună ou moştenitorul de tron italian o 1) Divisiunea de mare va cuprinde în urma surpârei unui mal pe care se afla
Cei mai mulţi Români confundă fap­ visită ourţii din Oetinje. bastimentele fixate de minister în fiă-oare aşecjată coliba sa. In luna Ini Iunie 1896,
tele tinerimei din 1B Martie 1848 cu răs- an pentru a fi armate în scop da a faoe micul Liot săvârşia la al doilea act de bra­
Consnlnl din Creta la monarchnl nos- serviciul şi instrnoţia pe mare; vură scăpând dala morte sigură pe un tî-
boiul civil, care a urmat mult mai târqliu. năr M. Jean, care luând parte la o cursă
Principiile humanitare, proclamate de aoeo TU. Consulul austro-ungar din Creta, ma­ 2) Divisiunea de Dunăre va cuprinde
jorul iuliu Pinter, a sosit în Viena şi în în aceleaşi condiţiunl bastimentele desti­ de bărci pe Marna, a fost răsturnat de im-
tinerime, au fost aplaudate de întrâga ro- nate a faoe serviciul şi instrucţia pe Du­ Jarcaţiunea-i uşoră. In sfârşit, în luna lui
mânime. (vecjl cjierele redactate de Cipariu 15 1. o. a fost primit în audienţă de mo- năre, în afară de vasele oompaniilor de August, aoelaş an, bravul copil, ou rizieul
şi Bariţiu.) Acele prinoipii nu s’au pus narohul nostru, căruia îi spuse tâte amă­ torpile şi acelea ale inspectoratului por­ vieţci sale, a scos din apă, o fetiţă de 3
nuntele despre starea Cretei. Pinter ou sfîr- ani, Luisa Sadoux, care juoându-se pe ţăr­
iiioî-odată în lucrare, oi ele sunt un viu turilor.
şitul săptămânei acesteia se va reîntâroe mul aceluiaşi rîu, m faţa casei pe care o
protest în contra a tot ce a urmat d’atunol, Trupele bastimentelor armate se vor
a postul său. oouiau părinţii lui Liot, câcjuse în apă şi
pănă în (jiua de acjl. Libertate, egalitate, împărţi pe companii astfel: ;:usese luată de ourentul cel mare.
Cruoişătorul „Elisabeta" va forma
.frăţietate: concepte profanate. Statna lai Victor Emanuil. In 13 1. o. două oompanii, bricul „Miroea" o com­
(Va urma.) s’a săvârşit în Neapol ou mare pompă ce­ panie, oanoniera „Griviţa" o oompanie oa- Proprietar: S>r. Aurel Muieşlauu.
remonia desvălirii statuei equestre a fostu­ nonierele „Bistriţa", „Oltul", şi „Şiretul" o
lui rege al Italiei Victor Emanoil. Frumosa singură oompanie sub numele de compania Redactor responsabil: Gregoriu Maior.