Page 21 - 1897-06

11
MiSctMsi Afeaistriţim, „Saseta iese în M-care di.
d îterifo Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
1
'tim-iov, a *®® N? 30, Pe un an 12 fi., pe şose ioni
c
6 fl., pe trei luni 3 fl.
SestaocE naftsntefl» »«s m
stTtiaaso, — SiiHtnsoiipSa an se N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe an.
-tfctmcis. Pentru România sl străinătate;
INSERATE «8 priinoao ia Adm!- Pe un an 40 franoT, pe $4so
nlstraţlanatn Braşov ţi îs. nî- luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
jaăc6rolo Ulrourl da anuasîuri: N-rii de Duminooi 8 franol.
in Vioiul; 4f. Bxkes. Rtmrich
Schauk, Rudo'.f Mosse, A. Oupilila So prenumără la t6te ofioiele
Naohfolger; Anton Oppeitx, J. poştale din întru şi din atară
Datuubcr, în Budapenta : A. f. şi la dd colectori.
Ooidberperg, gcesiein Berna:; în Abonamentul pentru BrasoT
Suonresoi: Apence Havas, Sno- administraţiunea, piaţa mare,
otussug de Ttouinanio ţ în Ham • tfirgul Inului Nr. 80 etagiu
bor(,: Karoiyi <fc Liebmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inssrţlunllar: o reriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pa 0 ooionâ 5 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
SOor. timbra pectra. o pnbii- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
c-aro. Publicări mai dona dar«A 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă si învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Heaiamo po pagina a 3-r o tele cât şi insorţiunile sunt
oeriă 10 or. oâu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 124. Braşov, Sâmbătă 7 (19) Iunie 1897.

f Alesandru Bohăţel. Der dăca aşa a fost scris, el s’a căilor ferate vicinale. Cea mai nenorocită dorinţa, ca prin înoheiarea păoii G-reoia
depărtat dintre noi cel puţin cu con- comună a acestui nenorocit cerc este Săsăuş, să nu fiă prea îngreunată.
u
Dela Cluşiu ne sosesce o soire sciinţa, ca şi-a împlinit o datoria unde domnesce apoi o adevărată anarehiă, „Agenţiei Havas ’i-se anunţă din La-
pe cât de tristă şi durer.bsă, pe atât sfântă, şi cu firma speranţă, că soţii Din oausa neproductivităţii pământului sîr- rissa ou data de 15 Iunie, oă Turoii au
de neaşteptată, , săi de luptă vor continua lupta în­ guincioşilor români, aoeştia numai pe lângă aşecjat nisce tunuri înlăuntrul zonei neu­
Alesandru Bhjiâtel, veteranul şi cepută cu onore, eu demnitate şi cu o muncă uriaşă pot să-şi câştige pânea de trale, de-a lungul munţilor Othrys, as-
mult meritatul căpitan suprem al energia, care se păta garanta succe­ tote cjilele, şi dâcă n’au perit de f6me păuă ouncjendu-le printre tufe. In apropierea co­
fostului district al Năseudului, a ră­ sul ei. acum, au avut să mulţămâsoă acâsta, mai munei Vrysse, se spune, că s’au observat
posat aŢî nbpte în Cluşiu. Ca unul dintre fruntaşii gene­ ales economiei de vite, pe oara ei au sciut’o despârţăminte de spioni (turol).
Pilele acestea primisem soirea, raţiei bătrâne, care a avut ocasiune purta ou suooes. Acum însă au pierdut şi Din Atena se telegrafâză, oă guver­
că bătrânul căpitan este indispus, se cunâscă t6te fasele grelelor lupte acest singur isvor de câştig, debreoe pe nul a protestat la marile puteri, în contra
aşa ca a trebuit se stea în pat, der naţionale şi bisericescî, prin care a basa unui plan, ce a fost făcut şi aprobat ordinului lui Edhem-paşa de-a ooufisoa
cei dimprejurul lui şi amicii săi nu trecut poporul român din Transilva­ prin ducerea în rătăcire a poporului, autori­ averile Greoilor din Tesalia.
vedeau nimic primejdios în indispo- nia şi Ţâra ungurescă de mai bine tăţile publice au intercjis păşunatul pe te­ Altă telegramă din Constantinopol
siţia acăsta şi credeau, că în puţine de-o jumătate de veac încâce, octo­ ritoriile lor de pădure, cari şi aşa erau pu­ spune, oă 8900 de başi-bozucl au fost re-
tjile va fi erăşî deplin restabilit. genarul Alesandru Bohăţel a cuprins ţine. Autorităţile publice au dispus adecă ohiămaţl dela graniţele greoescl.
A fost însă scris în cartea des­ şi a văcjut în tâtă grozăvenia sa peri- a se planta ou păduri chiar şi astfel de *
a
tinului său, ca natura sa robustă şi culul, ce ameninţa naţionalitatea ro­ teritorii libere, pe oarl niciodată n’au esis- Fâia din Atena „Skrip , una din prin­
vigurbsă să sucumbe şi ca Alesandru mână prin uneltirile îndreptate în tat păduri. Silvicultorul dela Noorih a asi­ cipalele foi ale Greoilor a publicat o se-
Bohăţel să fiă răpit din mijlocul co­ contra independenţei şi a esistenţei gurat încontinuu pe locuitori, că nu vor fi riă de articull oaraoteristiol ou privire la
naţionalilor săi tocmai în nisce mo­ bisericei române unite. despoiaţi de singurul isvor de traift, dâr devastarea Tesaliei de trupele grecescî, care
mente, când privirile erau aţintite El a înţeles, că nu e modru de asigurarea iui a rămas numai asigurare. s’au refugiat. Foia numită între altele sorie
din nou asupra acestui vechiu şi cre­ a-se feri şi apăra în contra unui ast­ „Loouitorii văcjend, în oe strîmtore următbrele:
dincios luptător pentru drepturile na- fel de pericul, decât numai, decă periculâsă au ajuns, încă îu anul trecut „Dâcă mergem prin ori care oraş ori
ţiunei şi ale bisericei române. toţi fiii bisericei în strînsă înţele­ s’au adresat ou justa lor oerere cătră ofi­ comună, simţim o durere, nesfârşită. Tote
De trecutul răposatului, plin de gere şi unire se vor întrepune pen­ ciul superior silvanal din Sibiiu, stăruind suot pustii, tâte părăsite. Omul crede, oă
fapte bune pentru neamul său, sunt tru a nu lăsa se se ştirbescă drep­ să fiă reintroduşi în proprietatea teritoriilor, trece peste uu cimiter. Stradele sunt gâle,
legate frumose reminiscenţe ale unui tul lor şi să se dea o menire streină pe o&rl le-au folosit liber pănă aoum. Ofi- oasele sunt încuiate, colibele stau deschise,
period de stăruinţe şi lupte pentru măreţei ei ţînte de-a cresce în reli- oiul silvanal a promis, că despre dorinţa nimeni nu grijesce de ele. Prin munţi
progresul şi egala îndreptăţire a na­ giunea, morala, datinele, obiceiurile şi acesta a locuitorilor va face raport la au­ nu se aude o singură voce omenâsoă,
ţiune! nbstre pe tote terenele, — stă­ cultura naţională străbună pe cre­ torităţile superiore şi-şi va da t6tă silinţa oa şi când n’ar na ai esista fiinţă ome-
ruinţe şi lupte, care n’au rămas seci, dincioşii săi. oa pe comuna Săsăuş s’o repună îa libera nâscă în ei. Numai şuerutul trist al vân­
ci au adus multe rode bune, deşi De aceea şi atunci când nu ar folosinţă a teritoriilor ei de pădure. Der tului şi tânguirea eohivooâ a stejarilor se
acestea au fost în cea mai mare fi ilustrate trecutul, şi activitatea oficiul superior silvanal nu numai că n’a mai aude, oa şi un marş îuuebral, cu rit­
parte paraiisate prin neajunsurile şi lui Alesandru Bohăţel prin fapte făcut nimic, ci când locuitorii, împinşi de-o mai săi sfâşietori de inimă. Agrii, grădinile
urgiile tristei epoce de asuprire şi atât de frumose şi nobile, însă-şî estremă necesitate, au mânat vitele la pă­ şi viile, cari împrejmuesc casele şi coli­
de desnaţionalisare, ce a urmat după acăstă dovadă de iubire şi de cre­ şune în pădure, fiindcă pereau de fâme, în bele, oarl au format singura avere a neno­
aventul mult îmbucurător şi promi- dinţă cătră nemul şi biserica sa ar înţelegere cu fisolgâbirăul din Noorih au rociţilor ţărani, bogate în reooltă, sunt pă­
ţător naţional din anii şăse-cjecî. fi de-ajuns se-i asigure pentru tote pedepsit comuna cu o amendă de 3500 fl. răsite de stăpânii lor, n’are cine le cu­
In acel timp fusese înfiinţat şi timpurile o amintire plină de stimă Loouitorii, sooşl din pădurile lor, sunt si­ lege şi cine să le grijâsoă.
fostul district al Năseudului ca un şi recunoscinţă înaintea Românilor. liţi acum să-şi ţină aoasă vitele, pe oare „Soldaţii greoi în tbte localităţile, în
district pur românesc, şi în fruntea de-o potrivă le ameninţă aoum b61a şi tote comunele au năvălit asupra sămănătu-
lui ajunsese, prin încrederea popo­ peirea de fome. rilor şi grădinilor şi le-au devastat, au sdro-
rului şi a monarchului, răposatul că­ 0 voce maghiară în contra administra- „Mis9r.ia a ajuns la aşa grad, încât bit porţile şi îngrăditurile, au nimioit tot:
pitan Bohăţel. ţiunei saso-maghiare. generaţiunea tinără a început deja să-şi pome copte ori necopte, fasole, oâpă, sa­
lată etc. — apoi au năvălit în case şi oo-
Ce s’a petrecut de-atuncî, cum caute scăpare în România. Biserica încă
s’a întors rbta sorţii popdrelor din Sub titlul: n O comună nimicită s’a ruinat, nu sunt în stare - s’o edifice şi libl, ducând din ele tot oe s’a putut duce:
publică „Egyetârtâs“ dela 16 Iunie tutun, vin, haine, şi în fine au eşit în
acâsta ţâra, scie fiă-cine. Cu schim­ credincioşii se adună la casa comunală pen­
următorul articul, pe care-1 reprodu­ curte, nimioind şi aici tbtă averea miş-
barea constelaţiei politice interiore, tru a-şl face rugăciunile. Este o bună bu­
cem ca o caracteristică a timpului. oâtore.
fiind desfiinţată autonomia marelui El este scris, se’nţelege, cu tendinţa cată de timp, de când comuna nu are no­
principat al Transilvaniei, a fost des­ tar, maoaroă terminul pentru alegere s’a „Comandanţii trupelor au voit în ade­
de-a lovi în administraţiunea şi es- văr să reţină pe soldaţi dela aoeste devas-
fiinţat şi districtul Năsăudului. fixat de mai multe-orl. Debra-ce însă con­
clusivismui săsesc, fără de-a spune taţiunl, dârînoercarea li-a fost zadarnică. Tre-
Alesandru Bohăţel a trăit de însă, că aceleaşi lucruri, aceeaşi stare curent nu s’a aflat dintre Saşi, er Ungur
atunci retras în pensiune, dâr nici­ de miseriă şi acelaşi esclusivism de nu este permis se fiă ales, deşi locuitorii bu­ oând prin 20—30 oraşe şi sate, tot tablouri
odată nu şi-a uitat de îndatorirea, rassă se observă, deşi cu ore-care curos (??) ar alege, rămân tote cum au de acestea sfâşietore de inimă ţi-S9 presentă
ce-o avea ca Român, de-a contribui variaţiune, în tote celelalte comitate, mai fost.... Miserii loouiborl ori încătrâu înaintea ochilor. înaintând mai departe
spre interiorul Greciei, dai de ţinuturi lo-
din tâte puterile sale la grâua operă ce sunt mai ales locuite de Români. s’au întors, pretutindenea au găsit uşile în­ ouite de omeni, dâr îndată ce loouitorii
de apărare şi conservare naţională. Fiindcă în articulul foiei budapes- chise ; acum însă din nou au început să
El a fost între aceia, car! au con­ tane se vorbesce în special de-o co­ capete speranţă, deoreoe în causa lor se va dau ou ochii de soldaţi greci, sunt cuprinşi
lucrat cu zel şi cu sincer devota­ mună locuită de Români, ţinem se l face interpelare în cameră, şi cred, că în de-o panioă, grăbind a se refugia din’ain-
ment pentru înaintarea causei pe reproducem întreg. Etă ce 4ice fâia oele din urmă li-se va face dreptate pen­ tes lor, oare cum pote şi unde pobe; din
1
tâte terenele, în timpul din urmă în ungurescă: tru multele şi grelele lor suferinţe *. depărtare vedem, cum femeile cad la pă­
mânt leşinate, copii plâng şi ţipă, bărba­
deosebi pe terenul economic şi cul­ „Administraţiunea comitatului Sibiiu
tural. peste tot 4>s n’a făcut parte dintre admi­ ţii îşi înoaroă oe au pe car şi aoolo îşi
lasă locuinţa, vitele şi sămănăturile, gră­
Tocmai în aceste cjil©> punen- nistraţiile de model, der mai ales în tim­ Tratările de pace. bind spre munte, pentru a se refugia în
du-se în fruntea iniţiatorilor confe- pul mai nou este atât de defectuosă şi ne­ Tratările de pace între Turcia şi ma­ vre-o spelunoă.... u
renţei generale, ce este conchiămată regulată, încât dâcă nu se va schimba, în rile puteri se continuă înoâ. Aotuaimente
la Cluşiu pe cfiua de 17 (29) Iunie scurt timp întreg comitatul va ajunge în se tratâză despre despăgubirile de răsboiu. Deoă toomai o fbiă grecâscă dă un
c. în causa' cea mare de esistenţă privinţa economică la marginea prăpastiei. Dâr tocmai aceste despăgubiri formâză no­ asemenea testimoniu soldaţilor greci, ce să
ă
a bisericei române unite, Alesandru Iu comune dispun asupra averilor ou o dul gordian, debre-oe Turoii pretind şi mai 4i° atunci adversarii aoelui popor?
Bohăţel a voit să aducă încă, în eta­ putere nemărginită omeni de-ai protecţiunei, bani, dâr şi teritorifi. mult. Că Turcii nu-s Se vede, că şi ou ocasiunea acestui răsboiă
tea înaintată în care se afla, biseri­ cari fără nici un control sciu să validiteae prea aplicsţl a lăsa Tesalia, acâsta o ade- Greoii s’au arătat mai Turci decât Turoii.
cei şi naţiunei sale tributul unei da­ faptele lor, ce stau în conflict cu legea. veresoe şi nouă proolamaţiă a lui Edhem-
torii, de care a fost pătrunsă inima sa. „Dintre tote cercurile însă, in cea mai paşa, despre care am adus o telegramă în Mişcările socialiste.
Nu i-a fost dat neobositului lup­ trisţă situaţiune se află cercul Nocrihului, numărul nostru de erl.
tător şi bravului Român să ducă în care domnesce o anarehiâ bătătâre ia Iu cestiutiea Cretei, de asemenea s’a Cu cât mai mult se apropiă timpul
pană la sfirşit şi acesta luptă, im­ ochi, deârece autorităţile publice numai ivit o nouă schimbare. Rusia şi .Franoia au secerişului, ou atât mai mari devin agita­
pusă de vitregitatea timpurilor, ce atunci visitâză comunele, când vreu să facă hotărît a-şl retrage corăbiile din apele ţiunile între muncitorii agrari din Ungaria.
ce
le străbate acjl poporul nostru. pe poporaţrane, ca să aoopere cheituelile cretsue. Ţarul, se cji > oă ar fi esprimat Greva generală, proiectată de conducătorii
l