Page 2 - 1897-06
P. 2
1? agina 2 GAZETA TRANSILVANIEI N-t. 120—1837.
Memorial tonomiei bisericei catolice de ritul latin prin asistenţa oficiilor politice, seu piscopul Strigoniului să dispună efep-
11
şi grecesc din Ungaria . prin archiefeii, episcopii noştri? tuirea alegerilor de deputaţi preo
în causa bisericei române unite- Deja din titlu se vede, precum Ore în astfel de împrejurări ce ţesc! şi mirenî în diecesele lor.
bine cjice memorialul, că e vorba însemnătate are Metropolia nostră, Ce vor face?
Pilele acestea a apărut în ti
numai de o biserică, prin urmare şi ore este causă pentru ca să mai Noi vedem, că stau între ciocan
pografia nostră o broşură de mare
biserica greco-unită se contopesce esiste densa? Ore după tâte aces şi nicovală; de-asupra puternica hie-
însemnătate în faţa celor ce se pe
în acest titlu cu biserica latină. tea, pentru ce ne-a separat Pontifi rarchiă latină, (guvernul şi opiniunea
trec astăcjî în marea întrebarea au cele Roman şi în privinţa adminis
tonomiei bisericesc!, a acelor confe De aici chiar pote înţelege or! trativă pentru tot-deuna de autori publică maghiară; de din jos întrega
lor biserică cu factorii ei constitutiv!.
siuni, car! încă nu şi-au organisat’o, şi cine, că statutul congresului dela
precum sunt romano-catolicii, Ro 1871 în paragrafii săi ia disposiţiunî, tatea Strigoniului ? Cunâscem greutatea timpului ma
Tote acestea să le judecăm; să terial ; avem în vedere hapurile (pi
mânii uniţi şi Serbii gr. or. Acestă car! zădărnicesc or! ce drept de au
broşură scrisă în formă de memorial tonom al Bisericei române-unite şi stăm, să priveghiem, der să stăm lulele) veninose presărate cu zaharul
bine, să stăm cu frică, căcî leul răc- participării la bunurile catolice şi ale
„de un fiiu credincios al bisericei vâră în sînul ei o putere absolută
nesce şi cu gura căscată caută să congruei, cu car! şi prin car! se căi-
•isale“ este întitulată: centralistică cu reşedinţa în Pesta, ne îmbuce măcesce lumea şi misera nostră preo
„Autonomia catolică din Ungaria având în frunte pe primatele ungu *
ţime rurală. Der să facem o asămă-
şi periclul ce ameninţă printr’ânsa resc, cu un senat direcţionat ungu Autorul Memorialului, care ca nare bine nimerită: ore ţera nu are
independenţa Metropoliei gr. unite de resc, cu o majoritate ungurăscă un veteran luptător pentru dreptu bunurile sale pentru locuitorii ei, din
Alba-Iulia şi esistenţa Bisericei greco- sdrobitâre în congres, cu un senat rile bisericei, cunâsce bine starea lu care ar trebui să fiă împărtăşiţi toţi,
unite române“. al congresului unguresc, faţă cu care
Memorialul arată în partea primă Metropolitul şi episcopii român!, sî- crurilor şi uneltirile duşmane biseri fără deosebire de limbă şi naţiona
cum s’a desfăşurat lucrurile dela nâdele şi senatele diecesane nu mai cei române unite, încheiă lucrarea litate? Şi ce vedem? Naţiunea pre
sa preţiâsă astfel:
dominantă are ajutore dela stat pen
1869 încâce în cestiunea înfiinţării însemnă nimic, căci vor avă numai
aşa numitei autonomii catolice; arată să ducă în deplinire poruncile dela în intervalul de 26 de anî, Ma- tru universităţi, academii, şcole, tea
că prin rescriptul regesc din 14 Maiu Pesta. Congresul cu organele sale jestatea Sa n’a dat sancţiunea Sa tre, institute, reuniuni culturale şi
a. c. erăşî s’a reluat firul lucrărilor de controlă se păte amesteca în tote, operatului congresual din 1871, ci economice şi alte câte şi mai câte.
întrerupte la 1871. păte dispune de sistemul învăţămân precum vedem, declarându-se Con Şi tote acestea se voteză prin re-
gresul din anul amintit de încins, se presentanţii ţării aleşi de maioritatea
Cetitorii sciu din articulii noş tului în şcolele române confesionale,
chiar şi de fondurile diecesane şi conchiamă altul, der tot pe basele popârelor nemaghiare. Ore deputaţii
tri premergători, cum s’au petre
şcolastice, ba se păte amesteca şi vechi şi cu luarea în consideraţiune congresului, cu maioritatea lor co-
cut lucrurile. La 1869 pănă la a statutului încă nesancţionat; să în vîrsitore asupra deputaţilor români,
în certele parochienilor cu parochul.
1871 s’a făcut prima încercare de ţelege, că în acest parlament biseri vor face alt-cum faţă de bisericele,
a organisa şi biserica catolică pe Păte, cum am mai arătat, impune cesc, statutul făcut înainte de asta preoţii şi scolele nâstre române?
basa autonomă, convocându-se anume contribuţii Episcopilor şi diecese-
lor etc. etc. cuuncuart de secol, amăsurat schim Un proverb maghiar cjice, că încă şi
un congres bisericesc catolic pentru * bărilor şi înoirilor întâmplate în manile sânţilor se aplecă tot spre
scopul acesta, la care au luat parte ţeră, şi anume: cu privire la fabri sine, şi nu cătră alţii_________
şi mireni. Autorul Memorialului, dovedind carea consecutivăj a legilor şcolare Congrua ? în present se fac con-
La început, ne spune Memoria amănunţit tendinţa vedită a congre
sului catolic unguresc dela 1871 de şi a învăţământului, cu privire la scrierile proventelor preoţesc!, şi se
lul, era vorba numai de autonomia
a nimici viâţa de sine stătătăre a congrua ce o contempleză guvernul, speră, că pentru toţi se va stabili
„Bisericei romano-catolice“. Mai târ-
Românilor uniţî, spune că schiţarea în lucrare comună cu episcopatul, minimul de 500—600 fl. Forte bine
cjiu însă s’a cjis autonomia Bisericei cu privire la căsătoria civilă obligă- şi frumos; dâr decisul acestei do
acesta a scris’o încă în anul 1871,
catolice din Ungaria, convocându-se târe şi la posiţiunea de drept public rinţe şi esecutiva ei, cum se va face?
adunarea organisatâre aşa, că au şi că sub impresiunea împrejurărilor a bisericei rom. catolice, de când i-s’a Decă biserica catolică din congresul
fost băgate ca parte integrantă a de atuncî a încheiat cu următărele
cuvinte: luat prerogativa şi caracterul de a ei, ce se adună, va deveni autonomă,
congresului în cadrul acestuia şi fi religiune predominantă a statului tote averile catolice şi dispunerea
episcopatele, ce se ţin de provin „Tăte acestea consideraudu-le şi şi alte mai multe: trebue neapărat asupra proventelor lor va cade în
cia metropolitană română unită. S’a bine cumpenindu-le, putem vedă, că să se modifice §§-ii operatului din competenţa congresului, care prin
hotărît, că archiepiscopia Blaşiului sub firma autonomiei, nouă Româ 1871 amăsurat împrejurărilor, vede maioritatea sa va cjice: „hai să fa
să fiă representată în congresul ca nilor gr. uniţî nu ni-se dă autono rilor şi convingerilor preconcepute cu cem proporţiunea averilor şi credin
tolic din Budapesta de 2 deputaţi mia în biserică şi trebile năstre, ci înaintarea timpului şi a maturităţii cioşilor; averile şi venitele catolice
preoţesc! şi 6 mirenî; diecesa ora- ni-se răpesce şi ce am avut, ni-se omenimei. Esenţa acelui operat însă latine fac 45°/)., eră ale bisericei gr.-
dană de un deputat preoţesc şi 2 mi strică şi strămută tătă instituţiunea cu referire la fusionarea nostră în unite 5% ; catolicii latin! fac 9°/ , eră
0
renî; diecesa Gherlei de 2 deputaţi bisericei orientale, şi aşa nouă ni-se autonomia catolică nu se va schimba cei gr. uniţî i°/ , ecă proporţiunea;
preoţesc! şi 7 mirenî, 6r diecesa Lu- pregătesce mărte şi nu înviere. 0
(,
nici decât; şi în acestă convingere de unde gr. cat. din 5O / li-se va
0
goşului de 1 deputat preoţesc şi 2 Fraţi Român! din provincia me a nostră ne întăresce participarea da 5°/ > adecă din 50 fl. 5 fi., ba şi
0
mirenî; la olaltă (cu cei 4 episcop!) tropolitană greco-cat. de Alba-Iulia! consecutivă a archiereilor noştri gr.- din acestă sumă se va face o divi-
27, între 201 membri ai congresului. Poftiţi astfel de autonomiă? Primi- uniţî la tote conferenţele ce avură clendă amăsurată calculului 1 : 9 , şi
Prea înalta resoluţiune din luna ve-ţî regulamentul, statutul seu ori loc în cestiunea autonomiei şi con- acesta să va numi cuotci congruei; eră
acâsta orânduesce, precum seim, ca cum se va numi organisaţiunea adu gruei; ne întăresc tote precedenţele când venitele nu vor da 50%, se va
să se concheme la târnnă un nou nări! regnicolare catolice iţise şi şi neîmplinirea postulatelor generale face o reducţiune proporţională.
congres catolic tot pe basa regula congres din Pesta? Şi decă din die ale Metropoliei nâstre de a se pute Ya cjice cineva, că esagerăm, la
mentului electoral de mai ’nainte cesa oradană cu fapta, eră din cele constitui într’un congres al său au asta vă răspund, că avem asemenea
(1869), care vrea să tragă şi pe Ro lalte diecese cu ignorarea au [pro tonom ; ba despre acestă temere a esemple la tote corporaţiunile şi reu
mânii uniţi în mreja alcătuirilor con testat Românii greco-cat. în contra nostră ne pote convinge însu-şî res niunile societare, cărora se împart
gresului catolicilor ungur!. competenţei acestei adunări, pute- criptul Majestăţii şi instrucţiunea mi dividendele amăsurat acţiunilor res
Tot odată s’a orânduit să se ia ne-vor încopcia, îndesa cu forţa în nistrului de culte, în meritul con- pective în proporţiunea contribuiri-
ca baeă a desbaterilor viitorului con staulul lor necerut, nepoftit şi in stituirei noului congres. De unde ur- lor la scopul societar; căcî frate ca
gres statutul organic al autonomiei competent asupra nostră ? mâză, că archiepiscopul şi episcopii frate, der brânza’i pe banî.
catolice votat de congresul unguresc Ore acestă adunare va esecuta gr. uniţi de sigur vor fi provocaţi Şi ce resultat vom ave din
din 1871 sub titlul: „Organismul au organismul său şi în biserica nostră prin Primatele Ungariei şi arohie- acestea faţa de bunurile catolicilor
FOILETONUL „GAZ. TRANrf." (Acţiunea se petrece într’un sat ro dela mamă-ta, fiă iertată. Ea încă trebui să-i fii duşman de rnârte, cac!
mânesc dintr’o regiune muntosă a Biho mai bucuros ar fi rămas în trei cjile altfel nu poţi.
rului). fără mâncare, decât, ca într’o Du Smarandiţa: (vine înăîntru, îşi pune
minecă, seu sărbătore eă nu mergă cartea de rugăciuni pe masă, îşi ia năframa
P a z a l a i c i i S f i n t e . Actul I.
la biserică .. . Ierte-o Dumnecjeu e’o de pe umeri, şi o pune la o parte, scote
— Dramă, în patru acte. — (O odaiâ, în mijlocul căreia se află o ierte, că de multe-or! îmî cţicea pă din dulapul cu haine o cătrinţă, pe care
masă încunjurată cu patru scaune. Intr’un
localisată de Antoniu Popp. gân, şi că nu voiu ave sfîrşit curat şi-o lâgă înainte, apoi uitându-se la ferestră
colţ al ei este un divan simplu, er în cela
PEESONELE: pentru-că nu mă duceam la biserică, se miră, că abia acum observă pe tatăl seu):
lalt un dulap pentru haine. Pe părete pe când etă, că eu şi fără biserică
Mafteiu, îngrijitor de casă şi portar. o mică oglindă, er în drâpta şi stânga ei Dumnecjeu să primescă sfânta slujbă,
Smarandiţa, fata lui. icona Mântuitorului Isus Christos şi a pot trăi. Or! dâră stăpânul meu, Mă tata draga!
Dr. Vraciu, medic, veterinar şi profet- ria Sa d-1 conte, că-i om putred de Mafteiu: Primescă Dumneijeu!
vrăjitor. Maicei sfinte. De un cuier atârnă o puşcă, bogat şi învăţat ca un ministru, um Smarandiţa-. Iertă, tată, că nu
Circ el, neguţător ambulant. un revolver şi un pumnal, er mai jos o blă la biserică ? A fost de două-orî
Adolf Grunbauni, agent. cheiă, de care atârnă un bilet). în vieţă: când s’a botezat şi când te-am salutat mai de graba. N’am
Firuţa, fată de 14 ani. s’a cununat; mai mult nu. De ce se băgat de semă, că eştî înlăîntru!
Mafteiu: (îngrijitorul casei, stă la
lonnţ, copil de 12 ani. ferestra din drepta odăii, privesce la stradă mă fac eu mai sfânt ca el ? !... Ei, dâr nu (îi sărută mâna).
Un Ânger.
Ciungu I şi dice:) Bine că vine odată! Sma- face nimic! Fetelor şi peste tot fe Mafteiu (rîdând): Taci, sfânto, nu
raudiţa tatii, numele tău nu se po- meilor le stă bine se fiă bisericose, te mai scuza! En’ spune-mî, nu tu
Negru i tâlhari.
Murga j trivesce cu purtarea ta. De-aş! fi căcî de n’ar fi biserici, unde ar ave ai fost cea din urmă, care ai eşit
ţăranca I-a. sciut, că vei fi aşa de bisericâsă, ocasiunea — mai ales cele dela sate din biserică? Aş! sta să dău remaş,
Ţăranca a IT-a. ţî-aşî fi pus uu nume nemţesc, cum de a se pismui unele pe altele pen că tu ai desbrăcat pe părintele:
Contele „Fala mare“. au cele mai multe călugăriţe, căcî tru hainele de pe ele?... Uite. uite, Smarandiţa: Tată, iertă, der, ai
Gendarmul 1. decât Smarandiţa, mai bine ţi-s’ar cât de veselă şi uşâră vine, chiar ca pierdut rămăşagul încă înainte dea
Gendarmul II, cu rang de sergent.
Badea Ioan, judele satului. potrivi numele Cunigundâ, or! Hernie- mamă-sa, fiă iertată. Ce drăgălaşă e, te rămaşi, de-orece, nicî n’am eşit
Patru Ţărani, înarmaţi cu arme şi furci negildă. De-altmintrelea scăderea de-a ca un puiu de turturea. De-ai vre cea din urmă din biserică, nicî n’am
de fier. fi aşa de bisericosă ai moştenit’o să te mânii pe ea, mai întâiu ar desbrăcat eu pe părintele. Te rog
